Connect with us

Industria de Publicitate

1882 de ani de atestare documentară a Roşiei Montane, sărbătoriţi din plin în toată ţara la Ziua Roşiei Montane

Published

on

Bucureşti, 7 februarie 2013 – Cu ocazia împlinirii pe 6 februarie a 1882 de ani de atestare documentară a Roşiei Montane, 4000 de oameni au celebrat patrimoniul cultural excepţional al localităţii, la cea de-a treia ediţie a Zilei Roşiei Montane. Evenimentul organizat de Alburnus Maior, Asociaţia Bucureşti şi Re.Generation s-a desfăşurat în peste 30 de oraşe din ţară şi străinătate, beneficiind de implicarea voluntară a peste 100 de persoane.

Cea mai veche localitate minieră din România a fost sărbătorită din plin după un program divers în fiecare oraş şi menit să sublinieze importanţa protejării, conservării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural al Roşiei Montane, ameninţat cu distrugerea de către proiectul minier al companiei Roşia Montană Gold Corporation.

Ziua Roşiei Montane a debutat cu activităţi de informare despre situaţia Roşiei Montane, în cadrul cărora voluntarii au organizat standuri, unde au oferit pliante şi ceai trecătorilor şi au purtat discuţii cu aceştia. Mai mult, în câteva oraşe din ţară, au avut loc marşuri de solidaritate cu Roşia Montană deschise tuturor cetăţenilor. Zeci de tineri au străbătut zonele centrale ale oraşelor cu pancarte pe care erau inscripţionate mesaje precum: “Salvaţi Roşia Montană!”, “Roşia Montană aparţine de UNESCO”, “Vrem apă şi păduri, nu aur şi cianuri”, “Nu îmi trebuie aur, îmi ajunge aerul” sau “O societate care nu învată din istorie este sortită pieirii”.

Evenimentul a continuat cu o serie de proiecţii de filme documentare despre Roşia Montană. Noul Eldorado (r. Tibor Kocsis, 2004), Roşia Montană, un loc la marginea prăpastiei (r. Fabian Daub, 2012) sau Mărturii de la Roşia Montană (r. Nicolae Mărgineanu, 2011) sunt doar câteva dintre documentarele proiectate care au stârnit un real interes din partea participanţilor şi au ţinut sălile pline pe tot parcursul acestora.

Proiecţiile de filme au fost urmate de prezentări despre patrimoniul cultural al Roşiei Montane, discuţii şi dezbateri care au subliniat încă o dată importanţa şi urgenţa introducerii sitului minier Roşia Montană în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Cei prezenţi au conchis că acest pas este o soluţie pentru protejarea şi conservarea vestigiilor arheologice şi a monumentelor arhitecturale de la Roşia Montană, pentru dezvoltarea durabilă a zonei şi pentru salvarea acesteia de proiectul de exploatare minieră cu cianuri. Un alt punct de discuţie l-a reprezentat necesitatea deblocării procedurilor de includere a Roşiei Montane în Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO, pentru ca Roşia Montană să fie protejată corespunzător.

De asemenea, toţi cei prezenţi şi-au exprimat solidaritatea faţă de Roşia Montană şi au discutat despre cum se pot implica activ în sprijinirea Campaniei Salvaţi Roşia Montană şi a localnicilor care se opun proiectului minier.

Evenimentul s-a încheiat într-o notă destinsă cu concerte ale trupelor sau recitaluri susţinute de grupuri vocale ale şcolilor generale şi liceelor din oraşe.

Toate aceste activităţi au fost întregite de expoziţii de fotografie cu tema patrimoniul cultural al Roşiei Montane, afişe ale Campaniei Salvaţi Roşia Montană în cei 10 ani de activitate sau lucrări realizate de copii despre mediul înconjurător.

In Roşia Montană, localitatea a fost sărbărită la pensiunea La Gruber, primul hostel deschis în Roşia Montană şi dovada că turismul în zonă este o alternativă la minerit şi la proiectul minier propus de compania Roşia Montană Gold Corporation.

Ziua Roşiei Montane a avut loc în peste 30 de oraşe din ţară şi străinătate, fiind organizat exclusiv pe bază de voluntariat din partea tuturor celor implicaţi: organizatori, artişti, invitaţi, cadre didactice şi cu sprijinul pro bono al spaţiilor unde evenimentele au avut loc: Agnita, Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Bârlad, Braşov, Botoşani, Bucureşti, Buzău, Câmpina, Cluj Napoca, Constanţa, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Gheorgheni, Gura Humorului, Hunedoara, Iaşi, Nehoiu, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Slatina, Suceava, Târgovişte, Târgu Mureş, Târgu Neamţ, Timişoara, Vaslui şi Copenhaga.

De asemenea, în data de 15 februarie, Ziua Roşiei Montane va avea loc şi în Statele Unite ale Americii, la Princeton.

Parteneri media ai evenimentului: EcoMagazin, Cooperativa Urbană, Şapte Seri, Feeder.ro, Tilllate.com, Banana Society, Metalhead, Greendex.ro, Romanian Ultras şi Kamikaze.

————————————————————————————————————-

Roşia Montană este cea mai veche localitate minieră din România, fiind atestată documentar de nu mai puţin de 1882 de ani. Alburnus Maior, numele latin al Roşiei Montane, apare pentru prima dată menţionat în tabliţa cerată nr. XVIII, datată 6 februarie 131. Tăbliţele cerate, găsite în galeriile sale subterane în secolul XIX reprezintă unul dintre izvoarele principale ale Dreptului Roman internaţional.

La Roşia Montană se află unul dintre cele mai importante locuri istorice ale României care păstrează vestigii excepţionale atestând evoluția exploatărilor miniere într‐un interval de timp excepțional – 2 000 de ani – din perioadă pre‐romană până în epocă contemporană: şapte kilometri de galerii romane, peste optzeci de kilometri de galerii medievale şi de epocă modernăun târg minier păstrat exemplar încă din perioadă preindustrială sau lucrări hidrotehnice.

 

Lasa un comentariu aici!

Advertisement
Loading...
Click to comment

Lasă un răspuns

DIGITAL

Elena Alexandra Apostoleanu (INNA) are un mesaj pentru tine!

Published

on

Bună,

Sunt Elena Alexandra Apostoleanu – sau INNA, așa cum poate mă cunoști de câțiva ani. N-o să țin secret: înainte să trimit acest mesaj, am încercat foarte multe variante. Am scris, am șters și-apoi am luat-o de la capăt. Dar mi-am făcut curaj pentru câteva mărturisiri.

Înainte de primele concerte mari, mă copleșea emoția. Am învățat s-o stăpânesc cu un singur gând: în sala aceea uriașă, odată cu primele acorduri, și eu, și cei din fața mea vom trăi împreună aceeași emoție: bucuria de a te lăsa purtat de muzică.

Primesc zilnic sute de mesaje. De multe ori, oamenii îmi scriu că le-ar plăcea să aibă o viață de artist. Le spun mereu că orice am alege să facem în viață, ne bucurăm la fel de acel sentiment de împlinire, atunci când punem pasiune în munca noastră.

Acasă, cu ai mei, sau printre prietenii de-o viață, am rămas mereu Alexandra. Bucuriile care ne aduc împreună sunt aceleași dintotdeauna: o seară de povești care încep cu ”îți aduci aminte când…”, un film pe care ne place să-l revedem, senzația unică a unei Coca-Cola Zero Zahăr.

Ca Alexandra sau ca INNA, am învățat un lucru important: oricât de diferite ar fi viețile noastre, sunt #zerodiferențe între mine și tine, când vine vorba de lucrurile simple, care contează cu adevărat.

 

Iar de astăzi, voi fi aici, să mă asigur că nu vei uita de ele! J

 

Cu drag,

 

Elena Alexandra Apostoleanu

– also known as-

 

AMBASADOR COCA-COLA ZERO ZAHĂR. ZERO CALORII

#ZERODIFERENTE

 

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading

Industria de Publicitate

Pentru relansarea ziarului Adevărul, Propaganda s-a transformat din agenție în redacție

Published

on

Din 4 septembrie, ziarul Adevărul a revenit la formatul mare.  Odată cu „lifting-ul”, publicația a trecut și printr-un refresh de poziționare. Ziarul le propune cititorilor un “nou unghi de abordare” – susținut prin mai mult spațiu acordat opiniilor – și un format care acoperă o actualitate jurnalistică mai variată. De comunicarea repoziționării și de “luarea în proporții” s-a ocupat agenția Propaganda.

 

Campanie „Un nou unghi” definește schimbarea de format în raport cu valorile jurnalismului de calitate.

 

“Stau cu nasul în telefon vreo patru ore pe zi. La fel ca toată lumea, scrolez, clichez, n-am mai mirosit cerneala de ziar de ani de zile. Înainte să ne apucăm de lucru, am propus o cură de “print press” ca să înțelegem un pic contextul. N-a durat prea mult. Nu ai motive să-ți pară rău că stai lipit de telefon. O mare parte din presa scrisă arată că un print din imgur și site-uri de soft porn. Cu știri scrise ca niște postări de semidocți, cu vagi urme de jurnalism și mult junk local.

 

În situația asta, Adevărul s-a așezat de-a curmezișul. Își propune să fie o publicație scrisă de jurnaliști. Și, deși are o poziție excelentă în digital, în loc să “bifeze” o prezență în print, și-a mărit formatul. Nu e un brief cu care te întâlnești frecvent. Cred că noi l-am prins pe ultimul.

 

Dar statement-ul de brand nu stă în extensia de centimetri pătrați. Este un statement de aderare la un tip de jurnalism care la noi este practicat mai rar spre deloc. Este o asociere cu un fel mai angajat de a face presă. Cu alte cuvinte, Adevărul se mută dintr-o redacție într-un bastion al jurnalismului de calitate. Iar cine îl cumpără după redesign susține și o etică de a face jurnalism, nu plătește doar pentru opt pagini și-un supliment”, spune Cornel Gologan, directorul de creație de la Propaganda.

 

 

Lazăr, Gologan și Ivașcu la un “paper sharing”.

Din campanie fac parte trei execuții pentru TV, o serie de patru print-uri, un spot radio și o legaturică de ad-uri pentru social și online.

 

Alexandru Lazăr – art director-ul campaniei – a ilustrat ad-urile și a scris animațiile făcute cu DSG. Despre lucrul în sine pe Adevărul spune că “a semănat cu munca într-o redacție. Gologan a scris o pagină de titluri, eu am făcut ilustrație editorială. N-am avut mari debate-uri pe tema asta, ni s-a părut firesc să lucrăm așa, să avem niște ad-uri ca niște micro știri. Care punctează câteva dintre beneficiile formatului mărit. Să clamăm “jurnalismul de calitate” ar fi fost ușor patetic, indiferent sub ce concept l-am fi redat. Ambiția jurnaliștilor de la Adevărul se subînțelege. Layout-urile pentru Adevărul se vor făcute cap coadă “în stilou”. Mi s-a părut important să ieșim cu o campanie cu feel de ziar, care se decupează ușor când o vezi în digital. Pe video, de la mine au plecat cadrele, DSG le-a trecut “pe curat” și le-a animat.”

 

Din partea clientului, campania a fost gestionată de Steluța Zamfir – Marketing Manager, Monica Gaia – Brand Manager și Dan Marinescu – Redactor-șef. Echipa Propaganda responsabilă cu unghiul și formatul a fost formată din:

Cornel Gologan – Creative Director, Copywriter

Alexandru Lazăr – Senior Art Director

Alexandru Tofan – Art Director

Andrei Dragotă – Copywriter

Bogdan Ivașcu – Group Account Director

Irina Constantin – Account Executive

Corina Anghel – Strategic Planning Director

Marcela Moldovan – A/V Producer

 

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading

Industria de Publicitate

Trei creativi români în juriul ADCE AWARDS 2017

Published

on

Andy Daniluc, Creative Director Cake, Alex Strîmbeanu, Creative Director JANDL Bratislava şi Simona Suman, Group Creative Director MRM/McCann şi membri ADC Romania, fac parte din juriul celei de-a 26-a ediţii ADCE Awards.

 

ADCE Awards (The Best of European Design and Advertising) este singura competiţie internaţională ce reuneşte lucrările premiate în cadrul competiţiilor locale, organizate de cluburile membre ADC Europe din 20 de ţări.

Un juriu format din peste 60 de creativi de top din agenții de advertising din Europa vor selecta cele mai bune lucrări deja premiate pe plan local. Categoriile festivalului sunt: Film & Radio, Print & Outdoor, Interactive & Mobile, Design & Craft, Promotions & New Media și Integration & Innovation.

 

Andy Daniluc va juriza în categoria Interactive & Mobile, Alex Strîmbeanu va face parte din juriul de Film & Radio, iar Simona Suman va contribui la alegerea câştigǎtorilor din categoria Promotions & New Media.

 

„E prima datǎ când fac parte din juriul unui festival din Europa, iar ADC*E Awards reprezintǎ, pe lângǎ un eveniment de prestigiu, o bunǎ ocazie de a-mi face un update în ceea ce priveşte mentalitatea celorlalţi juraţi şi nivelul calitativ al campaniilor înscrise. Abia aştept sǎ iau parte la dezbateri aprinse privind campaniile înscrise la Interactive & Mobile.”, declarǎ Andy Daniluc.

 

„Merg în juriul ADC fǎrǎ vreo preconcepţie, însǎ cu o singurǎ aşteptare – sǎ mǎ întorc titirez, dupǎ ce voi fi vǎzut cele mai bune idei şi execuţii din Europa.”, mǎrturiseşte Alex Strîmbeanu.

 „Am participat la ADC*E Awards în 2015 în calitate de „junior juror” şi mǎ bucur sǎ mǎ întorc în 2017, de data asta în liga seniorilor. Este un festival care reuneşte cele mai bune lucrǎri premiate la nivel local, asta înseamnǎ cǎ tot ce vedem acolo a fost deja recunoscut şi apreciat de un juriu. Practic avem de premiat „la crème de la crème”, iar asta face lucrurile şi mai palpitante. Can’t wait!”, povesteşte Simona Suman.

 

Festivalul va avea loc ȋn perioada 9-11 noiembrie ȋn Barcelona şi va fi parte din European Creativity Festival, festival ce anul acesta se va desfǎşura sub tema „Imagineering Creative Intelligence”.

 

 

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Abonează-te la RADAR!

PREMIILE RADAR DE MEDIA

Trending