Sunt Carmina Cotfas. Sunt Miss Universe 2021 și… asta îmi ocupă tot timpul…
Dar într-o lume însângerată și plină de tristețe, din cauza situației actuale a vecinilor noștri Ucraineni, am decis să ofer puțină compasiune.
Pentru noi a fost o zi de vineri ca oricare alta.
Pentru ei, o altă zi de coșmar, la mila unor necunoscuți.
Am trecut prin Gara de Nord și am vorbit cu un paramedic. El ne-a explicat ce nevoi au refugiații și am reușit să aflu că Statul Român s-a mobilizat în așa fel încât acești oameni care au fugit din calea războiului să nu ducă lipsă de nimic din cele necesare supraviețuirii.
Există voluntari care sunt translatori, îndrumători sau ajutoare care aduc necesarul de alimente și băuturi. Sunt patru săli care au fost puse la dispoziția refugiaților, dar am ales să mergem în sala Nr 2, unde se află o minigrădiniță cu spațiu de joacă pentru copii, denumită și „Sala mama și copilul”, unde am împărțit un mic sinbol al păcii.
Cu ajutorul unui translator am reușit să stau de vorbă cu o batrână care a izbucnit în plâns, la primirea simbolului păcii. Și nu se putea opri… A strâns la piept micul pliculeț alb și ne-a mărturisit că este singură în București. Am aflat că are doi copii, un băiat care este în prima linie de apărare a țării și o fată despre care nici măcat nu știe pe unde e acum. I-am amintit de ea…
M-a emoționat această femeie, dar și toate celelalte mame cu copii. Am plâns, la vederea lacrimilor din ochii lor. Dar aceste lacrimi s-au transformat în fericire, pentru că am reușit să le aducem o rază de speranță.
Copiii își întrebau mamale de ce plâng. Acum au aflat că oamenii pot plânge și de fericire. Apoi, zâmbetul și râsetele lor vor aduce pacea, asemenea curcubeului care răsare după furtună!
Așa să ne ajute Dumnezeu!
