HomeALL MEDIAPoziţia TVR vizavi de aprobarea tacită a transferului TVR Internaţional la MAE

Poziţia TVR vizavi de aprobarea tacită a transferului TVR Internaţional la MAE

Televiziunea Română a transmis, în data de 14 septembrie, către Guvernul României o serie de observaţii faţă de propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 41 din 17 iunie 1994, privind organizarea şi funcţionarea SRR şi SRTv republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Principalele modificări vizate de propunerea legislativă, faţă de care TVR şi-a expus punctul de vedere, sunt: transferarea TVR Internaţional în administrarea Ministerului Afacerilor Externe, posturile publice de televiziune administrate de Societatea Română de Televiziune să fie TVR 1, TVR 2 şi TVR Cultural, iar canalele teritoriale TVR Iaşi, TVR Cluj, TVR Craiova, TVR Timişoara şi TVR Târgu Mureş să emită exclusiv în eter.

Observaţiile TVR faţă de această propunerea legislativă:

I. TVR Internaţional: Televiziunea Română urmează un model adoptat de alte televiziuni publice din Europa, în care serviciile de audiovizual care emit pentru străinătate sunt finanţate din bugetul statului. Un exemplu este BBC: BBC World Service este finanţat de la Foreign Office.

Finanţarea de la bugetul de stat nu implică însă controlul editorial din partea Guvernului în niciunul dintre statele membre EBU (European Broadcasting Union ), la care TVR este afiliată, chiar dacă în mod firesc canalele de televiziune respective urmăresc ca strategie editorială liniile majore de politică externă ale ţărilor lor.

În opinia Televiziunii Române, formula propusă – transferul TVR Internaţional în administrarea MAE – e contraproductivă atât în ceea ce priveşte implementarea ei, cât şi în ceea ce priveşte credibilitatea canalului. Ministerul de Externe nu poate funcţiona ca instituţie media.

TVR Internaţional le oferă comunităţilor de români din întreaga lume informaţii despre actualitatea politică, economică, socială, culturală din ţară, dar şi documentare, filme ori programe de divertisment care să îi ţină aproape de România. În plus, TVR Internaţional preia în bună măsură programele realizate de principalele sale canale. În cazul în care TVR Internaţional ar funcţiona separat, cu producţii proprii, costurile ar putea creşte simţitor.

TVR Internaţional poate fi recepţionat online oriunde în lume, iar prin reţele de televiziune individuale sau prin cablu în Europa, Nordul Africii, Orientul Mijlociu, S.U.A., Canada, Australia şi Noua Zeelandă.

II. TVR 3 şi TVR INFO au fost lansate urmând modelul de dezvoltare al altor televiziuni publice, la recomandările EBU. Acest model presupune o mai bună racordare la nevoile comunităţilor locale, respectiv, o nişare a conţinutului pentru a atrage audienţă, a cărei fragmentare este tot mai accentuată în ultimii ani. În Europa, canalele tematice s-au dovedit a fi un model viabil de business pe piaţa tv, de aceea tendinţa televiziunilor publice europene este de extindere.

Vă oferim câteva exemple:

  • BBC (BBC World News, BBC America, BBC Prime, BBC Canada, BBC Kids, BBC Food, BBC Entertainment, BBC Lifestyle etc)
  • RAI (Rai Uno, Rai Due, Rai Tre, Rai International, Rai Sat Premium, Rai Sat Cinema, Rai Sat Smash Girl, Rai Storia, Rai Edu 1, Rai Sport, Rai Kids etc)
  • France Television (France 2, France 2 Cinema, France 3, France 3 Cinema, France 4, France 5, France Television interactive etc)
  • TV Poland (TVP 1, TVP 2, TVP INFO, TVP Polonia, TVP Sport, TVP Kultura, TVP Historia, TVP HD, Belsat TV)

În ciuda fragmentării pieţei de televiziune, membrii EBU au demonstrat că serviciile publice de televiziune pot câştiga părţi importante de pe piaţa audiovizuală.

TVR 3 a fost lansat în octombrie 2008, iar TVR INFO în decembrie acelaşi an. Orice produs are nevoie de timp pentru a se aşeza pe piaţă, dar şi de o strategie editorială coerentă. TVR lucrează în prezent la redefinirea strategiei celor două canale pentru a accelera impunerea  acestora în peisajul  media din România.

De exemplu, misiunea principală a canalului TVR3 va fi aceea de a oferi vizibilitate naţională personalităţilor, valorilor şi evenimentelor importante la nivel regional, prin utilizarea reţelei de  studiouri teritoriale pe care Televiziunea Română o are.

Modelul de funcţionare urmărit este unul aplicat cu succes de mai multe televiziuni publice europene, printre care şi France 3, care, la lansare şi-a propus să dezvolte o afinitate afectivă şi intelectuală cu publicul său. La fel cum France 3 este o voce importantă în Franţa, Televiziunea Română îşi doreşte ca TVR 3 să devină, în timp, „vocea comunităţilor locale”.

Din această perspectivă, considerăm că TVR 3 – care nu a avut până acum o strategie şi care s-a aflat într-o perioadă de căutări – ar putea deveni principalul vector de comunicare pe plan regional, printr-o mai bună valorificare a resurselor teritoriale de care Televiziunea Română dispune.

III. Referitor la propunerea ca cele cinci posturi teritoriale ale TVR – Iaşi, Cluj, Craiova, Timişoara şi Târgu Mureş – să emită exclusiv în eter, considerăm că această prevedere ar priva pe majoritatea românilor de programele lor, în condiţiile în care în acest moment doar 6% din populaţia României recepţionează programe tv în eter.

În prezent nivelul de penetrare al celor cinci canale regionale la nivel naţional este de circa 53%. Dacă aceste studiouri ar fi obligate să emită doar în această manieră aproape jumătate din populaţia României nu ar mai avea acces din start la producţiile pe care studiourile teritoriale ale TVR le oferă în prezent. Ceea ce ar intra în contradicţie cu misiunea Televiziunii Române de a fi un serviciu în slujba cetăţenilor din România.

Datorită evoluţiei rapide a tehnologiilor şi, în consecinţă, a schimbării modului în care oamenii consumă informaţia, divertismentul, transmisiile sportive, piaţa media e într-o permanentă transformare. În contextul declinului canalelor generaliste şi al fragmentării audienţei – cu care se confruntă şi televiziunile publice din alte ţări – Televiziunea Română trebuie să ţină pasul cu noile tendinţe şi să se adapteze, creând canale tematice şi diversificând conţinutul. Numai astfel Televiziunea Română poate să rămână, pe termen lung, un reper în jurnalismul şi producţia de televiziune.

Am oferit mai sus câteva exemple de dezvoltare a televiziunilor publice din Marea Britanie, Franţa şi Italia, dar acestea sunt valabile şi pentru ţările din fostul bloc comunist, din care România face parte. Televiziunea poloneză, de pildă, a ajuns la un număr de 9 canale – TVP 1, TVP 2, TVP INFO, TVP Polonia, TVP Sport, TVP Kultura, TVP Historia, TVP HD, Belsat TV. La fel ca televiziunea poloneză, dar şi ca celelalte televiziuni publice membre ale EBU, Televiziunea Română urmăreşte adaptarea la noul context media, simultan cu îndeplinirea misiunii sale de bază: aceea de a rămâne un serviciu în slujba tuturor românilor, din ţară şi diasporă.

Lasa un comentariu aici!

Written by

gloria.antonescu@radardemedia.ro

Ma puteti contacta pe e-mail sau Facebook!

No comments

Lasă un răspuns