HomeINTERVIUAndreea Liptak: Pro Tv a fost o cale extremă de a-mi testa limitele

Andreea Liptak: Pro Tv a fost o cale extremă de a-mi testa limitele

Andreea Liptak
Prev1 of 3
Navigheaza intre pagini

Andreea Liptak a început să lucreze la Pro Tv din anul 1998. Primii doi ani și jumătate a lucrat pentru stația Pro Tv din Arad, care a fost și primul ei loc de muncă. Andreea se afla în tramvai când la radioul vatmanului se anunța că cei care vor să lucreze pentru viitoarea stație locală, mai au doar o zi pentru a depune CV-ul. 

Știrile Pro TV, prezentate alături de Mihai Dedu, au reprezentat o parte importantă din viața sa. Andreea Liptak a acordat un interviu în exclusivitate pentru Radar de Media în care a vorbit despre anii petrecuți la Pro TV, presa audiovizuală din prezent, dar și revenirea în televiziune.

 

 Ce au însemnat ”Știrile Pro TV” pentru tine?

Timp de 15 ani, meseria de jurnalist și prezentator de știri m-au definit. Uitându-mă restrospectiv, îmi dau seama că am muncit cu o pasiune dusă la extrem și de multe ori asta a însemnat risipă de energie. Au fost momente în care m-am „furat” pe mine însămi pe dinăuntru, de fiecare dată când am făcut câte un compromis de a sta peste program la birou în loc să-mi petrec timpul cu mine.

Dar, sigur, atunci când am debutat în media aveam o vârsta la care mă pierdeam cu ușurință în marea de „valori” promovate de știrile – spectacol al vieții.. Cu siguranță Pro Tv a fost o cale extremă de a-mi testa limitele.

Asta  a însemnat multă dezvoltare personala si a contribuit enorm la ceea ce sunt eu astăzi; și pentru asta sunt recunoscătoare. Dar, dacă ar fi să mă întorc vreodată în televiziune, aș face lucrurile total diferit.  Tot ce s-a întâmplat a fost o oportunitate pentru puterea mea de înțelegere.

Ce te-a determinat să te alături soțului tău în afacere și să renunți astfel la cariera din televiziune?

Când am renunțat, eu eram deja de 3 ani alături de Răzvan în acest proiect. Am făcut pasul pentru că ceea ce reprezint astăzi este mult mai aproape de valorile mele și mă ajută să-mi ating rațiunea de a fi. Eh, eu fiind o idealistă, valorile mele, potențate ulterior de acest proiect, au început să intre în conflict cu ceea ce promovam la televizor, unde eram destul de „înghesuită” în viziunea unui board ce se vedea nevoit să conducă o televiziune comercială…

Nu a fost ușor, dar autoobservarea a însemnat autocorectare.  Eu sunt o visătoare strategică. Aveam un vis, iar proiectul acesta l-a decriptat timp de 3 ani până când mi-am dat seama că în nici un caz nu sunt omul dependențelor: de un statut, de un grup sau al dependențelor financiare… și am vrut să mă îndepărtez de făgașul mortal și confortabil al repetitivității în care mă complăcusem ca angajat, chiar dacă eram sus; puțin conta unde am ajuns, mai mult conta ce am descoperit în mine pe drum.

Superiorii mei direcți m-au susținut până în ultima clipă în cariera mea în televiziune și recunosc că am fost surprinsă de sinceritatea și preocuparea cu care mi-au venit în sprijin cu tot felul de idei și proiecte pe care să le continui și să nu renunț definitiv, dar ceva în mine se rupsese de mai demult.

În sufletul meu le port o adâncă recunoștință pentru răbdarea pe care au avut-o de multe ori cu mine…Știu că nu sunt o persoană ușor de condus. Le mulțumesc.

Ți-ar plăcea să te întorci în televiziune?

Am să mă întorc.  Am să o fac în momentul în care televiziunea este pregătită să schimbe cu adevărat ceva și o va face cu integritate. Până atunci, îmi canalizez eforturile acolo unde cred că pot lăsa o urmă care să conteze.

Una din pasiunile tale este economia. Te vezi moderând o emisiune economică?

Mă văd, dar nu o emisiune cum sunt cele de azi. Emisiunea mea ar începe așa cum am învățat din cele mai bune cărți citite: „Resursele nu sunt limitate. Doar mintea omului este…” Aș vorbi într-o emisiune economică despre acele lucruri și valori care construiesc PIB-ul unei țări, dar nu pot fi cuantificate în cifre și indicatori.

A nu se înțelege că nu-mi plac acestea din urmă. Însă, în ultima vreme, accentul se pune prea mult pe ele și prea puțini pe oameni, care de fapt sunt cei care le creează pe primele…

Cred că starea economică a unei țări este o extensie a interiorului fiecărui om care compune societatea. Suntem o țară săraca, pentru că avem o viziune săracă și nu mai visăm.

Ei, eu aș integra principii filosofice în economie…Vedeți, de aceea nu mai vorbesc la televizor, nu aș aduce audiență. Eu astăzi vorbesc doar pentru grupuri restrânse interesate de o schimbare profundă. Vorbesc pentru oameni care știu că o lume mai bună se construiește din interiorul lor spre exterior. Regalitatea ființei precede nașterea oricărei domnii. „A fi” precede pe „a avea” și niciodată invers. Economia este o stare a ființei.

Prev1 of 3
Navigheaza intre pagini

Lasa un comentariu aici!

No comments

leave a comment