HomeALL MEDIARevista PreseiMinistrul Culturii, Puiu Haşotti spune lucruri trăsnite

Ministrul Culturii, Puiu Haşotti spune lucruri trăsnite

1 noiembrie 2012, Roşia Montană – Într-un interviu[1] acordat unei agenţii de presă, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Național, Puiu Haşotti, a declarat referitor la includerea Roşiei Montane pe lista UNESCO că “nu avem ce să spunem, pentru că nu a venit absolut nimic la Ministerul Culturii”. O dată în plus un membru al Guvernului Ponta dă dovadă de iresponsabilitate administrativă şi necunoaşterea procedurilor specifice instituţiei pe care o conduce în ceea ce priveşte subiectul Roşia Montană. Dezinteresul manifestat este cu atât mai grav cu cât numeroşi cetăţeni[2], organizaţii şi specialişti s-au pronunţat vis-a-vis de includerea localităţii pe lista indicativă UNESCO a statului român şi au înaintat ministerului cereri în acest sens.

Nominalizările pentru Lista Patrimoniului Mondial sunt de competenţa exclusivă a statului care găzduieşte monumentul propus. Documentaţia necesară trebuie realizată de ministerul de resort, cu obligaţia să prezinte, într-o primă etapă, o scurtă descriere și argumentele care justifică valoarea universală excepțională a monumentului.

Pentru a sprijini acest demers referitor la situl Roșia Montană, Asociația ARA – Arhitectură. Restaurare. Arheologie a transmis Ministerului Culturii, încă din 2009, o cerere[3], însoţită de o notă de fundamentare[4]. Deorece instituţia nu a comunicat niciun răspuns privind cererea formulată, aceasta a fost retrimisă în 2010[5].

În noiembrie 2010, Pro Patrimonio, ICOMOS şi Academia Română au înaintat Ministerului Culturii o declaraţie comună[6] prin care se solicita “să se asigure întărirea protecţiei legale a sitului Roşia Montană prin promovarea sa în Lista Patrimoniului Mondial”. Rezolvarea justă propusă de cele trei organizaţii a fost transmiterea de urgenţă către Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO a propunerii de includere a Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial.

În ianuarie 2011, Uniunea Arhitecţilor din România a transmis ministerului o scrisoare deschisă[7] de susţinere a demarării procedurii de clasare a sitului Roșia Montană în patrimoniul Unesco. “Valoarea excepţională a Roşiei Montane este recunoscută şi afirmată de un număr fără precedent de grupuri, instituţii şi organizaţii ale specialiştilor în domeniul cercetării şi protejării patrimoniului, dintre care este suficient să amintim aici doar ICOMOS, organismul consultativ al UNESCO pentru evaluarea obiectivelor culturale propuse pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial. Ideea «părerilor extraordinar de împărţite ale specialiştilor» este invalidată de acest sprijin naţional şi internaţional masiv, pe care, desigur, îl cunoaşteţi şi nu îl mai puteţi ignora”, se arăta în scrisoarea Uniunii Arhitecților.

În noiembrie 2011 specialiştii reuniţi la a 17-a Adunare Generală a ICOMOS[8] au adoptat o nouă rezoluţie[9] prin care invitau “autorităţile române responsabile de gestionarea, protecţia şi conservarea patrimoniului să îşi întărească angajamentul lor faţă de această răspundere, să se asigure că se acordă prioritate protecţiei, conservării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural de la Roşia Montană şi în consecinţă să implementeze politicile şi cele mai bune practici adecvate acestei priorităţi”.

 

Ca urmare a sprijinului larg manifestat, în ianuarie 2011, Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (CNMI) a votat[10] în unanimitate propunerea înscrierii Roşiei Montane în Lista Indicativă a României pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial. Din păcate Ministerul Culturii a ignorat această recomandare, lista indicativă prezentată de statul român la scurt timp după aceea conţinând alte nominalizări.

 

În acest context, afirmaţia dlui Haşotti reflectă ignoranţa Ministerului Culturii faţă de patrimoniul de la Roşia Montană, implicit complicitatea cu interesele companiei miniere din zonă, continuând politica miniştrilor Theodor Paleologu şi Kelemen Hunor.

 

“Documentaţia[11] pentru includerea Roşiei Montane pe lista indicativă a fost realizată încă din 2009 şi transmisă ministerului. Însă în relaţie cu UNESCO doar Ministerul Culturii poate să acţioneze având responsabilitatea aplicării procedurilor specifice. Lipsa de reacţie a autorităţilor române este inexplicabilă şi extrem de nocivă cu atât mai mult cu cât desconsideră inclusiv recomandarea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice”, a declarat Claudia Apostol, membră a campaniei Salvaţi Roşia Montană.

 

“Am auzit ce-a declarat ministrul culturii şi sună ca vorbele angajaţilor companiei miniere. Într-atât de mulţi specialişti s-au pronunţat pentru includerea Roşiei Montane în UNESCO încât doar anturajul RMGC mai poate să ignore sfatul experţilor şi să facă afirmaţii atât de deplasate”, a comentat Eugen David, preşedintele Alburnus Maior



[3]               http://simpara.ro/cerere_unesco.jpg

[8]               ICOMOS, Consiliul Internațional Pentru Monumente și Situri este organul consultativ UNESCO, http://www.icomos.ro/

[9]               http://simpara.ro/ICOMOS-2011-368.htm

Lasa un comentariu aici!

Written by

carmen.moraru@radardemedia.ro

Ma puteti contacta pe e-mail sau Facebook!

No comments

Lasă un răspuns