HomeMAGAZINFilmRecenzie Și caii sunt verzi pe pereți

Recenzie Și caii sunt verzi pe pereți

Românii și comedia ar putea fi titlul unui film foarte bun despre transformările pe care le-a avut cinematografia românească de-a lungul ultimilor ani în domeniul atât de ofertant al comediei. Cu siguranță ar fi un film cu mult umor, cu multă pasiune, cu o întrigă tulburătoareși, mai ales, cu un final neașteptat. Căci multe pasiuni s-au vărsat în ultimii ani, ducând piața românească de filme de comedie la polarizarea ei între Media Pro și dorința acestora de a crea cât mai comercial și cât mai vandabil și diversele și rarele producții independente care au încercat, cu greu, să se afirme și să rămână în mentalul colectiv românesc ca adevarate piese de referințăîn comedia post-decembristă.

Acesta fiind decorul și datele problemei, să ne îndreptăm atenția asupra celei de-a doua apariții în peisajul tomnatic românesc care bifează la capitolul comedie. Cea mai recentă producție independentă românească, marca Dan Chișu, pleacă de la început cu un nume ce vrea să atragă puternic atenția asupra non-sensului și dramoletelor mici-locale în care personajele își vor duce existența. ,,Și caii sunt verzi pe pereți’’ stabilește încă din titlu că absurdul nu este atât de neverosimil pe cât am putea crede la prima vedere și că o situație ce ar putea fi catalogată improbabilă are toate șansele să fie subiectul savuros al unei istorii de o oră și jumătate.

Povestea se centrează în jurul celebrului subiect: banul. Când? Cum? În ce cantitate? Și, ca în orice istorie ce se-nvârte în jurul banului, personajele suferă maxim punând prea mult preț pe el și lăsându-se purtate de fantasma acestuia.

 

Două cupluri de personaje se prezinta de-a lungul celor aproape 100 de minute. Doi tineri: un băiat de 22 de ani ce stă cu mama singură și o fată, cu 6 ani mai mare ca el ce își câștigă existența făcând promoții la țigări. Ei sunt pe punctul de a câștiga la o loterie doar că descoperă că băiatul iși dăduse un nume fals, folosind numele tatălui pe care nu l-a vazut niciodată,motiv suficient pentru a pleca într-o urmărire prin toată țara în căutarea unui bărbat care să aibă numele pe care și-l dăduse în fals băiatul.

 

La polul opus avem un domn aflat în pragul pensionării disponibilizat pentru că nuștie ,,pe calculator’’. Aici istoria seamănă izbitor cu cea din ,,Bună, ce faci?’’ doar că, de data asta, calculatorul nu mai este instrumentarul relațiilor întâmplătoare pe internet ci este calea pierzaniei, pentru că bravul șomer, înscris la cursuri de învățare a operării pe PC, pică în plasa celebrelor scrisori nigerienie, e-mail-uri înșelătoare menite a te face să trimiți bani în conturi fictive din străinătate pentru a debloca câștiguri potențiale fabuloase abătute asupra ta din senin.

 

Cele două povești merg în paralel o bună perioadă de timp, deși au ca fir roșu iluzia îmbogățirii peste noapte. Doar la final ajung să se intersecteze, însă,prea târziu pentru a mai putea avea un happy end. Ca atare comedia, încheie dramatic nararea celor trei destine, lăsându-ne cumva nesatisfăcută dorința de final fericit.

 

Poziționată ca una dintre cele mai așteptate comedii din această toamnă, ,,Și caii sunt verzi pe pereți’’ bifează bine la capitolul scenariu, deși, ușor, previzibil în anumite momente și, poate, ușor grăbit pe final, este per ansamblu bine gândit. Povestea este bine închegată fără să aibă sincope ca în cazul recent lansatului ,,Minte-mă frumos’’. Per ansamblu un scenariu bun, nu neapărat fabulos, însăscris corect și, mai ales, cu o creștere in tensiunea dramatică bine gândită.

 

Interpretarea actorilor este bună și aici nu pot să trec cu vederea interpretarea extrem de puternică, chiar dacă într-un rol extrem de secundar, a lui Coca Bloos în rolul soției unuia dintre presupușii bărbați căutați de cei doi tineri, ce reușește săcreioneze în doar câteva cadre un rol sfâșietor. Adrian Titieni, în rolul principal al victimei scam-urilor on-line, punctează bine la capitolul bărbat apropiat de vârsta pensionării luptând cu inadaptarea față de noile tehnologii. Și, nu în ultimul rând, Tudor Smoleanu (actor la Teatrul din Ploiești), face un rol excelent în aceeași categorie de rol ca cel al lui Adrian Titieni, amândoi recreionând foarte bine portretul robot al românilor apropiați de vârsta a treia și luptând cu tehnica vremurilor.

 

Per ansamblu, al treilea film produs de Dan Chișu, este de departe cel mai bun din filmografia acestuia și marchează, cu certitudine, o creștere în capacitatea artistică a lui. Este, de departe, mult mai bun față de filmul său de debut, ,,WebSiteStory’’ și cu mult mai multa tensiune și forță a argumentării. Interesantăevoluția și creșterea în puterea argumentativ-cinematografică și, cu siguranță,este neapărat de urmărit în viitoarele proiecte.

 

Cât despre ,,Și caii sunt verzi pe pereți’’ este o comedie bună, corectă față de spectator ce își merită alocată o oră și jumătate într-o seară în care vrei săte relaxezi făcând, din nou, un haz de necaz mioritic față de neajunsurile altora.

 

Nota personală: 7

Lasa un comentariu aici!

Written by

contact@radardemedia.ro

Str. Delea Veche, nr.24, copr D, et.4, Sector 2, Bucuresti Pentru comunicate de presa, informari si alte materiale va rugam sa ne contactati pe e-mail.

No comments

Lasă un răspuns