Connect with us

 

Dincolo de imaginea cifrelor care ne dă măsura extinderii şi popularizării mediului online, asistăm la transformarea Internetului dintr-un canal media într-o utilitate şi la modificarea percepţiei publicului în acest sens.

Generaţia tânăra, nativii erei digitale, învaţă de la vârstele cele mai fragede să utilizeze Internetul. În mediul urban, peste 95% din tinerii cu vârste între 14-24 ani utilizează internetul, procentul depăşind 98% în Bucureşti şi oraşele mari. În mediul rural procentul este de 82%, dar având în vedere rata de creştere accentuată, cel mai probabil procentele se vor egaliza în câţiva ani. La 14 ani probabil nu toţi adolescenţii au voie să utilizeze gazele în gospodărie, dar 89% din ei utilizează Internetul, se arata intr-un comunicat, remis RADAR DE MEDIA.

Pentru aceşti tineri Internetul nu a apărut ca un canal media. Ei întreabă de accesul la internet la hotel sau restaurant, aşa cum generaţia adultă întreba de apă sau căldură cu ani în urmă. Această tendinţa, mai evidentă în cazul tinerilor, se menţine şi în rândul populaţiei adulte. Internetul a devenit un facilitator, un mijloc ce răspunde unei serii întregi de nevoi: informare, comunicare, interactivitate, divertisment, educare, achiziţie de bunuri şi servicii, găsirea unui loc de muncă sau vânzarea unui obiect vechi.

Mediile aşa-numite tradiţionale: presa scrisă, radioul, televiziunea, panotajul, toate au suferit transformări ale conţinutului, mesajelor, modului de a comunica cu oamenii, dar ele fundamental au rămas medii de comunicare, fiind imposibil să se distanţeze de scopul pentru care au fost create: informare, educare, divertisment. Pe lângă ele s-au creat servicii ce au devenit ele însele utilităţi: transmisia undelor radio și tv, cablul tv, difuzarea de presă. Internetul a produs însă cea mai serioasă şi importantă schimbare: a desprins conţinutul de canalul sau original şi l-a retransmis, fie el conţinut scris, audio sau video, prin propriile mijloace specifice. Internetul va ajuta la diversificarea și îmbogățirea canalelor tradiționale sau le va limita puterea. Televiziunea a inceput deja să se schimbe, 12% dintre români au deja “smart TV” și încep să îl utilizeze ca atare, vizualizarea emisiei tv liniare este în descreștere peste tot în lume.

Panotajul și radioul, chiar dacă mai puțin influențate, vor învăța să profite de noua platformă și să își îmbogățească oferta pentru propriul public. Presa scrisă, chiar dacă a fost cea mai afectată până în prezent pierzând supremația asupra informației scrise, a generat unele dintre cele mai puternice branduri online. Oamenii obișnuiți să citească, vor citi în continuare conținutul, brandul cunoscut, schimbând doar platforma.

Pe lângă eliminarea barierelor geografice, socio-culturale, informaţionale şi deschiderea de noi oportunităţi pentru afirmarea individuală, mediul online a atras şi dezvoltat răspunsuri la toate nevoile şi obiceiurile de zi cu zi ale oamenilor. Utilizarea internetului nu trebuie asimilată cu accesarea unor site-uri de conținut, ea vizează multe alte scopuri: 75% dintre utilizatori folosesc internetul pentru folosirea e-mailului, 63% pentru accesarea unor siteuri de servicii, 84% pentru căutare de informații, 20% pentru jocuri de noroc si pariuri sportive, etc.

 

Această interdependenţă se manifestă în acoperirea, într-o măsură din ce în ce mai mare, a nevoilor zilnice folosind mediul online:

  • 30% din populaţia din mediul urban face cumpărături pe internet, procentul urcând la 47% în rândul tinerilor 14-24 ani.
  • 26% dintre persoanele din grupa de vârstă 25-34 ani realizează operaţiuni bancare online lunar.
  • 58% dintre persoanele sub 45 de ani caută să se informeze mai întâi pe internet înainte să ia decizia de achiziţie pentru un produs.

 

Internetul se maturizează, se transformă şi se dezvoltă continuu. În prezent este o utilitate pentru tot mai mulţi oameni. Având în vedere ritmul actual de creştere, putem estima că în România, în umătorii 10 ani, 90% din populaţia oraşelor şi 70% din populaţia satelor va avea acces la această utilitate.

 

Internetul devine un fenomen de masă

În ultimii ani, penetrarea Internetului a crescut exponenţial. În prezent, la nivel naţional sunt 8,8 mil. de utilizatori din care 6,5 mil. utilizează internetul în fiecare zi. 70% din populaţia oraşelor şi 44% din cea a satelor din România utilizează internetul. În mediul urban, consumul zilnic de internet pentru segmentul de vârstă 14-64 de ani a crescut de peste 7 ori din 2002 până în prezent, de la 8% la 56%.

 

[nextpage title=”DETALII PE URMATOAREA PAGINA!”]

 

Acelaşi procent, 56%, reprezintă procentul persoanelor ce locuiesc în gospodarii din mediul rural care au acces la Internet. Din acest punct de vedere, Internetul reprezintă a doua utilitate, după electricitate, la care locuitorii din rural au acces şi pe care şi-o permit.

Dintr-un mediu considerat elitist, accesat cu predilecţie de către tineri educaţi din oraşe mari, Internetul a devenit un mediu accesibil unei categorii de populaţie din ce în ce mai largi. Profilul actual al utilizatorilor de Internet se aliniază la structura populaţiei, eliminând discrepanţele generate de profilul primilor utilizatori.

Populaţia tânăra, cea a marilor oraşe, populaţia educată a atins deja pragul maxim. Creşterea numărului de utilizatori ai Internetului provine în prezent din rândul populariei adulte sau vârstnice, din oraşe medii şi mediul rural, din rândul populaţiei cu educaţie mai redusă. Utilizatorii de Internet se maturizează, îmbătrânesc şi capătă experienţă ca utilizatori: 76% dintre utilizatori folosesc Internetul de mai mult de 5 ani.

 

Oamenii rămân fideli „brandului de conținut” si consumă media indiferent de platforma de distribuție

Conţinutul se desprinde treptat de canalul media unde a fost creat sau care l-a consacrat în mod tradiţional. Internetul are marele avantaj de a fi capabil să integreze orice formă de conţinut: text, audio, video, creând o experienţă plăcută utilizatorului,oferind accesibilitate, interactivitate şi facilităţi superioare odată cu popularizarea dispozitivelor mobile.

Preferințele oamenilor pentru diversele teme generale de interes ale vieţii nu s-au schimbat semnificativ în ultimii 10 ani, dar oamenii au acum la îndemână o manieră mult mai facilă de a accesa conţinutul care îi interesează. In prezent este mult mai uşor pentru public să aleagă doar ceea ce îi interesează din totalul informaţiilor pe care le are la dispoziţie. Nu doar priceperea creatorului conţinutului în a varia şi alterna platformele de distribuţie ale conţinutului său face ca acesta să fie accesat pe o platforma sau alta în mod preferenţial, oamenii învaţă să utilizeze tehnologia şi internetul în propriul interes şi pentru a câştigă timp.

Tot mai mulţi români accesează pe Internet tipul de conţinut media pe care îl găseau în canalele tradiţionale în urmă cu 10 ani: 15% dintre utilizatori accesau pe internet site-urile unor ziare/ reviste în 2005, în prezent procentul acestora este de 50%. La fel se întâmplă şi în cazul celorlate medii. O treime din populaţie ascultă radio online sau se uită la TV pe Internet în timp ce procentul acestora nu depăşea 5% în 2005.

Mai mult, oamenii rămân fideli brandurilor de conţinut. Din primele 15 site-uri din România sub aspectul numărului de vizitatori, 10 aparţin unor produse media lansate şi consacrate în media „tradiţională”.

Din perspectiva consumului de conţinut media, Internetul pare a fi câştigătorul în raport cu multe criterii: accesibilitate, rapiditate, interactivitate, diversitate, conţinut generat de useri . Dar creşterea accelerată a numărului de utilizatori, precum şi a volumului informaţiilor disponibile online, a atras după sine şi decresterea încrederii în acest mediu. Singurul indicator care a scăzut în ultimii 10 ani în ceea ce priveşte Internetul, este nivelul de încredere al populaţiei în informaţiile găsite pe internet. 60% dintre utilizatori declarau în 2005 că au încredere în informaţiile găsite pe internet, în timp ce doar 45% mai consideră acest lucru în prezent.

 

Lasa un comentariu aici!

Pentru orice fel de informații ma puteți contacta pe e-mail! La 1 februarie dam startul primei etape de votare la Premiile RADAR DE MEDIA 2018!

Click to comment

Lasă un răspuns

DIGITAL

Alina Ceușan este cel mai bun blogger de modă al anului, iar Laura Giurcanu este vlogger-ul anului, la ELLE New Media Awards 2018

Published

on

Pentru al treilea an consecutiv, revista ELLE a desemnat cele mai influente personalități din social media în cadrul galei ELLE New Media Awards, eveniment dedicat comunității online.

Global Influencers și-a adjudecat două premii importante marți seara, în cadrul evenimentului în care Alina Ceușan a primit premiul pentru cel mai bun blog de modă al anului (www.alinaceusan.net), iar Laura Giurcanu a fost desemnată vlogger-ul anului (www.lauragiurcanu.com).

„Mulțumesc din suflet pentru toate voturile primite, ele sunt cele care m-au adus pe scenă pentru premiul Best Fashion Blogger”, a declarat Alina imediat după primirea premiului. La fel de bucuroasă a fost și Laura, care a ținut să mulțumească și ea tuturor celor care au votat-o.

Bloggeri, vloggeri, influenceri, vedete, designeri, jurnaliști au fost prezenți la gala dedicată personalităților din social media. Artistul Global Records Mark Stam a fost și el prezent pe scena evenimentului, unde a susținut un recital live, în vreme ce Laura Giurcanu a fost una dintre prezentatoarele acestei gale.

Alina Ceușan este unul dintre cei mai urmăriți și apreciați bloggeri de modă din România, iar anul trecut a fost câștigătoarea categoriei ”Best Fashion Blogger” în cadrul celei de-a șasea ediții a ELLE Style Awards. Urmărită pe Instagram de 379.000 de followers și cu 227.435 de LIKE-uri pe pagina de Facebook, Alina Ceușan a reușit să se impună ca blogger de success, devenind un adevărat reper în domeniul fashion. Alina Ceușan este cel mai premiat blogger român de fashion, având în portofoliul său distincții precum: Best Lifestyle Influencer on Social Media la ELLE Blogging Awards în 2017 și Best Fashion Blog la ELLE Blogging Awards 2016, precum și PEOPLE’S CHOICE – Digital Divas din 2013, patru ani la rând (din 2013 până în 2016), Best Instagram Account of 2015, Digital Divas FTV – Best Fashion Blogger of the Year în 2013.

 

Global EntertainmentGlobal Records, casa de discuri, Global Booking, agenție de impresariat, și Global Influencers, agenție de influencers marketing, reprezintă artiști de top precum INNA, Antonia, Carla’s Dreams, Nicoleta Nucă, Karmen, Lucia, MIRA, Lori Ciobotaru, Yanka, Vanotek și influenceri de referință precum Alina Ceușan, Carmen Grebenișan, Laura Mușuroaea, Codin Maticiuc, BRomania, Flick, Mircea Bravo, Ilie, Maximilian, Laura Giurcanu, Selly și mulți alții.

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading

DIGITAL

300 de elevi si studenți români pasionați de tehnologie pot ajunge gratuit la cel mai mare festival dedicat Internetului

Published

on

iCEE.fest a lansat azi, în premieră, un program de burse pentru elevii si studenții pasionați de tehnologie si Internet, dar care au posibilități materiale reduse, precum si o aplicație pentru telefonul mobil în care cei interesați pot viziona gratuit toate înregistrările ediției 2017.

iCEE.fest, festivalul care aduce la Bucuresti în doar două săptămâni giganții Internetului si experți în digital si tehnologie din întreaga lume , a anunțat astăzi un program dedicat elevilor si studenților cu posibilități materiale reduse dar care îsi doresc să învețe cele mai noi tendințe din domeniu.


“În fiecare an primim mesaje de genul: „Copilul meu ar vrea să vină la festival, există si sistem de plată în rate?” sau „Salariul meu este 300 de euro dar as vrea să o ajut pe fiica mea să participe”. 50% discount pentru elevi si studenți nu e suficient, încă, în România de azi. Acesta e motivul pentru care, anul acesta, am decis să facem ceva
”, a explicat, într-o postare pe Facebook, fondatorul iCEE.fest, Dragos Stanca.

 

Cum poți primi sau oferi o bursă iCEE.fest?

Programul funcționează astfel: pe pagina dedicată proiectului – sunt asteptate propuneri de cazuri speciale (elevi si studenți cu posibilități materiale reduse, cu merite deosebite) care merită să participe la festival – sunt acceptate si auto-propuneri.

Echipa iCEE.fest va propune partenerilor actuali si/sau celor care se vor înscrie în program sponsorizarea unui număr de bilete cu preț redus – elevii si studenții beneficiază deja de reduceri de 50% – si, astfel, în limita locurilor disponibile, circa 300 de tineri cu posibilități materiale reduse vor avea sansa să participle la evenimentele din cadrul festivalului.

În cazul în care numărul cazurilor propuse care se vor califica la program va depăsi capacitatea maximă posibilă, criteriul de departajare va fi cel cronologic – în funcție de momentul înscrierii.

În plus, toți elevii si studenții care vor îndeplini criteriile necesare vor beneficia de vouchere cu ajutorul cărora vor avea acces gratuit, după festival, în platforma iCEE.academy (unde vor fi disponibile prezentările din cadrul festivalului).

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading

DIGITAL

Experți în transformarea digitală, antreprenori de succes pe plan global, autori de filme si cărți cunoscute vor prezenta viziunea lor despre viitorul tehnologiei la iCEE.fest 2018

Published

on

Ca în fiecare an, Google și Facebook vin la București, pe 14 și 15 iunie, cu experți gata să răspundă tuturor întrebărilor publicului în timp ce Netflix, CNN, The New York Times, Instagram, Youtube sau Shazam completează o ofertă de conținut concentrate din domeniul digital si tehnologie care nu este egalată de alte evenimente de acest tip din regiunea central si est europeană.

De la cum influențează tehnologia marketingul si comunicarea sau e-commerce-ul, iCEE.fest acoperă acum si domenii precum realitatea virtuală, creativitatea, conținutul alternativ sau impactul tehnologiei în medicină sau chiar politică.

Organizatorii au pregătit nu mai puțin de 9 linii separate de conținut pe cele 7 scene pe care le are iCEE.fest anul acesta.

Dacă numele companiilor de mai sus spun totul, iată care sunt o parte dintre speakerii independenti, experții și liderii de nivel mondial care vor vorbi anul acesta la iCEE.fest – liberi de orice “reguli” corporatiste în materie de comunicare publică.

Companiile globale atrag fără îndoială prin numele lor însă experții independenți aduc plus-valoare la modul real, prin libertatea de a vorbi liber despre impactul pozitiv sau, uneori, negativ al tehnologiei, crede Dragos Stanca, fondatorul iCEE.fest

 

Iată câteva exemple:

  • Gerd Leonhard: Autor de bestseller (”Humanity vs. Technology”), producător, speaker, futurist de top și CEO la The Futures Agency.
  • David Schneider: Co-fondator la That Lot, o agenție cu un succes uriaș în zona de social media. Anul trecut a fost nominalizat la premiile BAFTA, după ce a co-scris ”The Death of Stalin”
  • Marvin Liao: Partener la celebrul fond de capital ”500 Startups”.
  • Grant Sabatier: Este Fondatorul Millennial Money și vine la iCEE.fest să ne spună cum a făcut primul milion de dolari; un pont, a pornit de la doar 2 dolari
  • Brian Wong: Co-fondatorul KIIP și autorul cărții ”The Cheat Code”, Brian este cel mai tânăr antreprenor care a primit capital de risc
  • Josh Fechter: Influencer millennial, fondator al unor companii inovatoare, marketing lider și scriitor de succes
  • Peter Fossick: Managing Director la Factotum Design, Peter este un designer extrem de experimentat specializat în service design, UX design și thinking design
  • Shawna Butler: Un star absolut in inovația în sănătate, membră a echipei Medicină Exponențialăal Universității Singularity și a echipei Cancer XPRIZE.
  • Simon Gosling: Futurist top-class și speaker la evenimente majore
  • Kris Hoet: Co-fondator și CIO la Happiness, o companie de creație care adună premii la nivel mondial
  • Kate Nightingale: Fondatoarea Style Psychology Ltd, o celebră agenție de consultanță în retail și eCommerce

 

iCEE.fest 2018 se va desfășura la București, pe 14 și 15 iunie.

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading

Trending