Connect with us

Industria de Publicitate

MANIFEST referitor la Activităţile miniere de explorare şi exploatare a aurului şi argintului pe teritoriul României

Published

on

Ref. la: Activităţile miniere de explorare şi exploatare a aurului şi argintului pe teritoriul României

 Dată fiind iminenţa aprobării în viitorul apropiat a multiple proiecte de extragere a aurului la scară largă, dintre care unele se află în stadiul deţinerii unei licenţe de concesiune în vederea exploatării: Roşia Montană (Roşia Montană Gold Corporation), Certej (Deva Gold) şi Băiţa-Crăciuneşti (Deva Gold) sau în vederea explorării: Băişoara (Rom Aur), Rovina (Samax Romania), Aluniş Piatra Handal, zona estică şi zona vestică (Romaltyn Exploration), Poprad (Romaltyn Exploration), Camârzana Nord (Romaltyn Exploration),

Având în vedere precedentul extrem de periculos pentru România al acordării recente a avizului de mediu pentru proiectul de extragere a aurului la scară largă pe bază de cianuri din localitatea Certej, cu încălcarea gravă a unor importante directive europene în domeniul protecţiei habitatelor de interes comunitar, dar şi al unor convenţii internaţionale care impun obligaţia autorităţilor de mediu de a consulta în mod adecvat publicul interesat şi afectat precum şi statele vecine potenţial afectate,

Cunoscând că în momentul de faţă în România nu există cadrul nici măcar incipient pentru contractarea de către companiile miniere a unor asigurări financiare împotriva prejudiciilor aduse mediului înconjurător, în conformitate cu legislaţia europeană în domeniul răspunderii de mediu,

Reamintind că impactul cianurii asupra tuturor factorilor de mediu este unul extrem de vast, pe termen scurt, mediu şi lung şi că legislaţia actuală lasă nereglementate probleme grave, cu consecinţe ireversibile asupra sănătăţii umane şi a ecosistemelor (i.e. limitele emisiilor de acid cianhidric în aer),

Ţinând cont de realitatea omniprezentă a lipsei de transparenţă din partea autorităţilor publice din România implicate în procesele de autorizare a proiectelor de minerit, manifestată prin faptul că majoritatea informaţiilor esenţiale care ar trebui cunoscute de public din stadii incipiente ale autorizării proiectelor miniere sunt clasificate ca „secrete de stat” sau „secrete de serviciu”  sau sunt făcute publice trunchiat, dispersat, şi numai în momentul când deciziile de mediu finale sunt deja adoptate de autorităţile implicate,

Atrăgând atenţia asupra lipsei de reglementare în legislaţia actuală din România a posibilităţii publicului interesat de a participa efectiv şi informat în toate etapele luării deciziilor privind autorizarea şi desfăşurarea activităţilor de minerit la scară largă (ex. etapa adoptării Hotărârilor Guvernului de acordare a licenţelor miniere în vederea explorării sau exploatării),

Dat fiind că în cvasimajoritatea locurilor unde unor companii miniere private le-au fost acordate licenţe de concesiune în vederea explorării sau exploatării au avut loc pentru mai multe decenii activităţi miniere de stat care au provocat daune imense factorilor de mediu, dar au şi marcat profund structurile social-economice ale comunităţilor respective; şi dat fiind faptul că Statul român nu şi-a îndeplinit obligaţiile de reabilitare ecologică a siturilor respective şi de reconversie economică şi socială, în ciuda disponibilităţilor ample de resurse financiare provenind în principal din surse ca Banca Mondială şi Uniunea Europeană,

Constatând că în majoritatea lor studiile de impact asupra mediului pentru proiecte de minerit la scară largă implicând folosirea cianurilor nu sunt bazate pe consideraţii ştiinţifice independente şi dezinteresate şi de cele mai multe ori sunt produse de companii având un interes financiar în aprobarea şi derularea proiectelor de extragere a aurului; prin urmare, de cele mai multe ori, studiile de impact asupra mediului sunt materiale de PR, menite să asigure obţinerea acordurilor de mediu,

Având în vedere că discuţiile şi evaluările actuale privind impactul activităţilor miniere asupra comunităţilor locale, eco-sistemelor, zonelor cu potenţial arheologic sau care găzduiesc situri arheologice se concentrează numai asupra efectelor pe termen scurt, în următorii 10-30 de ani, dar nu sunt luate în calcul efectele pe termen lung, susceptibile a apărea peste mai multe zeci de ani, mult peste durata de viaţă a companiilor care deţin proiectele miniere, aşadar fiind într-un final lăsate în sarcina sectorului public,

 

Solicităm Guvernului României ca, în mod direct sau prin structurile administrative subordonate, să ia următoarele măsuri:

 

1. Incetarea de îndată a procedurilor de autorizare şi avizare a proiectelor miniere până la adoptarea tuturor măsurilor legislative şi a reglementărilor necesare care să asigure: prevenirea oricărui impact negativ al folosirii cianurilor în industria minieră asupra sănătăţii populaţiei şi eco-sistemelor; asumarea de către companiile miniere a tuturor obligaţiilor financiare de asigurare împotriva riscurilor de mediu; dar şi pentru reabilitarea factorilor de mediu post-închidere a activităţilor miniere de explorare şi exploatare; prevenirea oricărui impact negativ al activităţilor miniere de exploatare a aurului la scară largă asupra zonelor cu potenţial arheologic sau care găzduiesc situri arheologice şi monumente istorice de importanţă locală, naţională şi universală; prevenirea oricărui impact negativ al activităţilor miniere asupra integrităţii şi factorilor de mediu din ariile naturale protejate de interes local, naţional şi european; prevenirea oricăror încălcări ale drepturilor cetăţenilor din zonele potenţial afectate la proprietate şi viaţă privată generate de desfăşurarea activităţilor miniere;

2. Declasificarea informaţiilor care deţin în momentul de faţă statutul de informaţii „secret de serviciu” sau „secret de stat” privind desfăşurarea activităţilor miniere de explorare şi exploatare a aurului la scară largă pe teritoriul României;

3. Asigurarea cadrului legal şi instituţional care să permită consultarea şi participarea publicului la toate etapele luării deciziilor privind autorizarea activităţilor de extragere a aurului la scară largă, inclusiv în cel de acordare a licenţelor miniere pentru explorare şi exploatare;

4. Asumarea de îndată a tuturor obligaţiilor statului privind ecologizarea şi revitalizarea economică a localitaţilor afectate de activităţile miniere de stat.

 

Lasa un comentariu aici!

2 Comments

2 Comments

  1. Sindicatul Viitorul Mineritului

    5 octombrie 2012 at 18:16

    Soarta localitatilor miniere trebuie decisa de catre oamenii din localitati, nu de catre ONG-uri din alte orase, iar in Rosia Montana, 90% dintre locuitori doresc pornirea mineritului. Cu totii avem dreptul de a munci si de a duce o viata decenta, in acelasi timp ducand mai departe traditiile milenare ale mineritului. Reamintim faptul ca mineritul cu cianuri, cum este propus la Rosia Montana si in alte locatii din tara, se practica la nivel european si mondial in siguranta. Dorim relansarea mineritului in tara noastra, la cele mai inalte standarde europene, pentru a se asigura dezvoltarea economiilor locale si pentru a contribui la dezvoltarea economiei nationale.

  2. Sorin Minea

    3 octombrie 2012 at 14:43

    eu nu consider ca este un precedent periculos sa dai drumul unei mine care ar crea multe joburi intr-o zona defavorizata si care ar face uz de tehnologia cea mai moderna posibila

Lasă un răspuns

DIGITAL

Elena Alexandra Apostoleanu (INNA) are un mesaj pentru tine!

Published

on

Bună,

Sunt Elena Alexandra Apostoleanu – sau INNA, așa cum poate mă cunoști de câțiva ani. N-o să țin secret: înainte să trimit acest mesaj, am încercat foarte multe variante. Am scris, am șters și-apoi am luat-o de la capăt. Dar mi-am făcut curaj pentru câteva mărturisiri.

Înainte de primele concerte mari, mă copleșea emoția. Am învățat s-o stăpânesc cu un singur gând: în sala aceea uriașă, odată cu primele acorduri, și eu, și cei din fața mea vom trăi împreună aceeași emoție: bucuria de a te lăsa purtat de muzică.

Primesc zilnic sute de mesaje. De multe ori, oamenii îmi scriu că le-ar plăcea să aibă o viață de artist. Le spun mereu că orice am alege să facem în viață, ne bucurăm la fel de acel sentiment de împlinire, atunci când punem pasiune în munca noastră.

Acasă, cu ai mei, sau printre prietenii de-o viață, am rămas mereu Alexandra. Bucuriile care ne aduc împreună sunt aceleași dintotdeauna: o seară de povești care încep cu ”îți aduci aminte când…”, un film pe care ne place să-l revedem, senzația unică a unei Coca-Cola Zero Zahăr.

Ca Alexandra sau ca INNA, am învățat un lucru important: oricât de diferite ar fi viețile noastre, sunt #zerodiferențe între mine și tine, când vine vorba de lucrurile simple, care contează cu adevărat.

 

Iar de astăzi, voi fi aici, să mă asigur că nu vei uita de ele! J

 

Cu drag,

 

Elena Alexandra Apostoleanu

– also known as-

 

AMBASADOR COCA-COLA ZERO ZAHĂR. ZERO CALORII

#ZERODIFERENTE

 

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading

Industria de Publicitate

Pentru relansarea ziarului Adevărul, Propaganda s-a transformat din agenție în redacție

Published

on

Din 4 septembrie, ziarul Adevărul a revenit la formatul mare.  Odată cu „lifting-ul”, publicația a trecut și printr-un refresh de poziționare. Ziarul le propune cititorilor un “nou unghi de abordare” – susținut prin mai mult spațiu acordat opiniilor – și un format care acoperă o actualitate jurnalistică mai variată. De comunicarea repoziționării și de “luarea în proporții” s-a ocupat agenția Propaganda.

 

Campanie „Un nou unghi” definește schimbarea de format în raport cu valorile jurnalismului de calitate.

 

“Stau cu nasul în telefon vreo patru ore pe zi. La fel ca toată lumea, scrolez, clichez, n-am mai mirosit cerneala de ziar de ani de zile. Înainte să ne apucăm de lucru, am propus o cură de “print press” ca să înțelegem un pic contextul. N-a durat prea mult. Nu ai motive să-ți pară rău că stai lipit de telefon. O mare parte din presa scrisă arată că un print din imgur și site-uri de soft porn. Cu știri scrise ca niște postări de semidocți, cu vagi urme de jurnalism și mult junk local.

 

În situația asta, Adevărul s-a așezat de-a curmezișul. Își propune să fie o publicație scrisă de jurnaliști. Și, deși are o poziție excelentă în digital, în loc să “bifeze” o prezență în print, și-a mărit formatul. Nu e un brief cu care te întâlnești frecvent. Cred că noi l-am prins pe ultimul.

 

Dar statement-ul de brand nu stă în extensia de centimetri pătrați. Este un statement de aderare la un tip de jurnalism care la noi este practicat mai rar spre deloc. Este o asociere cu un fel mai angajat de a face presă. Cu alte cuvinte, Adevărul se mută dintr-o redacție într-un bastion al jurnalismului de calitate. Iar cine îl cumpără după redesign susține și o etică de a face jurnalism, nu plătește doar pentru opt pagini și-un supliment”, spune Cornel Gologan, directorul de creație de la Propaganda.

 

 

Lazăr, Gologan și Ivașcu la un “paper sharing”.

Din campanie fac parte trei execuții pentru TV, o serie de patru print-uri, un spot radio și o legaturică de ad-uri pentru social și online.

 

Alexandru Lazăr – art director-ul campaniei – a ilustrat ad-urile și a scris animațiile făcute cu DSG. Despre lucrul în sine pe Adevărul spune că “a semănat cu munca într-o redacție. Gologan a scris o pagină de titluri, eu am făcut ilustrație editorială. N-am avut mari debate-uri pe tema asta, ni s-a părut firesc să lucrăm așa, să avem niște ad-uri ca niște micro știri. Care punctează câteva dintre beneficiile formatului mărit. Să clamăm “jurnalismul de calitate” ar fi fost ușor patetic, indiferent sub ce concept l-am fi redat. Ambiția jurnaliștilor de la Adevărul se subînțelege. Layout-urile pentru Adevărul se vor făcute cap coadă “în stilou”. Mi s-a părut important să ieșim cu o campanie cu feel de ziar, care se decupează ușor când o vezi în digital. Pe video, de la mine au plecat cadrele, DSG le-a trecut “pe curat” și le-a animat.”

 

Din partea clientului, campania a fost gestionată de Steluța Zamfir – Marketing Manager, Monica Gaia – Brand Manager și Dan Marinescu – Redactor-șef. Echipa Propaganda responsabilă cu unghiul și formatul a fost formată din:

Cornel Gologan – Creative Director, Copywriter

Alexandru Lazăr – Senior Art Director

Alexandru Tofan – Art Director

Andrei Dragotă – Copywriter

Bogdan Ivașcu – Group Account Director

Irina Constantin – Account Executive

Corina Anghel – Strategic Planning Director

Marcela Moldovan – A/V Producer

 

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading

Industria de Publicitate

Trei creativi români în juriul ADCE AWARDS 2017

Published

on

Andy Daniluc, Creative Director Cake, Alex Strîmbeanu, Creative Director JANDL Bratislava şi Simona Suman, Group Creative Director MRM/McCann şi membri ADC Romania, fac parte din juriul celei de-a 26-a ediţii ADCE Awards.

 

ADCE Awards (The Best of European Design and Advertising) este singura competiţie internaţională ce reuneşte lucrările premiate în cadrul competiţiilor locale, organizate de cluburile membre ADC Europe din 20 de ţări.

Un juriu format din peste 60 de creativi de top din agenții de advertising din Europa vor selecta cele mai bune lucrări deja premiate pe plan local. Categoriile festivalului sunt: Film & Radio, Print & Outdoor, Interactive & Mobile, Design & Craft, Promotions & New Media și Integration & Innovation.

 

Andy Daniluc va juriza în categoria Interactive & Mobile, Alex Strîmbeanu va face parte din juriul de Film & Radio, iar Simona Suman va contribui la alegerea câştigǎtorilor din categoria Promotions & New Media.

 

„E prima datǎ când fac parte din juriul unui festival din Europa, iar ADC*E Awards reprezintǎ, pe lângǎ un eveniment de prestigiu, o bunǎ ocazie de a-mi face un update în ceea ce priveşte mentalitatea celorlalţi juraţi şi nivelul calitativ al campaniilor înscrise. Abia aştept sǎ iau parte la dezbateri aprinse privind campaniile înscrise la Interactive & Mobile.”, declarǎ Andy Daniluc.

 

„Merg în juriul ADC fǎrǎ vreo preconcepţie, însǎ cu o singurǎ aşteptare – sǎ mǎ întorc titirez, dupǎ ce voi fi vǎzut cele mai bune idei şi execuţii din Europa.”, mǎrturiseşte Alex Strîmbeanu.

 „Am participat la ADC*E Awards în 2015 în calitate de „junior juror” şi mǎ bucur sǎ mǎ întorc în 2017, de data asta în liga seniorilor. Este un festival care reuneşte cele mai bune lucrǎri premiate la nivel local, asta înseamnǎ cǎ tot ce vedem acolo a fost deja recunoscut şi apreciat de un juriu. Practic avem de premiat „la crème de la crème”, iar asta face lucrurile şi mai palpitante. Can’t wait!”, povesteşte Simona Suman.

 

Festivalul va avea loc ȋn perioada 9-11 noiembrie ȋn Barcelona şi va fi parte din European Creativity Festival, festival ce anul acesta se va desfǎşura sub tema „Imagineering Creative Intelligence”.

 

 

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Abonează-te la RADAR!

PREMIILE RADAR DE MEDIA

Trending