Connect with us

ALL MEDIA

25 de ani de cariera pentru Daniel Magdal, solist de Opera, omagiat cu Aida de Verdi

Published

on

Sambata, 6 octombrie (18.30), cu ocazia sarbatoririi a 25 de ani de cariera ai tenorului de talie internaţională Daniel Magdal, pe scena Operei Nationale Bucuresti va avea loc spectacolul „Aida” (Giuseppe Verdi). Cu ocazia acestui eveniment va prezentam un interviu cu tenorul Daniel Magdal, realizat de Serviciul Promovare al Operei Nationale Bucuresti. 

Sunteţi unul dintre artiştii români care s-a remarcat pe scene de prestigiu din străinătate: tenorul Daniel Magdal este aplaudat de mai bine de 15 ani  pe scenele lirice din Germania. De ce aţi ales această ţară şi care au fost cele mai dificile momente?

Am ales Germania pentru că am fost chemat de un prieten în momentul în care a fost nevoie de un tenor. Nu aveam cum să refuz “oferta” pentru că se ştie că Germania a fost şi este un fel de ,,pământ al făgăduinţei” pentru teatrul liric.  Momentul cel mai tensionat a fost în gara Berlin-Lichtenberg. Abia ajunsesem în Germania şi trebuia să schimb trenul pentru a ajunge la Hamburg, acolo unde urma să susţin audiţia. Aveam doar douăzeci de minute la dispoziţie, doamna de la informaţii vorbea doar germana, iar eu nu ştiam o iotă. Îmi vedeam visul spulberându-se… dar până la urmă am reuşit să prind trenul, şi odată cu el şansa vieţii!

Care au fost cele mai importante momente din viaţa dumneavoastră artistică (debuturi, premii, momente în care aţi cântat cu solişti celebri)?

 Au fost multe momente, dar unul dintre cele mai frumoase a fost debutul pe scena  Semperoper din Dresda în opera ,,La Bohème” unde am primit standing ovations din partea publicului, lucru care se întâmplă destul de rar acolo (asta am aflat ulterior). Un alt moment deosebit pentru mine a fost când am cunoscut-o pe marea artista Brigitte Fassbaender, cu care am lucrat pe parcursul a patru stagiuni.

 Dar cele mai inedite reacţii din partea spectatorilor?

O să vă povestesc o întâmplare care  îmi este foarte dragă. După o premiera, unde se vorbeşte cu publicul, a venit un domn la mine, între două vârste, iar conversaţia noastră a decurs în felul urmator:

Spectator:  Domnule Magdal, bravo, vă felicit pentru seara deosebită pe care ne-aţi oferit-o!
Magdal: Vă mulţumesc mult!
Spectator:  Domnule Magdal, dumneavoastră  cântaţi seara, îmi puteti spune cu ce vă ocupaţi în restul zilei?”

Există diferenţe între publicul de operă german şi cel român?

Cei care iubesc muzica de operă reacţionează cam la fel în toată lumea! Menţionez totuşi că  publicul român e mai cald, dar nici cel  german nu e  aşa de rece după cum se spun

În stagiunea trecută a Operei Naţionale Bucureşti, publicul român a avut câteva ocazii să vă asculte, iar pe 26 octombrie vă vom vedea din nou pe scena ONB, în spectacolul «Bal mascat ». Cum vă simţiţi pe scena ONB  faţă de momentele în care cântaţi în alte teatre?

Am emoţii de fiecare dată când mă aflu pe scena Operei Naţionale Bucureşti şi sunt extrem de onorat când mi se oferă posibilitatea să cânt pe prima scenă lirică a ţarii,  pe care au evoluat unii dintre cei mai mari artişti ai lumii!

Repertoriul dumneavoastră cuprinde roluri importante precum Turiddu din „Cavalleria rusticana”,  Edgardo din  „Lucia di Lammermoor”, Nemorino din „L’elisir d’Amore”, Samson din „Samson et Dalila”, Mario Cavaradossi din „Tosca”, Rodolfo din „La Bohème”, Don José din „Carmen”, Alfredo Germont din „La Traviata”. Mai există vreun rol pe care vi-l doriţi foarte mult, încă neinterpretat?

Îmi doresc tare mult să cânt Chénier din opera Andrea Chénier şi Tannhäuser din opera omonimă.

Acum, la 25 de ani de carieră, ce proiecte aveti pentru anul 2013 şi nu numai?

Mă voi pregăti pentru opera  Don Carlos a cărei premiera va fi în decembrie, apoi voi cânta simfonia a IX-a de Beethoven. În luna mai 2013 voi cânta la Opera Naţională Bucureşti. Va fi o seară de lieduri  de Liszt şi voi fi acompaniat de  Ugo D’Orazio, un pianist fenomenal de la Deutsche Oper Berlin. În măsura timpului disponibil mă voi ocupa şi de câţiva studenţi cu care lucrez de multă vreme.

Ce sfaturi aţi acorda unui solist care se afla la început de drum?

Multă rabdare şi mare atenţie în abordarea repertoriului!

Lasa un comentariu aici!

Click to comment

Lasă un răspuns

Radio

Adrian Despot, la DigiFM: „Îmi place școala copiilor mei pentru că are hârtie igienică la baie”

Published

on

Foto Credit: DIGI FM

Adrian Despot a fost invitatul lui Cătălin Striblea la emisiunea “Oameni de Colecție”, emisiune de interviuri unice, difuzate LIVE pe pagina de facebook DigiFMRadio și în fiecare duminică, on air, la DigiFM.

Cătălin a început interviul cu o altfel de întrebare, fiind curios dacă Adrian este un om credincios.

“Sunt credincios. Dar întrebarea asta e foarte… De obicei întrebarea se pune dacă crezi în Dumnezeu. Dar da, putem spune că sunt credincios.”

Artistul a povestit cum se comportă el atunci când se apucă de compus piese.

“De fiecare dată când compun, pun mâna pe chitară. Compoziția mă rupe de familie, dar mă și ridică și mă umple de endorfină. Am nevoie de detașare, liniște, scăparea de gânduri parazite. Am nevoie de mine singur, detașat. Odată conectat la o sursă de inspirație, fadeout-ul nu se realizează niciodată ca o închidere de ușă. De fiecare dată când încep să compun, mă rup de familie, iar familia e cel mai important lucru pentru mine. Mă urăsc pentru că cei doi copii știu că trebuie să mă lase singur să lucrez. În viață trebuie să ne setăm lista priorităților. Când apar copiii, nu mai poți să te gîndești la cum erai înainte. Eu nu mă știu decât pe mine având copii și divinizându-i.”

Cătălin a fost curios dacă s-a discutat în casa lui Adi dacă să meargă sau nu la Vocea României

“Decizia de a merge la Vocea României a fost o dictatură din partea copiilor. Nu am avut cale de întors. Am ezitat nu pentru ei, ci pentru că încercam să intuiesc în ce mă bag. A fost de 100 de ori mai intens emoțional decât mă așteptam. Pentru mine, muzica e ceva sfânt.”

Adrian Despot a vorbit despre Adrian și Despot, omul și artistul și despre ce înseamnă fiecare în parte.

“Au fost mulți ani din viața mea în care nu mi-am acceptat statutul de persoană publică pentru că nu mi-l doream. Nu am înțeles de ce oamenii vin la mine să îmi ceară autografe. Teoretic nu ar fi trebuit să ajung cântăreț. Nu știu să mă prezint, nu știu să mă vând. Nu îmi plac artiștii. Să zicem că Adrian este omul, iar Despot este artistul. Artistul, încet încet acaparează omul. Omul se închide în el. Oamenii recunosc artistul. Artistul este o chestie diabolică. Mie îmi place de omul Adrian, nu de artistul Adrian. Artistul Adrian e un om posomorât, melancolic. Omul Adrian este un om foarte bun și vreau să îl păstrez cât mai aproape de mine.”

Cântărețul a povestit despre copiii săi și despre forma de învățământ pe care a ales-o pentru ei.

”Am avut copiii la mai multe sisteme de învățământ. Acum, îi am la o școală privată pe care ne-o permitem. Este o școală foarte curată. Îmi place școala lor pentru că există dispensere de apă pe hol, pentru că profesorii nu calcă copiii pe cap, pentru că au hârtie igienică la baie, pentru că sunt lăsați să își spună punctul de vedere.”

Ce le spui despre România de azi, a fost curiozitatea matinalului Digi FM.

”Atmosfera asta patriarhală în care părintele stă cu pruncul pe genunchi și îi spune cum stă treaba cu lumea, din păcate, este  o utopie. În măsura în care influența părinților asupra copiiilor, va da roade la un moment dat… ei sunt la vârsta la care se luptă cu părinții, încearcă să atace. Ei ce știu despre România… De multe ori vin de la școală și ne întreabă diverse lucruri. Copiii din jurul lor vorbesc despre Dragnea.”

Cătălin Striblea a atins și subiectul sensibil, despre care Despot evită să vorbească, de obicei – Colectiv.

”Eu nu vreau să îmi asum niciun fel de merit, nici pentru ce am făcut la Colectiv, nici pentru ce am făcut după Colectiv. Oamenii din Colectiv, erau oamenii mei, erau lumea mea, cu totul. Tragedia asta care s-a întâmplat, s-a întâmplat în lumea mea. Drama este atât de personală încât nu pot… nu pot decât să mă gândesc la prietenii mei care nu mai sunt. Acum, am și prieteni noi, dintre supraviețuitori.”

Pentru Adi Despot, banii nu sunt importanți, ci mulțumirea sufletească, după cum a spus el în cadrul emisiunii Oameni de Colecție.

”Eu sunt genul de om care nu a vânat niciodată câștigul bănesc în detrimentul mulțumirii sufletești. Acum un an am cântat într-o piață cu tiribombe, cu tot felul de trupe. După concert, mă întrebam ce satisfacție au acești artiști, pentru că la genul acesta de evenimente, nu ai fani, oamenii nu plătesc bilete să te vadă. Eu nu mă duc la serviciu ca să încasez. Dacă e să iei modelele de top, și mă refer la industria mea, de rock, sunt multe trupe care se urcă pe scenă doar ca să încaseze. Îi doare în cur atât de ce se întâmplă în public, cât și de muzica lor, de cum este ea. Noi suntem la polul opus. Sunt multe concerte pe care le refuzăm. Ne-am dori case mai mari și mai frumoase, mașini mai noi sau casco la ele să le reparăm. Oamenii sunt făcuți să se mulțumească cu puțin. Dacă e să îl luăm pe Dumnezeu ca o imagine a frumosul, a binelui și a fericirii, Dumnezeu se mulțumește cu puțin. Puținul este esența omenirii.”

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading

ALL MEDIA

TVR a programat ediţii in memoriam dedicate celebrului regizor Lucian Pintilie

Published

on

Televiziunea publică va difuza o serie de programe dedicate celui care a fost Lucian Pintilie, personalitate marcantă a cinematografiei româneşti.

Sâmbătă, 19 mai, de la ora 23.00, TVR 1 difuzează o ediţie a emisiunii „Dosar Romania” dedicată  filmului „Reconstituirea”, capodopera semnată de marele regizor. Cornel Mihalache a realizat dosarul „Reconstituirii”, un document de televiziune care ne dezvăluie culisele filmării şi ne aduce mărturii inedite despre felul în care lucra regizorul Lucian Pintilie. Actorii Vladimir Găitan, George Mihăiţă, Ileana Popovici, George Constantin şi Ernest Maftei vorbesc despre film, filmări şi timpurile în care a fost realizată „Reconstituirea”.

Considerat cel mai bun film românesc din toate timpurile, de către Asociaţia Criticilor Români de Film, „Reconstituirea” este programat duminică, 20 mai, pe TVR 2 de la ora 13.10. Lucian Pintilie relatează anchetarea (reconstituirea) unei bătăi între doi tineri. Prin actele de o crasă stupiditate miliţienească, ce pot fi considerate veritabile scene de comedie neagră, se produce tragedia unei lovituri mortale chiar sub ochii investigatorilor. La scurt timp de la lansarea din 1968, filmul a fost interzis şi relansat în 1990. Scenariul a fost scris după nuvela omonimă a lui Horia Pătraşcu, textul literar bazându-se pe un fapt real. În film au jucat Vladimir Găitan, George Constantin, George Mihăiţă, Emil Botta, Ernest Maftei şi Ileana Popovici.

Lungmetrajul va fi difuzat şi pe TVR Internaţional, duminică, de la ora 23.00.

TVR 3 difuzează sâmbătă, respectiv, duminică, de la ora 17.00, „Fără Titlu”, un making of al producţiei „De ce bat clopotele Mitică?” şi un making of al filmului „Balanţa”.

Ediţia „Fără Titlu” dedicată lungmetrajului „De ce bat clopotele Mitică?” va fi difuzată şi pe TVR Internaţional, duminică, de la ora 16.00.

 

Născut la 9 noiembrie 1933, la Tarutino, în Basarabia (azi în Ucraina), Lucian Pintilie a absolvit, în anul 1956, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”. A regizat numeroase spectacole de teatru, iar anul 1965 a marcat debutul său în cinematografie, cu filmul „Duminică la ora 6”.

De numele său se leagă capodopere precum „Reconstituirea”, „Le Tableau”, „Salonul nr. 6”, „Balanţa”, „O vară de neuitat”, „Prea târziu”, scurtmetrajul „Tertium non datur”, „Terminus Paradis”, „Capul de zimbru”, „După amiaza unui torţionar” sau „Niki Ardelean, colonel în rezervă”.

 

Foto credit: Playtech

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading

Radio

Pavel Bartoș exclusiv pentru DigiFM: „Mă deranjează termenul de vedetă”

Published

on

Foto Credit: DIGI FM

Pavel Bartoș a fost invitatul lui Cătălin Striblea la emisiunea “Oameni de Colecție”, emisiune de interviuri unice, difuzate LIVE pe pagina de facebook DigiFMRadio și în fiecare duminică, on air, la DigiFM.

Cătălin Striblea a început interviul cu o scurtă prezentare a lui Pavel Bartoș, în care a enumerat motivele pentru care acesta este celebru. Actorul a avut însă niște remarci la acest termen.

„Nu știu dacă a fi celebru este un vis al meu. Încerc doar să îmi fac treaba. Mă deranjează termenul de vedetă. Vedetă înseamnă ceva mult mai complex. Vedetă este Simona Halep, Gică Hagi, Ilie Năstase. Eu mă consider o persoană publică, cu un oarecare succes. Mă bucur că am succes în teatru cât și în televiziune.”

Pavel Bartoș a vorbit despre înscrierea la facultate, la Teatru. Uitase banii de înscriere acasă și chiar dacă i-ar fi trimis mama sa banii, ar fi ajuns prin mandat poștal abia în 3 zile. Acest lucru ar fi însemnat să rateze înscrierea, pentru că era ultima zi.

“Am uitat banii de înscriere la facultate. Am intrat în cancelarie, erau vreo 7-8 profesori. Le-am zis că am uitat banii de înscriere la teatru acasă și am nevoie de 5000 de lei. <<Mă ajutați? Promit că peste 3 zile, când vin banii, vi-i dau!>>. ”

Pavel a avut mare noroc, pentru că unul dintre profesori a apreciat curajul său și i-a împrumutat banii. “Din fundul sălii, profesorul de franceză, domnul Ionescu a zis <<Ia uite, mă! În sfârșit cineva cere bani pentru că vrea să facă școală. Da, îți dau eu, tinere!>>. Venea apoi la toate examenele mele și mereu îmi spunea că au fost cei mai bine investiți bani”, a completat el.

Mama sa credea că el va da la Drept. După ce a intrat la Teatru, Pavel s-a dus acasă să îi dea vestea cea mare. Iar dialogul dintre ei, a sunat cam așa (după cum ne-a povestit actorul):

-Mamă, am intrat!
-Ce bine!
-Da, dar trebuie să îți spun ceva! Am intrat la Teatru!
-Pauză…. E facultate. Tot e bine. Măcar nu ajungi golan!

Pavel a povestit și despre o întâmplare, din copilărie, care l-a marcat destul de mult.

”Pe data de 3 martie am pierdut cartela. Până pe 31 martie, mă gândeam că nu o să avem ce să mâncăm. Am refăcut drumul de acasă la magazin de trei ori, plângeam. Până la urmă m-am întors și am întrebat vânzătoarea. Am găsit cartela acolo, o adusese un domn. E foarte important ca generațiile de acum să știe că nu e bine cum a fost. ”

Cătălin Striblea a vrut să știe cât de apropiat este Pavel Bartoș de Smiley.

„Suntem mai mult decât prieteni. Smiley este un membru al familiei. Mi-e dor când nu suntem împreună. El are o educație foarte sănătoasă și se simte asta. Are mult bun simț. Datorită lui pot să zic că am devenit un om mai bun. Nu a zis niciodată ceva de rău de nimeni.”

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

PREMIILE RADAR DE MEDIA

Advertisement

Trending