vineri, martie 29, 2024

PUBLICITATE@RADARDEMEDIA.RO

More
    AcasăA-Z NEWSRevista Presei22 de ani de la trecerea in nefiinta a lui Herman Oberth,...

    22 de ani de la trecerea in nefiinta a lui Herman Oberth, unul dintre parintii fondatori ai rachetei si astronauticii

    În 28 decembrie s-au împlinit 22 de ani de la trecerea în nefiinţă a celui care a fost Hermann Oberth, absolvent al Universităţii din Cluj.

    Hermann Julius Oberth (n. 25 iunie 1894, Sibiu – d. 28 decembrie 1989, Nürnberg) a fost unul dintre părinții fondatori ai rachetei și astronauticii. El şi-a susţinut la Universitatea din Cluj în 1923 lucrarea de diplomă în care a pus bazele științifice ale rachetelor cu care se poate realiza zborul cosmic.

    S-a născut într-o familie de intelectuali saşi din Transilvania. Tatăl său, dr. Julius Oberth, era un medic chirurg renumit, iar mama sa, Valerie, era fiica poetului şi gânditorului sas Friedrich Krasser. În 1896 familia Oberth se mută la Sighişoara, unde dr. Julius Oberth fusese numit director al spitalului din localitate. După studiile primare şi gimnaziale, Herman Oberth îşi susţine în 1912 bacalaureatul la gimnaziul „Episcop Teutsch” („Şcoala din deal” din Sighişoara).

    În acelaşi an, Herman Oberth deduce ecuaţia fundamentală a zborului rachetelor şi elaborează primul său proiect al unei rachete. La îndemnul tatălui său, în 1913 începe Herman Oberth studiul medicinei la Universitatea din München. S-a simţit însă, de la început, mult mai atras de cursurile de fizică şi de aerodinamică de la Institutul Politehnic din München. Declanşarea primului război mondial l-a obligat să-şi întrerupă studiile universitare şi să se înroleze în armată.

    Rănit pe frontul de răsărit în februarie 1915, Hermann Oberth este trimis la spitalul din Sighişoara, condus de tatăl său, unde după refacere activează în continuare ca sergent sanitar. În 1919, după terminarea războiului, Hermann Oberth se decide în sfârşit pentru fizică, întâi la Universitatea din Cluj, unde va studia un semestru, după care se va îndrepta din nou spre München, iar apoi spre universităţile din Göttingen şi Heidelberg, unde va studia fizică, matematică şi astronomie.

    În 1920 proiectează prima rachetă spaţială de 100 tone, racheta cu trei trepte.

    În primăvara anului 1922 avea pregătit manuscrisul cărţii sale „Racheta spre spaţiile planetare” , pe care o va prezenta ca disertaţie la Universitatea din Heidelberg. Cu toate că a primit aprecieri favorabile de la specialişti de renume din domeniul fizicii şi al astronomiei, el nu a reuşit să obţină acceptarea materialului prezentat ca lucrare de licenţă. Spre marea sa mâhnire, lucrarea a fost respinsă şi de către editurile la care a încercat să o publice.

    S-a întors acasă şi s-a reînscris la Facultatea de Fizică a Universităţii din Cluj, iar la 18 mai 1923 Hermann Oberth s-a prezentat cu lucrarea sa în faţa comisiei de examinare de la această universitate. Lucrarea lui de diplomă era tocmai disertaţia respinsă la Heidelberg. Examenele le-a promovat cu bine, iar susţinerea lucrării a fost fără probleme. Aşa cum savantul îi relata peste ani biografului său, dr. Hans Barth, a aşteptat încordat decizia finală a examinatorilor şi a fost bucuros când profesorul Augustin Maior, preşedintele comisiei, a anuntat: „Lui Hermann Oberth i se acordă titlul de profesor. Cele mai cordiale felicitări!”

    În iunie 1923 îi este publicată în cele din urmă cartea „Racheta spre spaţiile planetare” .

    În perioada interbelică (1923-1938) Oberth lucrează ca profesor de matematică şi fizică la Sighişoara şi apoi la Mediaş, continuând în tot acest timp să facă experimente legate de zborul în spaţiul cosmic. După 1938 şi în perioada celui de-al doilea război mondial Herman Oberth pleacă în Germania unde are contracte de cercetare la Viena, Dresda, apoi la Peenemunde. Este martor ocular în 1942 la prima lansare cu succes a rachetei balistice „Aggregat 4”

    În 1945 este internat pentru scurt timp într-un lagăr de prizonieri americani. În august 1945 se stabileşte la Feucht, lângă Nürnberg şi va continua activitatea sa ştiinţifică. Va fi solicitat să participe ca şi consultant la numeroase proiecte dedicate zborului în cosmos în SUA, in Italia, etc. În 1969 asistă la lansarea rachetei „Apollo 11” la Cape Kennedy, care a dus la prima debarcare a omului pe lună.

    În 1972 este făcut Doctor Honoris Causa al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, iar în 1974 primeşte distincţia „Meritul Ştiinţific clasa I”. Printre operele sale mai importante se numără „Căile navigaţiei spaţiale” (1929), „Oameni în spaţiul cosmic” (1954), „Automobilul lunar” (1954), „Nava cosmică electrică” (1961). Au fost identificate peste 95 de „soluţii Oberth” care au fost aplicate la construcţia primei rachete moderne.

     

    Redactia Radar de Media

    Str. Delea Veche, nr. 24, corp D, et. 4, sector 2, Bucuresti. Pentru comunicate de presă, informări și alte materiale jurnalistice , vă rugăm să ne contactați sau la adresa contact@radardemedia.ro

    Redactia Radar de Mediahttp://www.radardemedia.ro
    Str. Delea Veche, nr. 24, corp D, et. 4, sector 2, Bucuresti. Pentru comunicate de presă, informări și alte materiale jurnalistice , vă rugăm să ne contactați sau la adresa contact@radardemedia.ro
    ARTICOLE SIMILARE

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

    - Advertisment -spot_img

    Articole recente