HomeMAGAZINFilmRăzvan Vasilescu, Dan Condurache, Catalina Mustaţă, Adrian Pintea in „Femeia Visurilor”; un film de Dan Piţa (galerie foto)

Răzvan Vasilescu, Dan Condurache, Catalina Mustaţă, Adrian Pintea in „Femeia Visurilor”; un film de Dan Piţa (galerie foto)

Lung-metrajul prezinta povestea unui regizor celebru, Thomas (Dan Condurache), aflat la apogeul carierei, obsedat de nalucirile femeii dorite, dar si de problemele lui de creatie. Desi filmele sale sunt premiate, iar el este iubit de public, de actori si de prieteni, Thomas este chinuit de dorinta de a realiza filmul vietii sale.


“Eu sunt de parere ca am reusit sa fac totul accesibil tanarului, batranului si minunatului spectator care va intra in sala de cinema”, spune Dan Pita.

Dan Pita despre film

“Trecerile de la vis la realitate nu pot sugera decat singurul drum pe care il parcurge Thomas. Toti suntem la fel construiti.”

Despre scenariu

“Este pentru prima data cand fac un film despre “lumea filmului”. Povestea lui Thomas nu este povestea mea personala, ci a unui personaj pe care l-a “inventat” Rasvan Popescu, autorul scenariului, dar care pe mine m-a dus cu gandul la colegii mei disparuti: Iulian Mihu, Manole Marcus, Alexandru Tatos, Mircea Veroiu. Vreau sa dedic filmul acestor regizori. Daca ar trebui sa sune ca o dedicatie, cele mai potrivite cuvinte ar fi: Lui Mircea Veroiu si colegilor mei din cinematografie care au disparut.”
“Femeia visurilor este un film in film. Este pur si simplu povestea unui regizor care face un film. Povestea lui Thomas, si a personajelor din viata sa.”

“Cu Rasvan Popescu se lucreaza excelent. În primul rand, m-au atras scriitura, detaliul si observatia lui, precum si faptul ca este un film ales. Initial, el a scris un scenariu, care mie mi-a placut si l-am rugat sa faca unelele mici modificari. Mi-a spus ca are de gand sa scrie un roman, pe care, imediat ce l-am lecturat, nu am mai avut nici un dubiu: “Povestea asta trebuie filmata”. Nu am facut altceva decat sa respect intru totul scenariul si romanul scris de el, si sa il transpun in imagini. Rasvan Popescu a venit in studiouri de fiecare data cand a simtit nevoia, cand a simtit ca sunt filmari mai complexe.
Ne-am sfatuit asupra distributiei, asupra dialogurilor, ne-am sfatuit asupra unor locuri de filmare. Se poate spune ca a avut loc o colaborare ideala.”


“Am avut libertatea sa regandesc anumite lucruri, sa le recompun in imagini, sa cinematografiez cartea. Un exemplu in acest sens ar fi cosmarul lui Thomas pe masa de operatie. Este un cosmar pe care eroul din roman il traieste ca si cum ar fi operat de ultima lui iubita. Interventia mea, de pilda, a fost aceea de a-l face sa fie operat de toate cele patru ipostaze feminine ale filmului.”

Povestea filmului


“Este moara in care intra gandurile lui Thomas. Lupta interioara a lui Thomas, pe de o parte, cu problemele lui intime si pe de alta parte, cu problemele lui de creatie. Consider ca aceste doua capitole se impletesc in mod aparent dezorganizat pentru a constitui povestea filmului. Sper ca am reusit sa fac totul accesibil tanarului, maturului, spectatorului care va intra in sala de cinema.”

Despre FEMEIA VISURILOR, in cateva cuvinte


“Nu am facut altceva decat sa o descriu in film si ea apare in diverse ipostaze: pe de o parte, este sotia, pe de alta parte, amanta, apoi fosta amanta, care era actrita in filmul lui Thomas si, nu in ultimul rand, mama. Este un buchet de femei, la care am adaugat o prezenta speciala, o naluca frumoasa ce se tot plimba pe langa el si il insoteste in suferinta… Pana la urma, Thomas este disecat de aceste femei, atat la propriu, cat si la figurat, ele fiind cele care reusesc sa aduca la suprafata lupta interioara a regizorului.”

Lucrul cu actorii


“Improvizez foarte mult, dar doar pe ceva cunoscut dinainte. Improvizatia face parte din creatie.”
“Fac multe probe, foarte multe repetitii, de obicei. Daca decid ca un actor sa interpreteze in filmul meu un personaj, intai il observ, apoi incerc sa fiu cat mai aproape de el, sa il ajut sa inteleaga, in primul rand, despre ce este vorba si apoi il las sa isi construiasca personajul cum simte el, aceasta mai ales pentru ca am incredere in intuitia si talentul lui. Pentru acest film mi-am permis sa incalc putin regula mea de a face multe probe. Filmarile nu au durat mai mult de sapte-opt saptamani. Desigur, ma bazez pe personalitatea actorului si pe puterea lui de a transmite. Folosesc prim-planuri, gros-planuri, gesturile, mimica, tot ce inseamna arsenalul unui actor.”

“Îmi place sa lucrez cu actorii si sunt un prieten al lor. Acesta este si motivul pentru care merg mereu la teatru. Pot spune ca am vazut toate spectacolele din teatrele bucurestene si acest lucru imi prinde bine.”
“Îmi amintesc de Dan Condurache stand in pat, fiind tuns… a suportat o serie de interdictii. Era dezbracat, ras, legat de pat si chinuit de femeile care tot zburdau pe langa el si, ca o gluma, acum, ca Ulise in momentul in care aude cantecul sirenelor.”

Despre simboluri – piramida, spitalul, mlastina, povestitorul si trecerile de la vis la realitate


“Piramida – ideea de inaltare, de ascensiune a creatorului, dar si ideea de mormant. Spitalul nu este decat un loc prin care trece foarte multa lume. Unii ies, altii sunt la capat de drum. Iar mlastina este, de fapt, ,,lupta vietii”, locul in care Thomas isi imagineaza duelul dintre el si Fabian. Probabil Thomas este macinat de remuscari, in raport cu acest personaj, Fabian, si se imagineaza cautandu-l sa-l impuste, sa-l lichideze. Trecerile de la vis la realitate nu pot sugera decat singurul drum pe care il parcurge personajul, ceea ce este in mintea lui si ceea ce i se intampla, pentru ca toti suntem la fel construiti. Fiecare individ are cel putin doua ipostaze de existenta: cea concreta si gandul.”

“As vrea ca, dupa ce vede Femeia visurilor, spectatorul sa isi refaca filmul in minte, asa cum l-a vazut sau cum i s-a parut ca il vede. As vrea sa il obsedeze, sa nu il lase sa respire. Ideal ar fi sa poata schimba cateva idei cu partenerul alaturi de care a vazut filmul, sa se gandeasca putin la poveste. Nu as vrea sa plece indiferent, ci sa-si puna multe intrebari.”

Despre Buftea
“Am filmat foarte mult in studiourile de la Buftea, dar si in locatii. Se punea la un moment dat problema sa construim o piramida in exterior. Acest lucru a fost posibil undeva in spatiile din Studiourile MediaPro, fara a deranja alte filmari. Ne-am adaptat, cred eu, cu subtilitate si in mod constructiv, decorurilor de la Buftea, spatiilor, cat si situatiilor dramaturgice.”

Ce inseamna sa faci film acum, fata de a face film inainte de 89?
“Si inainte se faceau filme multe, unele interesante, pe care nu le putem critica. Important este ca acum eu nu am avut parte de nici un fel de cenzura ideologica din partea producatorului. Am avut toata libertatea sa lucrez si, mai mult, cand am avut nevoie sa ma sfatuiesc, in legatura cu partea financiara, am fost sustinut in mod special de Adrian Sarbu.”

Vorbiti-ne despre echipa de filmare…


“Lucrez de foarte multi ani cu Dan Alexandru, care este un artist, un operator exceptional, de mare rafinament si un profesionist in apogeul carierei lui. Alaturi de el, colaboratorii mei de peste 30 de ani: Cristina Ionescu, la montaj, Anusavan Salamanian, la realizarea sunetului, Adrian Enescu, a carui muzica da o noua dimensiune filmului. De fiecare data, muzica lui a intregit filmul.

Echipa de tehnicieni: cei de la imagine, cei de la decoruri, toti au stiu ce au de facut chiar din perioada pregatirilor, si din acest motiv filmarile au mers snur. O echipa de profesionisti, in care un rol covarsitor il au actorii. Cand spui “echipa de filmare” trebuie sa te referi la actori, la tehnicieni, la oamenii de la productie, la cei care fac cafeaua, cei care iti dau sandwich-ul, la soferi. Este o munca de echipa si toate lucrurile acestea au fost bine organizate de MediaPro Pictures, de Studiourile din Buftea.”

Lasa un comentariu aici!

Written by

contact@radardemedia.ro

Str. Delea Veche, nr.24, copr D, et.4, Sector 2, Bucuresti Pentru comunicate de presa, informari si alte materiale va rugam sa ne contactati pe e-mail.

Latest comment
  • super film. l-am vazut de vreo 4 ori…. felicitari actorilor !

Lasă un răspuns