HomeALL MEDIAVezi ce posturi de televiziune sunt campioane la greseli de limba romana!

Vezi ce posturi de televiziune sunt campioane la greseli de limba romana!

Consiliul Naţional al Audiovizualului dă publicităţii rezultatele raportului de monitorizare a greşelilor de limba română în audiovizual. Raportul este întocmit de Institutul de Lingvistică al Academiei Române ca urmare a contractului de consultanţă încheiat cu CNA, monitorizarea fiind făcută în luna octombrie 2012 şi cuprinzând 12 posturi de televiziune (TVR 1, TVR 2, Antena 1, Antena 3, Pro TV, Prima TV, B1 TV, Realitatea TV, România TV, OTV, Kanal D şi Digi 24) şi două posturi de radio (Radio România Actualităţi şi Europa FM), alese în funcţie de audienţă, de acoperirea naţională, de ponderea emisiunilor informative şi de dezbatere şi de asumarea unui rol cultural şi educativ.  Pentru prima dată, posturilor de radio li s-a alocat un număr de ore de monitorizare egal cu cel al posturilor TV.

Institutul Naţional de Lingvistică a efectuat, la fel ca în etapele anterioare,  300 de ore de monitorizare, urmărindu-se în primul rând transmisiunile de la orele de vârf, în special emisiunile de ştiri şi dezbateri. Au fost monitorizate sub aspect lingvistic doar intervenţiile verbale şi mesajele scrise (titrări, crawluri) pentru care îşi asumă responsabilitatea redactorii şi colaboratorii posturilor respective, nu şi intervenţiile aparţinând invitaţilor în studio. De asemenea, a fost monitorizată şi calitatea limbii folosite în mesajele publicitare.

Rezultatele monitorizării se regăsesc în tabelele de erori pentru fiecare post monitorizat (greşelile semnalate sunt însoţite de forma corectă şi de explicaţii) şi în lista de recomandări. Conform precizărilor făcute de Institutul de Lingvistică, erorile elementare, clare, indiscutabile, care pot fi verificate cu uşurinţă cu ajutorul instrumentelor normative existente au fost notate în tabele, în timp ce greşelile mai puţin evidente, mai puţin importante sau în cazul cărora sunt posibile controverse au fost semnalate la capitolul Recomandări.

                                                                                                                                                                   Numărul erorilor de folosire a limbii române în emisiunile unor posturi de televiziune şi radio aşa cum reiese din monitorizarea efectuată de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” în perioada 1 octombrie– 31 octombrie 2012

Categorii gramaticale\ Posturi Greşeli de ortografie şi punctuaţie Greşeli de pronunţie (Ortoepie) Greşeli privind  morfologia Greşeli privind sintaxa Greşeli de lexic şi semantică Total greşeli
TVR1 3 5 2 2 4 16
TVR2 3 4 9 6 22
Antena 1 19 1 5 12 3 35
Antena 3 6 1 5 13 2 27
Pro TV 13 2 6 10 3 34
Prima TV 10 1 2 9 7 29
B1 TV 8 2 3 14 3 30
Realitatea TV 5 3 2 26 7 43
România TV 10 5 4 17 1 37
OTV 3 4 18 24 6 55
Kanal D 14 4 1 13 5 37
Digi TV 2 3 10 12 5 32
Radio România Actualități 6 4 8 1 19
Europa FM 4 3 4 5 16

ACADEMIA ROMÂNĂ

INSTITUTUL DE LINGVISTICĂ „IORGU IORDAN – AL. ROSETTI”

REZULTATELE MONITORIZĂRII

POSTURILOR DE RADIO ŞI DE TELEVIZIUNE

în luna octombrie 2012

 

 

În luna octombrie 2012, au fost monitorizate (de către echipa alcătuită din Blanca Croitor, Adina Dragomirescu, Ana-Maria Iorga Mihail, Carmen Mîrzea Vasile, Isabela Nedelcu, Alexandru Nicolae, Irina Nicula, coordonator Rodica Zafiu) 12 posturi de televiziune (TVR 1, TVR 2, Antena 1, Antena 3, Pro TV, Prima TV, B1 TV, Realitatea TV, România TV, OTV, Kanal D şi Digi 24) şi un două posturi de radio (Radio România Actualităţi şi Europa FM), alese în funcţie de audienţă, de acoperirea naţională, de ponderea emisiunilor informative şi de dezbatere şi de asumarea unui rol cultural şi educativ. În mod firesc, din această etapă de monitorizare lipsesc două posturi TV desfiinţate, TVR Info şi TVR Cultural; pentru prima dată, posturilor de radio li s-a alocat un număr de ore de monitorizare egal cu cel al posturilor TV.

S-au efectuat 300 de ore de monitorizare şi au fost urmărite în primul rând transmisiunile de la orele de vârf, în special emisiunile de ştiri şi dezbateri. La fel ca în etapele precedente, au fost monitorizate sub aspect lingvistic doar intervenţiile verbale şi mesajele scrise (titrări, crawluri) pentru care îşi asumă responsabilitatea redactorii şi colaboratorii posturilor respective, nu şi secvenţele verbale aparţinând invitaţilor în studio. În plus faţă de etapele de monitorizare anterioare, a fost monitorizată şi calitatea limbii folosite în mesajele publicitare.

Rezultatele monitorizării se regăsesc în tabelele de erori pentru fiecare post monitorizat (greşelile semnalate sunt însoţite de forma corectă şi de explicaţii) şi în lista de recomandări (la fel de importante, din punctul nostru de vedere, dar mai greu încadrabile într-o regulă explicită). Erorile elementare, clare, indiscutabile, care pot fi verificate cu uşurinţă cu ajutorul instrumentelor normative existente (DOOM, gramatici) au fost notate în tabele, în timp ce greşelile mai puţin evidente, mai puţin importante sau în cazul cărora sunt posibile controverse (variante neliterare, variante care, deşi nu sunt acceptate de DOOM, sunt înregistrate în DEX, bâlbâieli, repetiţii, cacofonii, clişee, inadecvări de registru stilistic) au fost semnalate la capitolul Recomandări.

 

I. GRAFIE, PUNCTUAŢIE, PRONUNŢARE

 

1. Grafie

 

1.1. În textele scrise pe ecran continuă să apară numeroase neglijenţe de tehnoredactare, între care lipsa semnelor diacritice continuă să aibă o pondere foarte mare: „Bals” (Antena 1, 15.X); „Domna asistenta” (Antena 1, 18.X); „înainte să vă spuna” (Antena 1, 18.X); „se înregisdtrează” (B1 TV, 5.X); „orele 11.00 si 13.00” (B1 TV, 29.X); „Pe dealtă parte” (TVR 2, 6.X); „Tîrgu Mure◦”, „Bra◦ov” (TVR 2, 22.X); „se întămplă mâine” (TVR 2, 22.X); „cutia, o șansa la viață” (Prima TV, 7.X); „bărbatii au un rol esential în existenta noastră” (Prima TV, 7.X); „atunci găsim implinirea” (Prima TV, 21.X); „Duel se senzaţie”, „care e lăsata aici”, „azi nopate” (Kanal D, 1.X); „dolodora de bani” (Kanal D, 2.X); „faceti miscare cel putin…”; „Eu nu am pus manape un fotbalist…”, „chiar daca nu e buna”, „nu ii gatesc foarte des” (Kanal D, 3.X); „asistenele” (Kanal D, 4.X); „câtigă 5000 de euro” (Kanal D, 5.X); „pentru pronografie infantilă” (OTV, 24.X); „un general al forțelor aeriane” (OTV, 31.X); „de laînceput” (Pro TV, 1.X); „echipa naționala a Muntenegrului” (Pro TV, 5.X); „comis aseara” (Pro TV, 8.X); „Fii atent cu a ars radiatorul” (24.X); „fiind chemat astăzi să dea explicaţii Comisariatul Judeţean” (Pro TV, 30.X); „Ponta a ordona subalternilor săi…” (Realitatea TV, 1.X); „neuroghirurg” (Realitatea TV, 10.X); „încee să plouă” (Realitatea TV, 15.X); „un pericol pentru Republicii Moldova” (Realitatea TV, 23.X); „O FEMIEIE FACE CARIERĂ” (Antena 3, 21.X); „părere favorabila” (Antena 3, 21.X); „comandant Poliţia Locala sector 4” (TVR 1, 4.X).

Destul de rar, am înregistrat neglijenţe care privesc norme ortografice mai recente (scrierea cu â şi scrierea pronumelor şi a adjectivelor negative niciun, nicio etc.): „Tîrgu Mureş”, „Prima înfrîngere a clujenilor” (TVR 2, 29.X); „cuvînt” (TVR 1, 26.X); „Absolut nici o declaraţie!” (Kanal D, 9.X).

 

1.2. Şi în această etapă de monitorizare, au reapărut greşelile grave, elementare, de grafie, slab reprezentate în etapele precedente.

Cele mai multe privesc scrierea cu i, ii, iii la finală de cuvânt sau în interiorul cuvântului:

● „prin diverse ceremoni” (Prima TV, 21.X) – corect: ceremonii;

● „în cadrul acestor ceremoni” (Prima TV, 21.X) – corect: ceremonii;

● „I-am pregătit două petreceri, una la grădi şi una după grădi, cu prieteni” (Antena 1, 17.X) – corect: prietenii;

● „Românii s-au bătut cu portocalii, în seara asta poate ne luăm noi revanşa” (Realitatea TV, 17.X) – corect: portocaliii;

● „de a le înveselii sufletele” (Kanal D, 2.X) – corect: înveseli;

● „sau pentru familile lor” (Prima TV, 21.X) – corect: familiile.

Într-un singur caz am înregistrat scrierea greșită a formei de indicativ prezent a verbului a crea:

● „dorințele noastre ne crează suferință” (Prima TV, 21.X) – corect: creează.

 

1.3. Folosirea cratimei pune, în continuare, destul de multe probleme.

Cele mai multe greşeli privesc scrierea substantivelor compuse cu şef şi cu prim:

● „comisar şef” (Antena 1, 10.X; Pro TV, 19.X; Realitatea TV, 4.X); „noul șef la IPJ Arad e comisarul șef” (B1 TV, 5.X); „Cms. şef” (Antena 1, 18.X); „cms. şef” (Realitatea TV, 28.X) – corect: comisar(ul)-şef, cms.-şef;

● „asistenta șefă de la Spitalul” (Pro TV, 19.X) – corect: asistenta-șefă;

● „redactor șef”(Antena 3, 18.X)– corect: redactor-șef;

● „Victor Ponta, prim ministru” (Prima TV, 14.X); „Victor Ponta Prim Ministru” (Pro TV, 5.X); „răspunsurile primului ministru” (Antena 3, 1.X) – corect: prim-ministru (cu litere mici la inițială și cu flexiune numai pe cel de-al doilea component);

● „prim viceprim-ministru al Libiei” (România TV, 18.X) – corect: prim-viceprim-ministru.

De multe ori, adverbele compuse sunt scrise fără cratimă:

● „ieri noapte” (Antena 1, 15.X) – corect: ieri-noapte;

● „minus 2 grade azi dimineață la Miercurea Ciuc” (B1 TV, 7.X) – corect: azi-dimineață;

● „au fost uciși ieri dimineață” (Pro TV, 5.X) – corect: ieri-dimineață;

● „de azi până mâine dimineață” (Pro TV, 8.X); „Spitalul din Buftea se va redeschide mâine dimineață” (România TV, 7.X) – corect: mâine-dimineață;

● „A 8-a victimă a decedat azi noapte la spital” (B1 TV, 14.X) – corect: azi-noapte.

Și substantivul compus bun-simța apărut scris fără cratimă:

● „bunului simț” (B1 TV, 15.X); „Aveţi bun simţ” (Kanal D, 4.X) – corect: bun(ului)-simț.

Într-un singur caz, ar fi trebuit folosită cratima pentru a lega articolul hotărât, deoarece substantivul are o formă grafică nespecifică limbii române:

● „de la sprayul paralizant” (România TV, 18.X) – corect: spray-ul.

În destul de multe situații, cratima este folosită greșit pentru a lega prefixe și prefixoide de cuvântul-bază sau pentru a lega articolul hotărât ori desinențele de plural de cuvântul-bază:

● „o situaţie anti-americană, un caz anti afro-americani” (Antena 1, 7.X); „în cadrul unei operațiuni anti-pornografie” (România TV, 18.X); „proteste anti-siriene” (TVR 1, 21.X) – corect: antiamericană, antiafroamericani, antipornografie, antisiriene;

● „neo-nazist” (Antena 3, 21.X) – corect: neonazist;

● „cvasi-cariera noastră” (Antena 1, 24.X) – corect: cvasicariera;

● „Aici se montează un mini-tanc” (Antena 1, 27.X) – corect: minitanc;

● „unul dintre pro-decanii Universităţii Bioterra” (România TV, 1.X) – corect: prodecanii;

● „weekend-ul” (Antena 3, 22.X); „Și azi, 14.10.2010, Oltchim-ul este tot închis” (OTV, 14.X) – corect: weekendul, Oltchimul;

● „după ce două tir-uri s-au ciocnit” (OTV, 25.X); „mai ales pentru tir-uri” (OTV, 26.X); „șoferul TIR-ului” (Pro TV, 24.X); „supermaket-uri” (România TV, 23.X) – corect: tiruri, supermarketuri.

 

1.4. Într-un singur caz, am înregistrat folosirea greșită a blancului:

● „vor lucra în continuu, contra cronometru” (B1 TV, 30.X) – corect: încontinuu.

 

1.5. Unele cuvinte au fost scrise greșit:

● „grapefruit roșu” (Prima TV, 7.X) – corect: grepfrut sau grep;

● „în fiecare week-end” (Antena 1, 6.X) – corect: weekend;

● „cifre halucinante pe ștatele de plată” (B1 TV, 5.X) – corect: statele;

● „whiskey” (Realitatea TV, 30.X) – corect: whisky;

● „Spitalul de psihiatrie Al. Obreja” – Spitalul de Psihiatrie „Al. Obregia”.

 

1.6. Câteva greșeli privesc folosirea majusculelor:

● „reprezentant Casă de licitații” (Prima TV, 5.X) – corect: casă;

● „nicoleta” (Kanal D, 15.X) – corect: Nicoleta;

● „cel mai probabil în al doilea război mondial” (Pro TV, 5.X) – corect: al Doilea Război Mondial.

 

1.7. Apar, în continuare, abrevieri ad-hoc, nerecomandabile:

● „preș. sind.” (Antena 3, 16.X) – corect: președintele sindicatului;

● „purt. cuv. Poliția Capitalei” (Antena 3, 29.X) – corect: purtător de cuvânt.

 

2. Punctuaţie

 

2.1. Greșelile care privesc folosirea virgulei sunt în continuare cele mai frecvente. Nu am mai identificat însă în perioada monitorizată folosirea greșită a virgulei pentru a izola un atribut categorial sau apariția greșită a ei între subiect și predicat. În schimb, există un număr mare de exemple în care virgula lipsește înaintea conjuncțiilor coordonatoare adversative.

 

Virgula lipsește:

− pentru a separa vocativele sau formulele de adresare:

● „Ce se întâmplă[] doctore?” (Pro TV, 5.X);

● „Dacă nu poţi să ai grijă de el[] doamnă, îl voi lua eu.” (Kanal D, 3.X);

● „Plecați băieți[] vă rog frumos!” (Prima TV, 30.X);

● „− Păi da[] boss…” (Digi24, 21.X);

● „Ce spui[] mă, în maşina asta e iarbă peste tot” (Pro TV, 16.X).

 

− pentru a izola grupul verbal vă rog de restul enunțului:

● „Da, comunicaţi[] vă rog!” (Kanal D, 18.X);

● „Treceţi[] vă rog” (Kanal D, 25.X).

 

înainte de conjuncţiile coordonatoare adversative:

● „a murit[] iar sora ei a ajuns la spital” (Pro TV, 1.X);

● „în trecut nu aveau pantofi[] ci numai cizme” (Kanal D, 1.X);

● „Instanţa le-a dat câştig de cauză noilor proprietari[] iar astăzi aceştia au mers cu un executor judecătoresc” (Antena 1, 1.X);

● „Nu ştiu numărul[] dar nu sunt mulţi!” (Antena 1, 8.X);

● „Fratele grefierei ar fi încercat s-o interneze la Psihiatrie[] dar femeia s-a opus” (Antena 1, 12.X);

● „un bărbat a murit[] iar alți doi…” (România TV, 2.X);

● „Rece mai ales dimineaţa[] dar iese soarele” (România TV, 9.10).

 

− după circumstanţiale izolate sintactic sau antepuse regentului:

● „Dacă mă apuc să vă spun poveşti despre perioada aia[] vă ţin până diseară” (Antena 1, 5.X);

● „oficial[] e doamnă” (Prima TV, 29.X);

● „șase pușcași marini au fost arestați[] fiind suspectați” (OTV, 12.X);

● „De luni, însă[] temperaturile vor scădea” (B1 TV, 18.X) – Plasarea circumstanțialului de timp (urmat de adversativul însă) înaintea verbului cere separarea acestuia prin virgulă. Folosirea virgulei după adverbul luni nu se justifică.

 

− pentru a izola o apoziţie:

● „Bazinul de la Câmpina, unul din cele două finalizate[] a fost închis…” (Realitatea TV, 29.X);

● „Soţul său, Aurel Bejenari[] se întorsese” (Antena 1, 27.X).

 

– înaintea conectorului cât și (din structura atât… cât și…):

● „Atât exteriorul[] cât şi interiorul” (Kanal D, 9.X);

● „S-au făcut nişte investigaţii, atât în România[] cât şi în Austria” (Antena 1, 10.X).

 

Virgula este folosită greşit:

− între verb și complemente sau între completivă și regenta sa:

● „Tânărul a comandat de pe internet[,] 140 de kilograme de explozibil” (Realitatea TV, 5.X);

● „eu tot ce promit[,] fac, mai devreme sau mai târziu”(România TV, 1.X).

 

− între adverbul care exprimă aproximarea şi termenul modalizat:

● „– Cum se simte? – Aproximativ[,] bine.”(Kanal D, 9.X).

 

2.2. Alte greşeli de punctuaţie:

– absența blancului după virgulă:

●„Sima: M-au amenințat,am plecat” (Antena 3, 31.X).

 

− folosirea ghilimelelor neromânești:

●„baronul PSD al caselorfără număr” (B1 TV, 5.X);

„Uniunea montană este o comunitate a păcii” (B1 TV, 13.X);

„9 nașiau fost reținuți” (B1 TV, 31.X);

● „Jurnalul național” (Antena 3, 18.X) – forma corectă a ghilimelelor românești este „”.

 

3. Pronunțare

 

3.1. Apar numeroase pronunţări greşite ale unor cuvinte uzuale, vechi sau neologice, sau ale unor nume proprii străine:

● „a acestui octombrie văratec și șturlubatec” (Radio România Actualități, 13.X) – corect: văratic, şturlubatic;

● „vor să să-ntreacă cu ceilanți oameni” (OTV, 25.X) – corect: ceilalţi;

● „asupra incarcerării” (TVR 2, 26.X) – corect: încarcerării;

● „trăgea mahoarcă dintr-o țigare ieftină” (OTV, 18.X) – corect: ţigară;

● „un şfanţ” (Kanal D, 10.X) – corect: sfanţ;

● „artişti cu ştate vechi în muzica românească” (Kanal D, 16.X); „un director cu ştate foarte vechi” (România TV, 2.X) – corect: state;

● „să nu se întoarcă la servici” (Digi 24, 26.X); „luni te duci la servici?” (OTV, 12.X) – corect: serviciu;

● „fast-food [fest fud]” (Digi 24, 23.X) – corect: [fastfud];

● „al Cupei Challenge la rugby [ruibi]” (Radio România Actualități, 13.X) – corect: [ragbi];

● „dați în marșalier” (OTV, 14.X) – corect: marşariere;

● „arteroscleloză” (OTV, 25.X) – corect: arteroscleroză;

● „gheizer [gaizăr]” (Realitatea TV, 29.X) – corect: [gheizer];

● „politologului Daniel Barbul” (Realitatea TV, 11.X) – corect: Barbu;

● „și la Pisa [Pisa]” (Radio România Actualități, 5.X) – corect: [Piza];

● „Paris Saint Germain [germen]” (Radio România Actualități, 24.X) – corect: [ʒɛʁmɛ̃];

● „Pierre [de] Coubertin” (TVR 1, 15.X) – corect: [də];

● „Peugeot [pejo]” (TVR 1, 19.X) – corect: [Pəjo];

● „petrolişti ca J.R. [gi ar] din Dallas” (Kanal D, 18.X) – corect:[gei ar].

 

3.2. Greşeala care constă în rostirea greşită a literei x, prin generalizarea pronunţiei[cs] în loc de [gz], este, în continuare, destul de frecventă:

● „pentru a vedea cu exactitate [ecsactitate]” (B1 TV, 21.X); „un diagnostic exact [ecsact]” (Digi 24, 23.X); „mai exact [ecsact], Dan Diaconescu a cerut” (România TV, 1.X)

– corect: [egzactitate], [egzact];

● „de exemplu [ecsemplu]” (Europa FM, 15.X); „spre exemplu [ecsemplu]” (Europa FM, 16.X); „vă dau un exemplu [ecsemplu]” (România TV, 7.X); „de exemplu [ecsemplu]” (Antena 3, 10.X) – corect: [egzemplu];

● „exerciţiile [ecserciţiile] de tonifiere” (Pro TV, 20.X) – corect: [egzercițiile];

● „execută [ecsecută]” (Realitatea TV, 2.X) „doi ani de închisoare cu executare [ecsecutare]” (România TV, 2.X); „cu executare [ecsecutare]” (România TV, 18.X) – corect: [egzecută], [egzecutare];

● „a împlinit un an de zile de existență [ecsistență]” (România TV, 24.X) – corect: [egzistență];

● „reexaminarea [reecsaminarea] legii”, „[ecsamen]” (Antena 3, 10.X) – corect: [reegzaminarea].

Substantivul excavator și formele verbului a excava au fost rostite greşit de mai multe ori: „urcă cu escavatoru’”, „escavează”, „escavator”, „metalul acelui escavator”, „la escavator, acolo”, „escavatoru’nostru” (OTV, 16.X).

 

3.3. Formele verbului a fi şi ale pronumelui personal care grafic încep cu e se rostesc corect cu la iniţială, nu cu [e]. Acest tip de greşeală a apărut mai rar decât în etapele anterioare de monitorizare:

● „este [este] adevărat” (Pro TV, 8.X) – corect: [ieste];

● „totul [era] pregătit” (TVR 1, 21.X) – corect: [ieste].

 

3.4. În schimb, rostirea greşită a numeralelor şaptesprezece şi optsprezeceeste, în continuare, frecventă:

● „optâsprezece luni” (Antena 1, 6.X); „optisprezece”(Antena 1, 28.X); „se află și optisprezece persoane”, „de fapt, toate aceste optisprezece persoane” (B1 TV, 9.X); „optisprezece locuri” (Realitatea TV, 16.X)

● „şaptisprezece” (Europa FM, 17.X, 18.X); „de la ora şaptâsprezece şi treizeci de minute” (Radio România Actualități, 19.X).

A fost rostit greșit și numeralul cardinal cu formă de masculin al cincilea:

● „pe locul al cincelea” (Radio România Actualități, 2.X).

 

3.5. Continuă să apară şi greşeli de accentuare:

● „cafeaua la butelie” (TVR 2, 4.X) – corect: butelie;

● „amnistie fiscală” (TVR 2, 11.X) – corect: amnistie;

● „podgoriile vrâncene” (TVR 1, 20.X) – corect: podgoriile;

● „taxi” (Europa FM, 12.X) – corect: taxi;

● „derbiul rundei” (Radio România Actualități, 19.X); „rezultatul derbiului” (Radio România Actualități, 24.X) – corect: derbiul(ui);

● „seif” (TVR 2, 29.X); „seiful” (Kanal D, 29.X) – corect: seif(ul) (o singură silabă);

● „ne felicită că am dezmințit” (OTV, 4.X) – corect: felicită;

● „prevederile proiectului de lege” (OTV, 7.X) – corect: prevederile;

● „matrice” (TVR 1, 24.X) – corect: matrice;

● „Marcelo Cobzariu” (Europa FM, 13.X) – corect: Cobzariu;

● „corespondentul nostru, Diana Olariu” (România TV, 8.X) – corect: Olariu;

● „colega mea, Ioana Rotariu” (România TV, 11.X) – corect: Rotariu.

 

II. GRAMATICĂ

 

4. Morfologie

 

4.1. Forme greşite ale verbelor

4.1.1. Formele hibride de indicativ imperfect vroiam, vroia, vroiau etc., în locul celor corecte, fără -r- în radical – voiam, voia, voiau etc. –, persistă la multe dintre posturile monitorizate:

● „Aşa cum vroiau ei” (Digi 24, 2.X);

● „vroia să-l înfieze” (Antena 1, 6.X);

● „vroiam să-l întreb ceva” (OTV, 12.X);

● „asta vroiam să-ți arăt” (România TV, 7.X);

● „Asta vroiam să spun” (Europa FM, 31.X);

● „va candida în colegiul în care vroia Neamțu să o facă” (Antena 3, 3.X).

4.1.2. La unele posturi, se mai folosește forma greşită de conjunctiv să aibe, în locul celei corecte, să aibă:

● „cine merită s-o aibe” (Digi 24, 20.X);

● „vremea pare nu mai aibe secrete pentru noi” (Pro TV, 20.X);

● „concerte ce trebuiau să aibe loc” (Radio România Actualități, 20.X);

● „trebuie să aibe un consens” (Antena 3, 3.X).

4.1.3. La un singur post monitorizat se remarcă folosirea verbului a trebui cu formele trebuiește (la indicativ prezent, persoana a III-a singular) și trebuiesc (la indicativ prezent, persoana a III-a plural). Paradigma de indicativ prezent a verbului este invariabilă, forma unică fiind trebuie:

● „pentru aceasta trebuiește să inițiem un program” (OTV, 5.X);

● „trebuieşte să analizăm” (OTV, 5.X);

● „atunci trebuiesc investigaţii mai amănunţite” (OTV, 24.X).

4.1.4. În această etapă de monitorizare se remarcă accidental tendinţa de atragere a unor verbe de conjugarea a II-a, cu infinitivul în –ea,în clasa verbelor cu infinitivul în -e,precum și tendința inversă, de atragere a verbelor de conjugarea a III-a, cu infinitivul în -e, în clasa celor cu infinitivul în -ea:

● „noi v-o prezentăm pentru că va apare alt model” (Digi 24, 5.X) – corect: va apărea;

● „abia se mai putea ținea pe picioare” (Pro TV, 18.X) – corect: va ține.

            4.1.5. O greșeală frecventă este accentuarea pe sufix, în loc de radical, a verbelor de conjugarea a III-a, la imperativ, persoana a II-a plural, atunci când sunt urmate de clitice pronominale:

● „credeţi-mă” (Digi 24, 5.X) – corect: credeți-mă;

● „răspundeţi-mi la întrebare” (Digi 24, 8.X) – corect: răspundeți-mi;

● „spuneți-ne” (OTV, 7.X) – corect: spuneți-ne;

● „credeți-mă” (OTV, 18.X) – credeți-mă;

● „spuneți-mi și mie ce mai știți de U Craiova (Radio România Actualități, 2.X) – corect: spuneți-mi;

● „spuneţi-ne dacă astăzi aţi primit vreun ban în cont” (România TV, 1.X) – corect: spuneți-ne;

● „spuneţi-mi dumneavoastră” (Europa FM, 1.X) – corect: spuneți-mi;

● „Analiştii din România, credeţi-mă, sunt de cu totul altă părere.” (TVR 1, 24.X) – corect: credeţi-mă;

● „trimiteţi-ne imagini” (Realitatea TV, 8.X) – corect: trimiteţi-ne.

4.1.6. Verbul a merita este folosit greșit în limba actuală, ca verb reflexiv:

●„E un drum lung până la Iași. Se merită?” (B1 TV, 13.X) – corect: merită.

 

4.2. Forme greșite ale substantivelor

4.2.1. Sunt înregistrate și în această etapă de monitorizare oscilaţii în folosirea desinenţelor de feminin singular, genitiv-dativ, –eşi -i:

● „ale mediciniiplantelor” (OTV, 5.X) – corect: medicinei;

● „reproșa mediciniinaturiste” (OTV, 26.X) – corect: medicinei;

● „din cauzaîmbulzelei s-a produs acest incident” (B1 TV, 21.X) – corect: îmbulzelii;

● „în jurul amiezei”(Antena 1, 5.X) – corect: amiezii.

4.2.2. Substantivul de genul neutru furtun este folosit la două posturi de televiziune cu două forme greșite de plural. Pluralul corect are desinența -uri:

● „prin aceste furtuni de mare presiune” (Pro TV, 7.X) – corect: furtunuri;

● „furtunele” (Kanal D, 7.X) – corect: furtunuri;

Oscilații între desinențele de neutru plural -e și -uri apar și în cazul altor substantive:

● „a diverselor subsansamble ale organismului” (OTV, 26.X) – corect: subansambluri;

● „foietajurile” (Europa FM, 14.X) – corect: foitajele.

4.2.3. În această etapă de monitorizare ne-a atras atenția și forma aberantă de genitiv-dativ cântecii:

● „o să vă spună un maestru al cântecii populare” (OTV, 5.X) – corect: cântecului (popular); cântecelor (populare); muzicii (populare).

4.2.4. Accidental, se observă marcarea greșită a cazurilor oblice la numele proprii compuse. Mărcile de caz se atașează la primul element al compusului, nu la cel de-al doilea:

● „să fii soțul Ana Mariei” (B1 TV, 30.X) – corect: Anei Maria.

Se remarcă în continuare tendința de exprimare a dativului numelor comune cu prepoziția la, în locul marcării flexionare. Formarea dativului cu prepoziția la este un fenomen popular, neacceptat de normele limbii literare:

● „bă, firma asta, spune la patronutău” (OTV, 12.X) – corect: patronului.

Exprimarea genitivului în cazul numelor proprii feminine terminate în vocală se face flexionar, nu cu articolul lui:

● „situația lui Iulia Timoșenko” (TVR 1, 24.X) – corect: Iuliei.

            4.2.5. În cazul substantivului compus prim-ministru, marca flexionară de caz o poartă nominalul, nu adjectivul. Astfel, forma primului-ministru din contextele de mai jos este greșită:

● „răspunsurile primului ministru” (Antena 3, 1.X) – corect: prim-ministrului.

● „primul-ministru” (TVR 1, 19.X) – corect: prim-ministrului.

 

4.3. Forme greșite ale cliticelor pronominale

În această etapă de monitorizare s-a înregistrat o singură dată forma greșită vi, în contextul vi-am:

● „vi-am dat-o” (Realitatea TV, 22.X) – corect: v-am.

Pronumele personal neaccentuat are forma v- înaintea vocalelor în grupări clitice (v-o dau, v-am spus), cu excepţia lui i (vi-i dau). Forma vi- se foloseşte înaintea consoanelor în grupări clitice (vi-l dau, vi l-am dat) sau înaintea lui i.

 

            4.4. Forme greșite ale adjectivelor

4.4.1. Se întâlneşte rareori forma de feminin plural ultimile, folosită în locul celei corecte, ultimele:

● „în ultimile șase săptămâni” (Radio România Actualităţi, 16.X).

4.4.2. Concurența între desinențele de feminin singular genitiv-dativ, –e și –i, se manifestă și la adjective:

● „proprietar, manager general al întregei…” (OTV, 9.X) – corect: întregii.

 

4.5. Forme greşite ale adverbelor

Foarte răspândită încă este înlocuirea formelor adverbiale maximum şi minimum cu cele ale adjectivelor corespondente, maxim şi minim:

● „costă maxim…” (Digi 24, 1.X);

● „până la maxim 19 grade” (Antena 1, 6.X);

● „maxim două” (Pro TV, 30.X);

● „la o distanță de maxim șapte metri” (Radio România Actualităţi, 2.X);

● „6.200 de lei maxim” (România TV, 8.X);

● „într-o proporție de maxim 10%” (Antena 3, 3.X);

● „cu minim două luni” (Digi 24, 25.X);

Forma minim este folosită greşit şi în locuţiunea adverbială *la minim, în loc de la minimum:

● „oamenii se pregătesc să stea așa, cu căldura la minim” (Prima TV, 13.X).

 

5. Sintaxa

 

5.1. Dezacordul

5.1.1. Dezacordul dintre predicat şi subiect

În această etapă de monitorizare am înregistrat un număr mare de contexte cu dezacord al verbului-predicat sau al numelui predicativ. Ele sunt destul de diverse, la fel ca şi cauzele producerii dezacordului. Am întâlnit dezacordul în contextul unui subiectul multiplu, în care s-a făcut acordul cu cel mai apropiat termen al subiectului multiplu:

● „ce-a mai spus Matilda Pascal Cojocăriţa, Rică Răducanu, …” (Pro TV, 1.X) – corect: ce-au mai spus Matilda Pascal Cojocăriţa, Rică Răducanu, …;

● „Greul îl va duce Videanu şi Blaga în continuare” (Realitatea TV, 4.X) – corect: Greul îl vor duce Videanu şi Blaga în continuare;

● „lapoviţa şi ninsoarea va cădea începând din această seară” (Realitatea TV, 28.X) – corect: lapoviţa şi ninsoarea vor cădea începând din această seară;

● „apa şi fumul le-a afectat casa” (B1 TV, 2.X) – corect: apa şi fumul le-au afectat casa;

● „de ce controlorul de tren şi naşul ia mită?” (B1 TV, 27.X) – corect: de ce controlorul de tren şi naşul iau mită;

● „Aceasta este ancheta şi dosarul în care…” (Digi 24, 2.X) – corect: Acestea sunt ancheta şi dosarul în care…

            În alte contexte, dezacordul este motivat semantic; astfel, substantivul colectiv poporul poate determina un acord la plural; sintagmele cu rol statistic, de tip unu din…, pot determina acordul la plural deoarece exprimă o constatare referitoare la mai mulţi indivizi; un substantiv de genul masculin cu referent feminin (oficialul) poate declanşa acordul la feminin al participiului:

● „o parte mare a poporului ne împing de la spate” (OTV, 31.X) – corect: o parte mare a poporului ne împinge de la spate;

● „unu din şapte oameni au cont pe Facebook” (Realitatea TV, 5.X) – corect: unu din şapte oameni are cont pe Facebook;

● „unu din 10 oameni cred că sfârşitul lumii va avea loc în acest an” (Kanal D, 29.X) – corect: unu din 10 oameni crede că sfârşitul lumii va avea loc în acest an;

● „Oficialul german a ajuns în urmă cu puţin timp în capitala Greciei, unde a fost primită de…” (Realitatea TV, 9.X) – corect: Oficialul german a ajuns în urmă cu puţin timp în capitala Greciei. Merkel a fost primită de… [era vorba de Angela Merkel].

Frecvent, dezacordul apare prin atracţia unui termen din enunţ cu alt rol decât cel de subiect, plasat de obicei mai aproapte de predicat decât subiectul. Este un dezacord întâlnit mai ales în situaţiile în care mesajul nu este pregătit dinainte, ci elaborat „din mers” (relatări ale reporterilor, discuţii în studio etc.):

● „renunţarea pentru două sau trei zile la dulciurile care conţin zaharuri polisaturate pot duce la…” (Radio România Actualităţi, 5.X) – corect: renunţarea pentru două sau trei zile la dulciurile care conţin zaharuri polisaturate poate duce la… [termenul dulciurile a impus acordul la plural];

● „el, împreună cu dv., telespectatorii, au ales numele partidului” (OTV, 31.X) – corect: el, împreună cu dv., telespectatorii, a ales numele partidului;

● „să ne spună ce-s cu contrele astea” (Realitatea TV, 8.X) – corect: să ne spună ce-i cu contrele astea;

● „Ce-s cu porcii ăştia turbaţi?” (Prima TV, 30.X) – corect: Ce-i cu porcii ăştia turbaţi?;

● „grosul veniturilor sale, 300.000 de lei, provin din…” (Realitatea TV, 24.X) – corect: grosul veniturilor sale, 300.000 de lei, provine din…;

● „că de fapt doar reglementarea acestor încurcături […] au dus la situaţia…” (TVR 2, 1.X) – corect: că de fapt doar reglementarea acestor încurcături […] a dus la situaţia…;

● „vor fi echilibraţi în ceea ce privesc posturile” (Digi 24, 2.X) – corect: vor fi echilibraţi în (ceea) ce priveşte posturile.

Tot un tip de acord prin atracţie este şi acela în care termenul care impune acordul nu este mai apropiat de predicat decât subiectul. În acest caz, „atracţia” se referă nu la proximitatea termenilor în enunţ, ci la atracţia ori predominanţa tematică:

● „cu felul în care operau reţeaua şpăgarilor din tren” (România TV, 25.X) – corect: cu felul în care opera reţeaua şpăgarilor din tren [termenul şpăgarilor este important din punct de vedere tematic];

● „arsurile este o formă destructivă gravă” (OTV, 5.X) – corect: arsurile sunt o formă destructivă gravă [termenul formă a impus acordul, deşi nu este mai apropiat de verb decât subiectul arsurile];

●„femeile care nu le dor nimic” (OTV, 24.X) – corect: femeile pe care nu le doare nimic.

Tot predominanţa tematică este cauza dezacordului din structurile de mai jos, cu propoziţie relativă:

● „sunt singurul care vă spun tot timpul adevărul” (OTV, 31.X) – corect: sunt singurul care vă spune tot timpul adevărul;

● „eşti printre puţinii care ai ajuns în noul…” (Realitatea TV, 10.X) – corect: eşti printre puţinii care au ajuns în noul…;

● „printre cei care şi-a lăsat banii pe mâna brokerilor” (Realitatea TV, 11.X) – corect: printre cei care şi-au lăsat banii pe mâna brokerilor;

● „Corina este una dintre artistele care nu se sfieşte să arate…” (Kanal D, 29.X) – corect: Corina este una dintre artistele care nu se sfiesc să arate…

Alteori, dezacordul are cauze lingvistice mai puţin evidente, datorându-se în primul rând neglijenţei:

● „şase blocuri cu mai multe scări care găzduieşte peste 600 de apartamente” (România TV, 2.X) – corect: şase blocuri cu mai multe scări care găzduiesc peste 600 de apartamente;

● „într-un fel altul decât s-a produs lucrurile” (OTV, 5.X) – corect: într-un fel altul decât cel în care s-au produs lucrurile;

● „şi desigur 53.000 de euro va putea fi cheltuit şi de domnul Barbu” (OTV, 31.X) – corect: şi desigur 53.000 de euro vor putea fi cheltuiţi şi de domnul Barbu;

● „Trebuie văzut, de fapt, ce s-au întâmplat, şi aicea, procurorii DNA…” (Realitatea TV, 29.X) – corect: Trebuie văzut, de fapt, ce s-a întâmplat, şi aicea, procurorii DNA…;

● „clasamentul celor mai sărace ţări din Uniunea Europeană este completată de…” (Realitatea TV, 17.X) – corect: clasamentul celor mai sărace ţări din Uniunea Europeană este completat de…;

● „vorbim despre cât de probabil este producerea unui astfel de cutremur” (Realitatea TV, 28.X) – corect: vorbim despre cât de probabilă este producerea unui astfel de cutremur.

           

5.1.2. Dezacordul adjectivelor

5.1.2.1. Dezacordul în caz

            Am înregistrat şi în această etapă tendinţa de a nu face acordul în caz la adjectivul feminin, singular, în genitiv sau dativ. Majoritatea contextelor înregistrate sunt cu adjectiv participial:

● „din partea comisiei condusă de Monica Macovei” (România TV, 24.X) – corect: din partea comisiei conduse de Monica Macovei;

● „din cauza accidentării suferită în…” (Radio România Actualităţi, 9.X) – corect: din cauza accidentării suferite în…;

● „competiţiei disputată la Bucureşti” (Pro TV, 1.X) – corect: competiţiei disputate la Bucureşti;

● „în faţa unei comisii formată la Ministerul Justiţiei” (Realitatea TV, 23.X) – corect: în faţa unei comisii formate la Ministerul Justiţiei;

● „starea tinerei lovită pe trecerea de pietoni” (TVR 2, 22.X) – corect: starea tinerei lovite pe trecerea de pietoni;

● „în prima zi a campaniei de recoltări desfăşurată la Universitatea Politehnica din Bucureşti” (Europa FM, 16.X) – corect: în prima zi a campaniei de recoltări desfăşurate la Universitatea Politehnica din Bucureşti;

● „a primit inima unei fete intrată în moarte cerebrală” (Digi 24, 24.X) – corect: a primit inima unei fete intrate în moarte cerebrală.

            Greşeala se întâlneşte rar la adjectivul propriu-zis:

● „spunând, printre altele, Ambasada Federaţiei Rusă că…” (B1 TV, 9.X) – corect: spunând, printre altele, Ambasada Federaţiei Ruse că…;

● „pentru a reuşi să facă faţă perioadei rece” (Antena 3, 3.X) – corect: pentru a reuşi să facă faţă perioadei reci.

5.1.2.1. Dezacordul în gen şi număr

Dezacordul în gen şi număr al adjectivului a fost înregistrat rar în fişele de monitorizare, având un caracter mai degrabă accidental:

● „mulţi mii de oameni” (OTV, 11.X) – corect: multe mii de oameni;

● „şi noi instalăm aceste gigaelectroni” (OTV, 12.X) – corect: şi noi instalăm aceşti gigaelectroni;

● „Aflat la a cincea ediţie, competiţia a adunat în cele două zile aproximativ 7.000 de iubitori ai acestui sport.” (Europa FM, 8.X) – corect: Aflată la a cincea ediţie, competiţia

           

5.1.3. Dezacordul mărcii cazuale al

            Şi în această etapă de monitorizare am înregistrat destul de frecvent dezacordul mărcii de genitiv al, care trebuie să preia informaţia de gen şi număr a antecedentului. De obicei, dezacordul se produce din cauza atracţiei altui termen din context:

● „care sunt modalităţile de achiziţionare ale unui apartament?” (OTV, 7.X) – corect: care sunt modalităţile de achiziţionare a unui apartament?;

● „director comercial a unei firme” (OTV, 7.X) – corect: director comercial al unei firme;

● „cum e şi dorinţa altor copii, poate şi ai copiilor dumneavoastră” (OTV, 31.X) – corect: cum e şi dorinţa altor copii, poate şi a copiilor dumneavoastră;

● „la moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou şi al altora…” (Realitatea TV, 24.X) – corect: la moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou şi ale altora…;

● „critic al politicii fiscale ale autorităţilor” (TVR 2, 30.X) – corect: critic al politicii fiscale a autorităţilor;

● „angajaţi ale acestor firme” (Digi 24, 13.X) – corect: angajaţi ai acestor firme;

● „în rândul subofiţerilor sau ai ofiţerilor” (Digi 24, 16.X) – corect: în rândul subofiţerilor sau al ofiţerilor;

● „trupul neînsufleţit a unei femei” (Antena 3, 30.X) – corect: trupul neînsufleţit al unei femei.

Menţionăm aici şi contextele, destul de frecvente, în care marca de caz are o formă invariabilă (a):

● „pe fondul cerului aproape lipsit de ploi şi a vântului liniştit” (România TV, 16.X) – corect: pe fondul cerului aproape lipsit de ploi şi al vântului liniştit;

● „lucrările sale ştiinţifice ca şi a altor 15 profesori din Universitate” (România TV, 24.X) – corect: lucrările sale ştiinţifice ca şi ale altor 15 profesori din Universitate;

● „traseul fierului, a produselor, a chimicalelor” (OTV, 14.X) – corect: traseul fierului, al produselor, al chimicalelor;

● „locurile de muncă a persoanelor din mediul privat” (Realitatea TV, 14.X) – corect: locurile de muncă ale persoanelor din mediul privat;

● „O româncă, vicepreşedinte a PPE” (Digi 24, 18.X) – corect: O româncă, vicepreşedinte al PPE.

5.1.4. Dezacordul numeralelor cu valoare adjectivală

            Ca şi în etapele precedente, am întâlnit frecvent dezacordul în gen al unor numerale compuse cu valoare adjectivală:

● „optzeci şi unu de persoane” (România TV, 25.X) – corect: optzeci şi una de persoane;

● „nouăzeci şi unu de mii” (Radio România Actualităţi, 28.X) – corect: nouăzeci şi una de mii;

● „cincizeci şi unu de mii de stelişti” (Realitatea TV, 5.X) – corect: cincizeci şi una de mii de stelişti;

● „optzeci şi unu de persoane” (Realitatea TV, 25.X) – corect: optzeci şi una de persoane;

● „două sute treizeci şi unu de persoane şi organizaţii” (B1 TV, 13.X) – corect: două sute treizeci şi una de persoane şi organizaţii;

● „treişunu de mii” (Pro TV, 30.X) – corect: trezeci şi una / treişuna de mii;

● „doisprezece mii de lei” (Pro TV, 24.X) – corect: douăsprezece mii de lei;

● „pentru bugetul de doisprezece luni” (România TV, 1.X) – corect: pentru bugetul de douăsprezece luni;

● „peste doisprezece mii de oameni” (România TV, 7.X) – corect: peste douăsprezece mii de oameni;

● „doisprezece persoane” (Realitatea TV, 13.X) – corect: douăsprezece persoane;

● „doisprezece luni” (Antena 1, 14.X) – corect: douăsprezece luni;

● „doisprezece mii de bilete” (Antena 1, 24.X) – corect: douăsprezece mii de bilete;

● „au aşteptat doisprezece ore” (Antena 1, 26.X) – corect: au aşteptat douăsprezece ore;

● „cu doisprezece minute înainte de…” (Digi 24, 20.X) – corect: cu douăsprezece minute înainte de…;

● „doisprezece state” (Antena 3, 30.X) – corect: douăsprezece state;

● „abia acum, în ceasul al douăsprezecelea” (România TV, 1.X) – corect: abia acum, în ceasul al doisprezecelea.

            O greşeală asemănătoare, însă mai puţin frecventă, o întâlnim la exprimarea orei, la numeralele compuse cu doi-:

● „incidentul s-a petrecut azi-noapte în jurul orei doisprezece” (România TV, 21.X) – corect: incidentul s-a petrecut azi-noapte în jurul orei douăsprezece;

● „la ora doisprezece” (Realitatea TV, 16.X) – corect: la ora douăsprezece.

           

5.1.5. Dezacordul pronumelor

            Am înregistrat o serie de dezacorduri ale pronumelor cu utilizare anaforică, unele dintre acestea datorându-se neatenţiei sau atracţiei altui termen din context:

● „pe moderatorul unuia dintre emisiunile” (România TV, 9.X) – corect: pe moderatorul uneia dintre emisiunile;

● „a impactului pe care prostituţia o are asupra sănătăţii populaţiei” (Realitatea TV, 12.X) – corect: a impactului pe care prostituţia îl are asupra sănătăţii populaţiei;

● „…planul B de salvare a combinatului. Aceasta trebuie să aibă…” (România TV, 2.X) – corect: …planul B de salvare a combinatului. Acesta trebuie să aibă…;

● „a suferit o leziune şi la umărul stâng. Aceasta s-a deplasat în timpul…” (România TV, 25.X) – corect: a suferit o leziune şi la umărul stâng. Acesta s-a deplasat în timpul…

            Altele au motivări semantice:

● „întregul caz va fi preluat de autorităţile ruse, iar dacă aceştia vor decide…” (Realitatea TV, 23.X) – corect: întregul caz va fi preluat de autorităţile ruse, iar dacă acestea vor decide… [în general, pentru colectivităţi umane cu gen natural nespecificat se preferă masculinul în română];

● „Cazul a ajuns până la Ministerul Sănătăţii. Iată şi reacţia lor” (Kanal D, 18.X) – corect: Cazul a ajuns până la Ministerul Sănătăţii. Iată şi reacţia reprezentanţilor acestuia [substantivul ministerul are un sens colectiv, de plural, când se referă la personalul care lucrează în minister];

● „Fără a o anunţa pe ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu” (Europa FM, 10.X) – corect: Fără a-l anunţa pe ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu / Fără a o anunţa pe doamna Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii [fiind vorba de o femeie, s-a făcut acordul la feminin].

În structura de mai jos, dezacordul apare prin presiunea pluralului (neutrul plural este omonim cu femininul):

● „Veşminte numai una şi una” (Kanal D, 2.X) – corect: Veşminte numai unul şi unul.

           

5.2. Greşeli de utilizare a prepoziţiei

            Şi în această etapă de monitorizare greşelile de utilizare a prepoziţiei au fost foarte frecvente. Astfel, foarte frecvent am întâlnit utilizarea unui şi „parazitar” între prepoziţia calităţii ca şi termenul următor. În unele contexte, şi are rolul de a evita cacofonia, însă este incorectă utilizarea sa, indiferent de motivaţie. Se recomandă utilizarea altor metode pentru evitarea cacofoniei:

● „Şi ce mai puneţi, ca şi condiment?” (Radio România Actualităţi, 2.X) – corect: şi ce condiment mai puneţi?;

● „sunteţi, ca şi companie, dispusă să plătiţi mai mult” (Pro TV, 5.X) – corect: sunteţi, în calitate de companie, dispusă să plătiţi mai mult;

● „mai jos de atât nu poate să fie ca şi nivel de trai” (OTV, 18.X) – corect: mai jos de atât nu poate să fie ca nivel de trai;

● „sunt de altfel clare ca şi concluzii” (OTV, 31.X) – corect: concluziile sunt de altfel clare;

● „nouă, ca şi partid care va câştiga alegerile” (OTV, 31.X) – corect: nouă, ca partid care va câştiga alegerile;

● „pe cine pregătiţi ca şi contracandidat” (Realitatea TV, 11.X) – corect: pe cine pregătiţi drept contracandidat;

● „cum este domnul Sima ca şi om” (Realitatea TV, 13.X) – corect: cum este domnul Sima ca om;

● „angajate ca şi babysitter” (Realitatea TV, 24.X) – corect: angajate ca babysitter;

● „este interesantă ca şi argumentare” (TVR 2, 1.X) – corect: este interesantă ca argumentare;

● „ca şi cantităţi orientative…” (Kanal D, 16.X) – corect: în ce priveşte cantităţile orientative…;

● „Nu te iau în seamă ca şi ameninţare?” (Kanal D, 18.X) – corect: Nu te iau în seamă ca pe o ameninţare?;

● „zecile de lumânări pe care preotul le cere ca şi canon” (Antena 1, 15.X) – corect: zecile de lumânări pe care preotul le cere pentru canon;

● „I-a plăcut lui Mr. Pink de el? Ca şi prieten, fireşte” (Antena 1, 17.X) – corect: I-a plăcut lui Mr. Pink de el? Ca prieten, fireşte;

● „Ca şi consilier local sunteţi remunerat?” (Antena 1, 29.X) – corect: În calitate de consilier local sunteţi remunerat? / Pentru funcţia de consilier local sunteţi remunerat?;

● „Ca şi broker, cum era?” (Digi 24, 11.X) – corect: Ca broker, cum era?;

● „ca şi variantă, avem…” (Digi 24, 20.X) – corect: ca variantă, avem…;

● „ca şi aspect, pare o maşină…” (Digi 24, 20.X) – corect: ca aspect, pare o maşină…;

● „ca şi concluzie” (Antena 3, 6.X) – corect: ca o concluzie / trăgând o concluzie;

● „ca şi specialist financiar” (Antena 3, 24.X) – corect: ca specialist financiar / în calitate de specialist financiar.

O altă greşeală frecventă este utilizarea sub o formă fixă, „îngheţată”, a locuţiunii din punct de vedere. Conform normelor gramaticale, dacă aceasta este urmată de un substantiv în genitiv, ea trebuie să aibă forma din punctul de vedere:

● „au avut probleme din punct de vedere al transportului” (România TV, 23.X) – corect: au avut probleme din punctul de vedere al transportului;

● „şi din punct de vedere al apei” (OTV, 12.X) – corect: şi din punctul de vedere al apei;

● „din punct de vedere al comportamentului” (Realitatea TV, 19.X) – corect: din punctul de vedere al comportamentului;

● „din punct de vedere al temperaturilor” (Antena 1, 24.X; 28.X) – corect: din punctul de vedere al temperaturilor;

● „din punct de vedere al consumului cinematografic” (B1 TV, 7.X) – corect: din punctul de vedere al consumului cinematografic;

● „din punct de vedere al comportamentului” (B1 TV, 13.X) – corect: din punctul de vedere al comportamentului;

● „din punct de vedere al uzanţelor diplomatice” (Digi 24, 24.X) – corect: din punctul de vedere al uzanţelor diplomatice;

● „din punct de vedere al numărului, cazurile de gripă…” (Digi 24, 30.X) – corect: din punctul de vedere al numărului, cazurile de gripă…

            Am constatat că se continuă tendinţa de extindere a utilizării clişeizate a prepoziţiei pe, care, fiind mai scurtă şi având o valoare iniţială concretă, dinamizează mesajul:

● „Cât de importante sunt aprecierile pe justiţie?” (România TV, 1.X) – corect: Cât de importante sunt aprecierile despre / referitoare la / legate de justiţie?;

● „atitudinea experţilor europeni pe procesul de…” (România TV, 7.X) – corect: atitudinea experţilor europeni legată de procesul de…;

● „eşti jurnalist cu state vechi de plată pe justiţie” (România TV, 1.X) – corect: eşti jurnalist cu state vechi de plată legate de justiţie;

● „avem o informaţie nouă pe acest caz” (România TV, 12.X) – corect: avem o informaţie nouă despre / legată de acest caz;

● „cum am putea să ştergem amenzile pe rovignetă” (Radio România Actualităţi, 18.X) – corect: cum am putea să ştergem amenzile pentru rovignetă;

● „revenirea ofertelor pe credite” (Digi 24, 7.X) – corect: revenirea ofertelor pentru/ la credite;

● „comentăm pe marginea acestui subiect şi pe aceste imagini” (Digi 24, 25.X) – corect: comentăm pe marginea acestui subiect şi a acestor imagini.

            Destul de frecventă este şi omiterea prepoziţiei de după numeralele mai mari de 19, în mesajele scrise pe ecran:

● „33 milioane de lei” ” (România TV, 7.X) – corect: 33 de milioane de lei;

● „29 poliţişti cercetaţi penal” (România TV, 7.X) – corect: 29 de poliţişti cercetaţi penal;

● „600 mii euro” (TVR 1, 4.X) – corect: 600 de mii de euro.

            Alte greşeli de utilizare a prepoziţiei sunt mai puţin sistematice, având un caracter marginal (cel puţin, în etapa de monitorizare la care ne referim):

● „se poate bate oricând la titlu” (Pro TV, 5.X) – corect: se poate bate oricând pentru titlu;

● „jurnaliştii vor fi mâine de grevă” (Realitatea TV, 17.X) – corect: jurnaliştii vor fi mâine în grevă;

● „vă oferă consultanţă juridică per problema pe care o aveţi” (OTV, 12.X) – corect: vă oferă consultanţă juridică pentru problema pe care o aveţi;

● „De altfel, a fost însoţit şi cu o maşină specială” (Realitatea TV, 1.X) – corect: De altfel, a fost însoţit şi de o maşină specială;

● „este vorba de către Valentin…” (Realitatea TV, 13.X) – corect: este vorba de Valentin…;

● „era vorba chiar de către mama sa” (B1 TV, 5.X) – corect: era vorba chiar de mama sa;

● „Cele opt societăţi comerciale încheiau contracte cu instituţii ale statului, după care erau subcontractate cu alte firme” (B1 TV, 24.X) – corect: Cele opt societăţi comerciale încheiau contracte cu instituţii ale statului, după care erau subcontractate de alte firme;

● „datorită ratei de participare şi a entuziasmului” (Antena 1, 6.X) – corect: datorită ratei de participare şi entuziasmului.

 

            5.3. Greşeli de utilizare a unor verbe

            Greşelile care afectează regimul sintactic al verbelor sunt de câteva tipuri. Unele greşeli privesc folosirea tranzitivă a unor a unor verbe intranzitive:

● „mai multe amănunte despre această metodă ne vorbeşte şi Elena Marinescu” (Radio România Actualităţi, 4.X) – corect: mai multe amănunte despre această metodă ne spune şi Elena Marinescu;

● „cei de la PDL au protestat că este vorba de un abuz” (Realitatea TV, 16.X) – corect: cei de la PDL au protestat spunând că este vorba de un abuz.

Uneori, verbe fără regim prepoziţional (pentru un anumit sens) au fost folosite cu prepoziţie:

● „ca şi cum n-o interesează de camera de filmat” (Kanal D, 29.X) – corect: ca şi cum n‑o interesează camera de filmat;

● „îmi place despre tine” (Prima TV, 27.X) – corect: îmi placi.

Unele greşeli au apărut prin suprapunerea a două structuri sintactice:

● „că nu se ştie nimeni care vor fi consecinţele” (TVR 2, 15.X) – corect: nu ştie nimeni care vor fi consecinţele / că nu se ştie care vor fi consecinţele;

● „au început manifestările prilejuite zilei Armatei” (Antena 3, 25.X) – corect: au început manifestările prilejuite de ziua Armatei / dedicate zilei Armatei;

● „tot vreo 50.000 de oameni erau vehiculaţi atunci că ar veni” (Realitatea TV, 18.X) – corect: tot vreo 50.000 de oameni se vehicula atunci că ar veni [sub influenţa tiparului unor verbe dicendi sau cognitive, ca în 50.000 de oameni erau bănuiţi că ar veni].

            Înregistrăm aici şi o structură accidentală, cu dubla exprimare a pronumelui neaccentuat:

● „decizia pe care o vor lua-o” (România TV, 23.X) – corect: decizia pe care o vor lua.

           

5.4. Greşeli de utilizare a conjuncţiilor

            Unele greşeli de utilizare a conjuncţiilor privesc perechea corelativă fie… fie… Este vorba de topica unuia dintre membrii perechii sau de înlocuirea sa cu conjuncţia sau:

● „…după ce au făcut fie atac de panică, fie s-au intoxicat cu fum” (Realitatea TV, 23.X) – corect: …după ce fie au făcut atac de panică, fie s-au intoxicat cu fum;

● „fie că a fost vorba de vecini, de colegi sau de rudele…” (Pro TV, 19.X) – corect: fie că a fost vorba de vecini, de colegi, fie de rudele…;

● „fie că suntem răutăcioşi sau invidioşi, sunt demonstrate ştiinţific” (OTV, 24.X) – corect: indiferent dacă suntem răutăcioşi sau invidioşi, sunt demonstrate ştiinţific.

            O altă greşeală o reprezintă utilizarea conjuncţiei compuse ca să pentru introducerea unei propoziţii necircumstanţiale. În limba literară, ca să introduce propoziţii circumstanţiale de scop:

● „deci nu poţi ca să mai treci” (OTV, 14.X) – corect: deci nu poţi mai treci;

● „este o crimă, dom’le, ca să vezi cu ochii tăi” (OTV, 16.X) – corect: este o crimă, dom’le, vezi cu ochii tăi.

            Gruparea pentru ca să, apărută prin suprapunerea grupărilor pentru a şi ca să, este neliterară:

● „Acesta a refuzat să-i dea hainele Elodiei pentru ca să-i facă parastas de pomenire. Pentru ca să-i facă cele creştineşti, mama Elodiei a trebuit să-i cumpere toate lucrurile.” (Antena 3, 24.X) – corect: Acesta a refuzat să-i dea hainele Elodiei ca să-i facă parastas de pomenire. Ca să-i facă cele creştineşti, mama Elodiei a trebuit să-i cumpere toate lucrurile. 

           

5.5. Greşeli de utilizare a adverbului

            Puţin numeroase în această etapă de monitorizare, acestea privesc topica lui mai sau acordul lui cel la adverbul cu gradul de intensitate superlativ relativ:

● „mai îmi plac încă două perechi” (Prima TV, 21.X) – corect: îmi mai plac încă două perechi;

● „să nu mai se suie nimeni” (B1 TV, 30.X) – corect: nu se mai suie nimeni;

● „cea mai bine păzită capitală” (Digi 24, 16.X) – corect: cel mai bine păzită capitală;

● „substanţa cea mai puţin densă” (Radio România Actualităţi, 9.X) – corect: substanţa cel mai puţin densă;

● „soprana cea mai bine plătită din lume” (B1 TV, 7.VII) – corect: soprana cel mai bine plătită din lume.

           

5.6. Anacolutul

            Această greşeală de discontinuitate sintactică a fost înregistrată mai ales în contextele în care mesajul nu a fost pregătit anterior (relatări în direct, discuţii în studio etc.):

● „şi băieţii care le spun frumoşii de la sunet” (OTV, 4.X) – corect: şi băieţii cărora le spun frumoşii de la sunet;

● „pentru aceasta trebuieşte să iniţiem un program care în acest program iniţiază şi pune în practică alt program” (OTV, 5.X) – corect: pentru aceasta trebuie să iniţiem un program în care se iniţiază şi se pune în practică alt program;

● „iar dumneavoastră, doamnelor şi domnilor, celor care sunteţi interesaţi să achiziţionaţi o locuinţă, nu ezitaţi să ne contactaţi” (OTV, 7.X) – corect: iar dumneavoastră, doamnelor şi domnilor, cei care sunteţi interesaţi să achiziţionaţi o locuinţă, nu ezitaţi să ne contactaţi;

● „Dar altceva voiam să atrag atenţia” (TVR 2, 16.X) – corect: Dar asupra altui lucru voiam să atrag atenţia;

● „iată ce surpriză a avut parte Ruxandra Dragomir de ziua ei” (Kanal D, 24.X) – corect: iată de ce surpriză a avut parte Ruxandra Dragomir de ziua ei;

● „Prima chestie care am eu o problemă” (Prima TV, 21.X) – corect: Prima chestie cu care am eu o problemă;

● „mica înţelegere care nu am înţeles exact opinia dumneavoastră care ar fi” (B1 TV, 27.X) – corect: mica înţelegere, în legătură cu care nu am înţeles care ar fi opinia dumneavoastră.

           

5.7. Nemarcarea prin pe a complementului direct (exprimat prin relativ):

            Această greşeală, frecventă în limbajul colocvial, a fost înregistrată mai puţin ca în alte etape de monitorizare (dar continuă să fie destul de frecventă la OTV):

● „vectorul Brânduşa care l-am brevetat” (OTV, 5.X) – corect: vectorul Brânduşa pe care l-am brevetat;

● „antiinflamatoarele care le-a luat” (OTV, 5.X) – corect: antiinflamatoarele pe care le-a luat;

● „acele asigurări obligatorii care de anul trecut ne-au obligat să le facem” (OTV, 12.X) – corect: acele asigurări obligatorii pe care de anul trecut ne-au obligat să le facem;

● „analizele uzuale, care şi acestea ar trebui să le facem o dată pe an” (OTV, 24.X) – corect: analizele uzuale, pe care, şi pe acestea, ar trebui să le facem o dată pe an;

● „preocupare care trebuie să o ai zilnic” (OTV, 31.X) – corect: preocupare pe care trebuie să o ai zilnic;

● „care este cea mai sigură cale pentru a obţine locul de muncă care ţi-l doreşti” (Antena 1, 1.X) – corect: care este cea mai sigură cale pentru a obţine locul de muncă pe care ţi-l doreşti;

● „ăsta e un palton care‑l vei putea folosi” (Prima TV, 21.X) – corect: ăsta e un palton pe care‑l vei putea folosi;

● „acele documente care le-am arătat şi noi pe post” (B1 TV, 9.X) – corect: acele documente pe care le-am arătat şi noi pe post.

5.8. Nemarcarea relaţiilor sintactice dintre cuvinte

            Acest tip de greşeală se întâlneşte preponderent în mesajele afişate pe ecran, prin care se specifică funcţia sau calitatea unei persoane, precum şi în titluri şi subtitluri (stilul telegrafic):

● „Preşedinte Consiliul Naţional Combaterea Discriminării” (Pro TV, 1.X) – corect: Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării;

● „Cele mai solicitate operaţii estetice de către românce: micşorare nas, mărire buze şi sâni!” (OTV, 12.X) – corect: Cele mai solicitate operaţii estetice de către românce: micşorarea nasului, mărirea buzelor şi a sânilor!;

● „În scurt timp, declaraţii Victor Ponta şi Daniel Chiţoiu” (Realitatea TV, 1.X) – corect: În scurt timp, declaraţii ale lui Victor Ponta şi Daniel Chiţoiu;

● „director protocol al Casei Regale” (Realitatea TV, 23.X) – corect: director de protocol al Casei Regale;

● „…un mic hotel, afacere familie” (Kanal D, 2.X) – corect: …un mic hotel, afacere de familie;

● „pe un post de arzător produse ceramice” (Digi 24, 16.X) – corect: pe un post de arzător de produse ceramice;

● „Turist Hawaii” (Kanal D, 28.X) – corect: Turist din Hawaii;

● „Avocat naşi” (Antena 1, 26.X) – corect: Avocatul naşilor;

● „deplasări Mircea Cărtărescu” (Antena 3, 8.X) – corect: deplasări ale lui Mircea Cărtărescu / deplasări făcute de Mircea Cărtărescu;

● „patron cimitir” (Antena 3, 13.X) – corect: patronul unui cimitir;

● „echipa tenis de masă” (Antena 3, 21.X) – corect: echipa de tenis de masă;

● „susţinător campanie” (TVR 1, 9.X) – corect: susţinător al campaniei / susţinătorul campaniei;

● „şef aerodrom privat Comana” (TVR 1, 21.X) – corect: şeful unui aerodrom privat din Comana;

● „mecanic locomotivă” (TVR 1, 21.X) – corect: mecanic de locomotivă / mecanicul locomotivei.

 

III. LEXIC, SEMANTICĂ, STILISTICĂ

 

6. Greşeli de lexic şi de semantică

 

6.1. Pleonasmul

Şi în această etapă de monitorizare au fost înregistrate o serie de pleonasme, adică greşeli rezultate din asocierea unor cuvinte care au sens apropiat. Exemplele următoare ilustrează pleonasmul sau exprimarea redundantă:

● „Între timp, ancheta se desfăşoară în continuare” (B1 TV, 24.X) – corect: (Între timp), ancheta este în desfăşurare;

● „celebra trupă Beatles aniversează 50 de ani” (Pro TV, 5.X) – recomandat: este la a 50-a aniversare;

● „aniversarea zilei de naştere a preşedintelui” (B1 TV, 7.X) – recomandat: serbarea zilei de naştere a preşedintelui;

● „propriii noştri copii” (Antena 1, 15.X) – recomandat: „copiii noştri”;

● „trebuie să-şi asume conştient” (Digi 24, 11.X) – corect: trebuie să-şi asume/ trebuie să fie conştient;

●„de comun acord” (Digi 24, 16.X) – corect: în acord (au fost de acord să…);

● „una dintre pozele fotografiate de dumneavoastră” (Digi 24, 16.X) – corect: una dintre pozele făcute de dumneavoastră;

● „avionul care a survolat mult timp deasupra capitalei Ungariei” (Antena 1, 8.X) – corect: avionul care a survolat mult timp capitala Ungariei / avionul care a zburat mult timp deasupra capitalei Ungariei;

● „să poată fi abordabile” (OTV, 26.X) – corect: poată fi abordate / să fie abordabile;

● „toate întrebările posibile pe care le puteți pune” (OTV, 31.X) – corect: toate întrebările pe care le puteți pune /toate întrebările posibile;

● „Hai să vedem, de unde vine etimologia acestei expresii?” (Kanal D, 3.X) – corect: Hai să vedem, de unde vine această expresie?;

● „bea bere pe tomberoanele de gunoi” (Prima TV, 14.X) – corect: bea bere pe tomberoane;

● „uite că nu s-a legat, drept pentru care…” (Prima TV, 21.X) – corect: uite că nu s-a legat, drept care;

● „cu final happy-end” (Pro TV, 11.X) – corect: cu happy-end / cu final fericit;

● „ar fi fost provocată din cauza problemelor de la curentul electric” (Realitatea TV, 5.X) – corect: ar fi fost provocată de problemele de la curentul electric;

● „vorbea domnul Sima şi despre teroarea fricii care l‑a împins să plece din ţară” (Realitatea TV, 13.X) – corect: vorbea domnul Sima şi despre teroarea care l‑a împins să plece din ţară;

● „câteva noi inovaţii” (Realitatea TV, 19.X) – recomandat: câteva inovaţii;

● „cu un procent de aproape 23 la sută” (RRA, 4.X) – corect: cu aproape 23 la sută;

● „în ultimii doi ani de zile” (RRA, 2.X) – recomandat: în ultimii doi ani;

● „măsuri de securitate foarte drastice” (România TV,1.X) – corect: măsuri de securitate drastice;

● „poate fi oricând o posibilă țintă” (România TV,7.X) – corect: poate fi oricând o țintă / este oricând o posibilă țintă;

● „aşteaptă acum un verdict final” (TVR 1, 5.X) – corect: aşteaptă acum un verdict;

● „vremea rămâne frumoasă în continuare” (TVR 1, 21.X) – recomandat: vremea rămâne frumoasă / vremea va fi frumoasă în continuare.

 

6.2. Folosirea greşită sau inutilă a unui cuvânt în locul altuia

6.2.1. Necunoaşterea formei cuvintelor

Greşelile următoare au fost cauzate de necunoaşterea formei cuvintelor:

● „preşidenţiei” (Digi 24, 11.X) – corect: preşedinţiei;

● „tânărul şi-a pierdut conştienţa” (Antena 1, 8.X) – corect: tânărul şi-a pierdut cunoştinţa;

● „loaiali” (Kanal D, 15.X) – corect: loiali;

● „pe jumătate desumflată” (Pro TV, 16.X) – corect: pe jumătate dezumflată;

● „iar mai nou, în antecamera lui Ponta” (Realitatea TV, 5.X) – corect: iar mai nou, în anticamera lui Ponta;

● „învestiţiile au început acum mai bine de trei ani” (Realitatea TV, 29.X) – corect: investiţiile au început acum mai bine de trei ani;

● „transfuzii sanguine” (Europa FM, 12.X) – corect: transfuzii sangvine;

● „…nu se ocupă băncile, ci autorităţile. Ori, dacă băncile ar avea aceste atribuţii…” (Europa FM, 17.X) – corect: …nu se ocupă băncile, ci autorităţile. Or, dacă băncile ar avea aceste atribuţii…;

● „greşala” (Europa FM, 15.X) − corect: greşeala.

 

6.2.2. Modificarea structurii unor construcţii fixate

Construcţiile fixate nu trebuie modificate. În uz, ele sunt uneori „alterate” din cauza suprapunerii mentale peste alte construcţii asemănătoare ca formă sau / şi ca sens sau din cauza substituirii unui cuvânt din structură cu unul apropiat ca formă / sens. Aşa se explică greşelile din exemplele:

● „nu a avut aceeaşi şansă, între ghilimelele de rigoare” (B1 TV, 31.X) – corect: nu a avut aceeași șansă, între ghilimele/ nu a avut aceeași șansă, cu ghilimelele de rigoare;

● „în această problemă, în necesitate de cauză e vitamina B” (OTV, 5.X) – corect: în această problemă, e necesară vitamina B;

● „îl acuzau că şia sustras în mod ilegal bunuri care aparţineau Elodiei Ghinescu” (Realitatea TV, 11.X) – corect: îl acuzau că şi-a însuşit / a sustras pentru sine în mod ilegal bunuri care aparţineau Elodiei Ghinescu;

● „l-aţi scoate de la inimă, cu altfel spus” (Europa FM, 2.X) – corect: l-aţi scoate de la inimă, altfel spus / cu alte cuvinte;

● „doar de aceasta munceşte” (Prima TV, 7.X) – corect: doar de aceea munceşte.

 

6.2.3. Cuvinte neadecvate semantic (de cele mai multe ori, mai nobile)

S-au întâlnit şi de data aceasta cuvinte mai „nobile” folosite în locul celor obişnuite. Dorinţa de a se exprima mai elegant a dat naştere unor inadvertenţe contextuale. Iată câteva exemple:

● „puteţi să vă fructificaţi toate poftele” (Digi 24, 28.X) – corect: puteţi să vă faceţi / satisfaceţi toate poftele;

● „și a devenit ceva generalist, toată lumea, când are o problemă de sănătate, e din cauza stresului” (OTV, 24.X) – corect: și a devenit ceva general, toată lumea, când are o problemă de sănătate, e din cauza stresului;

● „Actriţa s-a bătut cu mama ei. În urma altercaţiei, s-a ales cu un picior rupt” (Realitatea TV, 11.X) – corect: Actriţa s-a bătut cu mama ei. În urma bătăii, s-a ales cu un picior rupt;

● „altercaţia în care un handbalist a fost înjunghiat” (Realitatea TV, 12.X) – corect: bătaia / încăierarea în care un handbalist a fost înjunghiat;

● „săptămâna viitoare debutează cu instabilitate atmosferică” (Antena 1, 7.X) – recomandat: „săptămâna viitoare începe cu instabilitate atmosferică”;

● „cum au debutat lucrările congresului” (Digi 24, 16.X) − recomandat: cum au început lucrările congresului;

● „marchează debutul Santa Fé în România” (Digi 24, 23.X) − marchează începutul Santa Fé în România;

● „campania de vaccinare, care era programată să debuteze…” (Digi 24, 30.X) − recomandat: campania de vaccinare, care era programată să înceapă…;

● „Turneul debutează astă-seară” (RRA, 2.X) – recomandat: Turneul începe astă-seară;

● „de îndată ce s-au întors de la masa pe care au servit-o […], parlamentarii…” (Realitatea TV, 17.X) – corect: de îndată ce s-au întors de la masa pe care au luat-o […], parlamentarii…;

● „Consumul excesiv de cafea slăbește inima, finalizează mesajul Dumi din Dărmănești” (RRA, 2.X) – corect: „Consumul excesiv de cafea slăbește inima, încheie mesajul Dumi din Dărmănești”;

● „nu am efectuat zidul necesar” (RRA, 16.X) – corect: nu am făcut zidul necesar / nu ne-am așezat în zidul necesar;

● „Musulmanii au comemorat astăzi Sărbătoarea Sacrificiului” (TVR 2, 31.X) – corect: Musulmanii au celebrat astăzi Sărbătoarea Sacrificiului / Musulmanii au comemorat astăzi sacrificiul lui Ibrahim (Sărbătoarea Sacrificiului).

 

6.2.4. Utilizarea englezismelor şi calcurile după engleză

Cuvintele şi expresiile din română au fost înlocuite uneori de corespondentele din limba engleză sau au fost folosite după model englezesc:

● „cei doi l-au sunat înapoi în aceeași ordine ierarhică” (Pro TV, 5.X) – corect: cei doi l-au sunat după aceea în aceeași ordine ierarhică;

● „Headlines” (Realitatea TV, 12.X) – recomandat: Titluri sau Titlurile orei;

● „Partidul Comunist s-a prăbuşit, a colapsat dintr‑odată” (TVR 2, 16.X);

● „a aplicat pentru un job internaţional” (TVR1, 20.X) – corect: a candidat pentru un job internaţional.

 

6.2.5. Greşeli de neadecvare contextuală fără intenţie, accidentală; atracţii semantice, diverse confuzii, lipsa de inspiraţie, elipse nerecomandate, creaţii spontane etc.

Astfel de explicaţii primesc greşeli precum:

● „nu s-au oferit prea multe alternative” (Digi 24, 11.X) – corect: nu s-au oferit prea multe posibilităţi;

● „eu văd acolo nişte început de parbriz, aşa” (Kanal D, 28.X) – „eu văd acolo nişte început de parbriz, aşa”

● „având în vedere scorul strâns care se va întâmpla în Târgu-Jiu” (OTV, 31.X) – recomandat: având în vedere scorul strâns care se va obţine în Târgu-Jiu;

● „Jocurile Paralimpice, care s-au întâmplat recent la Londra” (Realitatea TV, 8.X) – corect: Jocurile Paralimpice, care au avut loc recent la Londra;

● „ei vor coborî cu modalităţi de alpinism foarte dificile” (Realitatea TV, 10.X) – corect: ei vor utiliza metode de alpinism foarte dificile pentru a coborî;

● „tu ca un craioveanu nu ai ce să spui, dar apelez la obiectivismul tău” (RRA, 4.X) – recomandat: tu ca un craioveanu nu ai ce să spui, dar apelez la obiectivitatea ta;

● „Mă simt dator să vă fac unele explicaţii” (TVR 2, 4.X) – corect: Mă simt dator să vă dau unele explicaţii;

● „Sunt pregătiţi părinţii şi elevii pentru a intra în această schimbare?” (TVR 2, 31.X) – corect: Sunt pregătiţi părinţii şi elevii pentru această schimbare? / Sunt pregătiţi părinţii şi elevii pentru a intra în acest nou sistem?;

● „vă vom ţine la curent pe parcursul de mâine” (TVR 2, 31.X) – corect: vă vom ţine la curent pe parcursul zilei de mâine;

● „topul favorabilităţii” (Antena 3, 21.X) – corect: topul opiniilor favorabile;

● „Obreja a bâgăit aseară nişte explicaţii” (Realitatea TV, 30.X) – corect: Obreja a bâiguit aseară nişte explicaţii;

● „După 2 săptămâni de evaluare şi alte două luni de analiză, experţii fondului monetar au tras linie şi mai ales avertismente dure” (TVR 1, 4.X) – corect: După 2 săptămâni de evaluare şi alte două luni de analiză, experţii fondului monetary au tras linie şi mai ales au dat avertismente dure. 

● „Părinţii celorlalţi copii nu i-au mai dus pe elevi la şcoală” (Europa FM, 15.X) − recomandat: Părinţii celorlalţi copii / elevi nu i-au mai dus (pe aceştia) la şcoală.

 

6.2.6. Greşeli constând în asocieri de cuvinte care implică raporturi logice nefireşti

În această categorie, intră greşeli ca:

● „…în timp ce ploua de zor” (Realitatea TV, 3.X) – corect: …în timp ce ploua foarte tare / torenţial;

● „pentru a-şi creşte veniturile” (Realitatea TV, 5.X) – corect: pentru a-şi mări veniturile;

● „de ce părinţii nu au alertat dispariţia copilului” (Antena 3, 6.X) – corect: de ce părinţii nu au alertat poliţia cu privire la dispariţia copilului.

 

            6.3. Repetiţii

Repetiţiile lexicale sunt supărătoare, de aceea trebuie evitate. Astfel de greşeli apar în exemplele:

● „şi kilogramul de ardei se vinde cu aproape 11 lei kilogramul” (Antena 1, 15.X) – corect: şi kilogramul de ardei se vinde cu aproape 11 lei;

● „Săptămâna aceasta, marţi, vom continua cu vreme rece în continuare” (Antena 1, 28.X) – corect: Săptămâna aceasta, marţi, vom avea vreme rece în continuare;

● „Puterea minţii este uneori atât de puternică” (Kanal D, 15.X) – corect: Puterea minţii este uneori atât de mare;

● „aşa că s-au decis să renunţe la proteste şi să aştepte fără proteste repornirea activităţii” (TVR 2, 2.X) – aşa că s-au decis să renunţe la proteste şi să aştepte (în linişte) repornirea activităţii;

● „…şi urmează să urmărim şi campania aceasta electorală” (TVR 2, 22.X) – corect: …şi vom urmări şi campania aceasta electoral.

 

 

7. Stilistică

 

            Unele dintre faptele lingvistice pe care le-am observat sunt abateri de ordin stilistic (inadecvări, neglijenţe, incoerenţe, neelaborarea textului). Semnalăm mai jos unele abateri de acest tip.

(a) Au fost înregistrate o serie de cacofonii, care puteau fi uşor evitate:

● „este foarte adevărat că când au început” (B1 TV, 2.X) – recomandat: este foarte adevărat că atunci când au început;

● „îşi atacă colegul de alianţă” (B1 TV, 7.X) – recomandat: îşi contrează colegul de alianţă;

● „locul întâi văd că coincide” (Prima TV, 8.X) – recomandat: Pe locul întâi văd că sunt la egalitate;

● „Cât crezi că costă o zebră?” (Prima TV, 30.X) – recomandat: Cât crezi că poate costa o zebră?;

● „exact ca cel al lui Emanuel” (Pro TV, 3.X) – recomandat: exact ca acela al lui Emanuel;

● „o mutare politică care declanșează un scandal uriaș” (România TV, 21.X).

(b) S-au folosit unele apelative cu forma neliterară, colocvială:

● „Doamna Raluca Alexandrescu, cum…” (Digi 24, 17.X) − recomandat: Doamnă Raluca Alexandrescu, cum…;

● „Bună seara, doamna, ne uităm cum arată România lui 2012” (TVR 2, 22.X) – recomandat: Bună seara, doamnă, ne uităm cum arată România lui 2012;

(c) Au fost înregistrate vulgarităţi,inacceptabile în emisiunile de televiziune şi de radio:

● „fetele astea, țâțele astea pe câte două picioare” (OTV, 18.X);

● „…la ora 9, atunci când vom băga o ştire şi cu Steaua” (Realitatea TV, 5.X) – corect: …la ora 9, atunci când vom da / difuza /avea o ştire şi cu Steaua;

● „şi acuma îşi dau la ţurloaie: , tu ai trimis-o la Bruxelles?” (Realitatea TV, 8.X).

La abaterile semnalate la nivel stilistic, se pot adăuga o serie de greşeli menţionate mai sus, cum ar fi: folosirea unor cuvinte neadecvate semantic (6.2.3), repetiţiile supărătoare (6.3), greşeli de neadecvare contextuală fără intenţie, accidentală (6.2.5).

 

 

Lasa un comentariu aici!

Written by

gloria.antonescu@radardemedia.ro

Ma puteti contacta pe e-mail sau Facebook!

Latest comment
  • Un articol foarte interesant! Păcat că, cel mai probabil, nu va ajunge acolo unde trebuie, ci tot la noi, cei care le obervăm în primă instanță.

Lasă un răspuns