Aura Poteraşu şi Radu Tudor: Infotainmentul a ajuns modus vivendi al televiziunilor de ştiri

Tineri, dinamici, matinali, atenţi la evenimentele de pe piaţa media, şi, cel mai important, pasionaţi de ştiri. Aura Poteraşu şi Radu Tudor, căci despre ei este vorba sunt cei care aduc în fiecare dimineaţă,  începând cu ora 7 în atenţia telespectatorilor, ştirile care contează, numai la TVR1.

În rândurile care urmează, vă invităm să-i cunoaşteţi mai bine pe cei doi cu ajutorul interviului, dar şi a unui scurt quiz.

Care este opinia voastra legată de presa din ziua de azi? Ce aţi schimba și ce ati păstra?

Ne plac rigurozitatea, veridicitatea şi relevanţa când vine vorba despre informaţiile pe care le furnizăm. De aceea am ales să lucrăm la TVR, şi nu într-o televiziune comercială. Asta nu înseamnă că ne permitem să criticăm felul în care fiecare dintre colegii noştri de breaslă alege să-şi facă meseria. Sau criteriile pe care celelalte mass media aleg ce, când şi cum să transmită publicului lor. Piaţa media este una ca toate celelalte – concurenţială şi în permanentă schimbare. Este nefiresc să crezi că doar tu faci bine, iar toţi ceilalţi prost. Când ai ajuns să gândeşti aşa, e mai bine să ieşi din presă… sunt şi alte meserii interesante!

Consideraţi că presa online are un impact mai puternic față de restul media?

Noi facem parte din generaţia tânără, avem amândoi mai puţin de 30 de ani. Nu ne-am născut chiar cu tabletele în braţe, dar nu am avut niciodată vreo reticenţă cu privire la migrarea presei de pe suport fizic în online. Era normal să fie aşa. Important e ca informaţia să ajungă la oameni, nu contează suportul. Problema în online rămâne cea a acurateţei informaţiei. Pe internet, un zvon poate ajunge repede o ştire luată în serios de toată lumea. E un flux care nu poate fi controlat, mai ales din cauza vitezei cu care se răspândeşte pe internet informaţia.

Infotainmentul este mai apreciat de public sau dimpotrivă?

Ratingurile arată clar ca infotainmentul este apreciat. De altfel, el a ajuns un modus vivendi al televiziunilor de ştiri. Oricât de greu digerabil ar fi un subiect, când îl prezinţi într-o notă relaxată – specifică entertainmentului – el are şanse mult mai mari să fie urmărit, dar şi mai de impact decât ar fi în forma „seacă”, recomandată de manualele de jurnalism. Infotainmentul a fost soluţia ştiriştilor de a-i ţine pe oameni în faţa televizoarelor, în contextul în care senzaţionalul şi exploatarea emoţiilor se dovedesc un mix tot mai ademenitor pentru public.

Este libertatea presei un lux în prezent? De ce?

Este jenant pentru noi, jurnaliştii, că libertatea presei este permanant adusă în discuţie şi mai ales pusă la îndoială. Se presupune că jurnaliştii sunt prin definiţie nişte oameni liberi, nu?

E adevărat, analizând tabloul mediatic românesc la rece, ai zice că libertatea presei e un lux. Noi cunoaştem totuşi jurnalişti care vor rămâne jurnalişti adevăraţi toată viaţa lor, indiferent de trusturile în care vor lucra. Sunt oameni născuţi pentru asta, structuraţi moral să facă această meserie. Cei care îşi vând cuvântul şi entuziasmul jurnalistic ar fi poate mai bine să se apuce de afaceri. Din păcate, nu a descoperit nimeni până acum cum să separe definitiv binele de rău. Şi poate nici nu ar fi indicat…

Mass media mai are funcția de informare, de educare, mai este imparțială sau pur și simplu s-a transformat într-o unealtă de manipulare?

Unealtă de manipulare sau nu, mass media îşi păstrează funcţia de informare. Ţine de cel care citeşte sau se uită la televizor să aibă un filtru propriu pentru informaţiile care îl bombardează. Cât despre educare, nu trebuie să lăsăm educaţia copiilor în seama televizorului. Educat acasă şi la şcoală, un copil va şti cu siguranţă şi cum să se rapoteze şi ce să aleagă să vadă la televizor. Poate că aceasta este abordarea sănătoasă…

Presa este a patra putere în stat? Reușesc jurnaliștii să facă schimbări de mare amploare benefice cetățenilor? (un exemplu)

Presa rămâne o putere incontestabilă. Din păcate, o putere revendicată şi împărţită între patronii de presă, nu o putere care să-i reprezinte pe cetăţenii statului. Dar, cum-necum, presa reuşeşte încă să mai facă schimbări în bine în interesul majorităţii. Ştirile TVR au reuşit, după o campanie intensă („Ajută România!”), să contribuie la schimbarea Legii Voluntariatului. Astfel că voluntarii vor lucra, chiar dacă neplătiţi, în baza unor contracte care să le asigure drepturi esenţiale. Şi, cel mai important, voluntariatul va fi recunoscut de angajatori ca experienţă în muncă.

Pe ce se bazează relația jurnalist – cetățean?

Relaţia ar trebui să fie una de respect reciproc. Pare un răspuns clişeistic, dar gândiţi-vă: îi respectă jurnaliştii suficient pe cetăţenii pe care iî informează? Dar cetăţenii… îi mai respectă pe jurnalişti? Este, de fapt, un cerc vicios.

Cum văd Aura şi Tudor Telejurnalul Matinal de la TVR 1?

Radu: Telejurnalul matinal este un bun început de zi. Prezintă informaţiile relevante, pe care oricine ar trebui să le aibă înainte să îşi înceapă ziua de lucru.

Aura: Este o sinteză dinamică a ceea ce s-a întâmplat cu o zi înainte şi ce se va întâmpla astăzi. Sunt informaţii serioase, coerente, prezentate însă relaxat. Ne place să credem că dimineaţa suntem într-un fel de gaşcă de oameni cărora le place să ştie ce se întâmplă în jurul lor.

Pagini: 1 2