Jimmy’s Hall, un film despre anii ‘30 care ridica probleme valabile si azi

Jimmy’s Hall / Salonul lui Jimmy (2014) este adus în Romania de Independenta Film, casa de distributie care promoveaza filme independente de referinta, de nisa sau castigatoare ale unor premii internationale prestigioase, si va avea premiera pe 6 martie.

In 1921, în pragul izbucnirii Razboiului Civil din Irlanda, Jimmy Gralton (rol jucat de actorul Barry Ward) construieste un salon de dans la o rascruce de drumuri de tara din Irlanda, comitatul Leitrim. Aici tinerii vin sa danseze, sa învete, sa dezbata, sau sa viseze. Dar, mai presus de toate, sa fie liberi. Jimmy’s Hall întruchipeaza spiritul acelor oameni care gandesc liber.

Locul devine foarte populat, iar Biserica si politicienii încep sa nu vada cu ochi buni popularitatea lui Jimmy Gralton, care ulterior este deportat în America. Dupa zece ani, Jimmy se întoarce din New York si decide sa redeschida salonul din satul natal, acum o cladire abandonata si în paragina. Gestul sau însa va reactiva acelasi tip de probleme din anii ‘20.

In 1921, pacatul lui Jimmy Gralton (personajul principal din Jimmy’s Hall) a fost sa construiasca o sala de dans la o rascruce de drumuri rurale, într-o Irlanda la un pas de razboi civil (iunie 1922 – mai 1923). Salonul era un loc unde tinerii puteau veni sa învete, sa danseze, sa viseze, dar mai presus de toate sa fie liberi. Pe masura ce popularitatea salii a crescut, reputatia de spirit liber a adus-o în atentia Bisericii si a politicienilor care l-au obligat pe Jimmy sa fuga, iar salonul sa fie închis.

Un deceniu mai tarziu, în 1932, Jimmy se întoarce si redeschide salonul. Razboiul Civil a trecut, dar Biserica a ramas.

Irlandezul Barry Ward, actorul din rolul principal, explica: “Unul dintre lucrurile pe care Jimmy le-a adus din Harlem a fost acest tip de dans provocator: stiluri precum Lindy Hop si Charleston, care implica o apropiere fizica între oameni mai mare decat cea cu care lumea era obisnuita. Cand biserica si guvernul au venit sa vada, au interpretat ca fiind doar sex, salbaticie, bautura si prosteala. Asta fara sa participe vreodata la cursurile propriu-zise. Era ceva ce simteau ca nu pot controla”. Preotii au vazut în salonul lui Jimmy o insurectie comunista, iar în initiatorul sau, un ateu cu o agenda ascunsa.

Ken Loach – libertate de exprimare versus cenzura

Regizorul Ken Loach (79 de ani) are în spate, la randul lui, un bogat palmares de filme, pe cat de apreciate si premiate, pe atat de controversate si chiar cenzurate, în special din motive politice.

In cei 37 de ani de activitate a realizat circa 50 de titluri (lungmetraje, scurtmetraje, documentare, filme de televiziune, docudrame, seriale tv), o parte importanta nominalizate sau premiate la festivaluri de referinta: BAFTA, Berlin, Cannes, Venetia, Locarno etc.

De-a lungul timpului, Ken Loach a auzit diverse acuzatii, mai mult sau mai putin voalate: socialist, misogin, anti Israel, împotriva propriei patrii (Marea Britanie) sau împotriva bisericii.

In 2011, întrebat despre filmele sale cenzurate, regizorul raspundea într-un interviu pentru The Guardian: “Ma deranjeaza, evident. Dar e deranjant nu atat pentru mine personal, cat pentru vocile acelor oameni care nu au fost lasate sa se auda.”

Pagini: 1 2