Connect with us

Libertatea presei

A început oficial cenzura Internetului în România. De ce încalcă drepturile omului și nu ar trebui să o acceptăm!

Published

on

Foto Credit: Active Watch
 
Prev1 of 2

O instituție administrativă (Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, ONJN) și-a luat rolul de cenzor al site-urilor web pe care utilizatorii români le pot accesa.

Pe 12 iunie 2015 fost promulgată Legea nr. 124/2015 care aduce modificări Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc. Articolul 10(7) stipulează: „[…] Furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice […], sunt obligați să respecte deciziile Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. referitoare la restricționarea accesului către site-urile de jocuri de noroc neautorizate în România, precum și cele referitoare la reclama și publicitatea acelor jocuri de noroc organizate de către un operator de jocuri de noroc nelicențiat în România”.

Pe 24 iunie 2015, ONJN a adoptat, fără dezbatere publică, o decizie, publicata pe site-ul instituției de abia după o lună de la adoptare, care nu numai că obligă furnizorii să blocheze accesul la unele site-uri prin DNS, ci și să redirecționeze utilizatorii către un site găzduit de STS (http://213.177.28.90/). La sfârșitul lui iulie 2015 ONJN deja a trimis o somație în acest sens la adresa furnizorilor de Internet prin care îi obligă să implementeze această decizie.

ApTI împreună cu alte 5 organizații non-guvernamentale au avertizat de anul trecut ONJN că măsurile propuse încalcă drepturile fundamentale, dar instituția respectiva a ignorat pur și simplu demersul nostru, inclusiv cererea de dezbatere publică înainte de adoptarea actului normativ. Astăzi am trimis o nouă cerere către ONJN, sperând că în ceasul al 12-lea decidenții din această instituție vor înțelege că nu este vorba despre o simplă chestiune tehnică, ci despre o măsură cu efecte nebănuite.

 

Ce înseamnă decizia ONJN?

Furnizorii de servicii Internet vor fi obligați să implementeze un sistem de filtrare a site-urilor, obligatoriu, pentru toți clienții lor. Aceștia vor deveni practic cenzorii informației accesate de orice utilizator român.

De asemenea, conform deciziei ONJN din 24.06.2015, aceasta înseamnă și că STS, cel puțin, va putea colecta toate adresele IP ale utilizatorilor de Internet de pe teritoriul României care încercă să acceseze acele site-uri.

Internet

Care sunt problemele?

  1. Este instituită cenzura conținutului pe Internet
  2. Este încălcată viața privată prin alterarea confidențialității comunicației electronice
  3. Interceptarea unei transmisii de date informatice este o infracțiune
  4. Blocarea prin DNS creează o serie de probleme indirecte tehnice de securitate informatică
  5. Măsurile sunt tehnic inutile și pot fi ușor depășite

 

  1. Cenzura conținutului pe Internet

Uniunea Europeană a inclus în directiva privind comunicațiile electronice obligația pentru statele membre ca accesul la Internet să nu poată fi blocat sau limitat în mod abuziv. Articolul 1 alin. (3a) din Directiva 2002/21/CE prevede în mod explicit că Măsurile luate de statele membre cu privire la accesul utilizatorilor finali la serviciile și aplicațiile prin rețele de comunicații electronice sau cu privire la utilizarea acestor servicii și aplicații de către utilizatorii finali trebuie să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor fizice, astfel cum sunt garantate de Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și principiile generale ale dreptului comunitar.”

Problema fundamentală este că blocarea site-urilor web prin intermediul furnizorului de servicii Internet constituie o măsură de cenzură a conținutului online, măsură ce ridică probleme serioase în ceea ce privește respectarea drepturilor omului în general și a dreptului la liberă exprimare în particular.

Internetul și site-urile web sunt unanim recunoscute ca mijloace de comunicare în masă, astfel blocarea acestora în mod arbitrar riscă să contravină Constituției României Art. 30 aliniatul (2) „Cenzura de orice fel este interzisă” și aliniatul (4) „Nici o publicație nu poate fi suprimată”.

Faptul că o autoritate administrativă, și nu o instanța de judecată poate să decidă, fără posibilitate de apelare, că un anumit site nu trebuie să fie accesată de către utilizatori ridică probleme ale constituționalității deciziei.

Raportorul ONU cu privire la libertatea de exprimare concluzionează cu privire la acest subiect că: “Măsurile de blocare constituie o modalitate inutilă și disproporționată de a atinge scopul declarat”.

Din punct de vedere tehnic, sunt deja documentate cazuri la nivel mondial în care, în funcție de metoda tehnică folosită, blocarea a dus la imposibilitatea accesului la site-uri 100% legale, dar găzduite pe același IP, sau la blocarea unui site întreg (de ex. Wikipedia sau Instagram) pentru un singur conținut discutabil.

Aceste aspecte sunt cu atât mai importante cu cât se dorește nu numai crearea unei liste negre cu societăți neautorizate care va fi transmisă furnizorilor de Internet, dar și identificarea site-urilor care în cadrul unor activități de marketing, reclamă, publicitate sau alte activități cu caracter promoțional, oferă legături către jocurile de noroc neautorizate în România. Aici există un real pericol de apariție a unor decizii arbitrare cauzate de interpretabilitatea acestei prevederi. O pagină de Facebook este un site? Un videoclip pe Youtube.com este promovare? Dar pe Trilulilu.ro? Dacă Google.ro afișează rezultate care promovează site-uri de pariuri neautorizate va fi blocat? Dar Google.com?

Mai mult decât atât, implementarea unui astfel sistem de blocare a site-urilor de către furnizorii de servicii Internet înseamnă că sunt create și puse în funcțiune o serie de instrumente de cenzură care pot fi extinse foarte ușor la alte domenii. Odată acceptată blocarea Internetului și odată ce este pus la punct un sistem tehnic pentru implementarea acesteia, din ce în ce mai mulți vor cere ca din ce în ce mai multe lucruri să fie cenzurate.

De exemplu, sistemul de blocare a Internetului din Italia a fost creat, inițial, tot pentru a împiedica accesul la jocuri de noroc online neautorizate. În ciuda acestor intenții inițiale s-a ajuns la blocarea Internetului în multiple scopuri, de către multiple agenții și cu și fără protecțiile cerute de Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De la o listă simplă în domeniul jocurilor neautorizate de noroc din 2006, s-a ajuns astăzi la o listă complexă de site-uri care include și:

  • peste 900 site-uri adăugate de poliția italiană fără intervenție judiciară
  • site-uri care facilitează cumpărarea de țigări din afara țării
  • un site împotriva mafiei (accadeinsicilia.net – în momentul de față nu mai există) care a fost considerat că este o publicație de presă neautorizată
  • site-ul unei organizații de protecție a consumatorilor (aduc.it) pentru defăimare
  • un site de publicitate gratuita online (bakeca.it) pentru facilitarea prostituției
  • un site pentru transferul de fișiere (thepiratebay.com)
  • un site care conține informații despre utilizarea steroizilor
  • site-ul unei universități coreene
  • site-ul unei organizații a homosexualilor.

 

Din păcate, Italia nu este singurul astfel de exemplu. Un alt astfel de exemplu este și Franța, care a urmat o traiectorie similară pornind tot de la blocarea site-urilor pentru jocuri de noroc online.

 

  1. Încălcarea vieții private prin alterarea confidențialității comunicației electronice

Furnizorii de servicii Internet (ISP – Internet Service Provider) au obligații de asigurare a confidențialității comunicațiilor electronice, pe care doar le intermediază din punct de vedere tehnic.

O decizie de blocare și redirectare prin ISP a unui site intervine în comunicarea dintre utilizatorul de Internet și site-ul respectiv, și îl retrimite, fără a-l anunța în prealabil, către un alt site, în cazul nostru – unul operată de o instituție militarizată.

Prin această acțiune ISP-ul transmite STS toate datele de trafic care pot identifica un utilizator de Internet, încălcând Art. 4 din legea 506/2004 privind viața privată în sectorul comunicațiilor electronice, dar și legea 677/2001 prin transmiterea unor date personale (cum ar fi adresa IP) unor terți, fără informarea sau consimțământul utilizatorului.

Respectând principiul ierarhiei actelor normative, un ordin al unei autorități administrative nu poate încălca dispoziții imperative ale unei legi sau să încalce drepturile fundamentale.

Prev1 of 2

Lasa un comentariu aici!

Str. Delea Veche, nr.24, copr D, et.4, Sector 2, Bucuresti. Pentru comunicate de presa, informari si alte materiale va rugam sa ne contactati pe e-mail.

Click to comment

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Libertatea presei

VIDEO Dragoş Pătraru despre scandalul Doina Gradea şi Jurnaliştii TVR: Jos labele de pe TVR!

Published

on

 

Dragoș Pătraru, realizatorul emisiunii “Starea Nației” de la TVR, a publicat joi, pe site-ul pătraru.ro, o serie de înregistrări în care președintele-director general al instituției, Doina Gradea, vorbește insultător la adresa jurnaliștilor de la Știrile TVR și afirmă că aceștia ar merita “pumni în gură”. Ea spune, conform înregistrărilor, că e “nevoită” să intervină în politica editorială când sunt derapaje și spune că ziariștii Televiziunii publice sunt “hateri de profesie”, noteaza Hotnews.ro

Dragoș Pătraru spune că face aceste dezvăluiri în calitate de avertizor public, el reclamând, la începutul mesajului video: acțiuni de intimidare, amenințări, cenzură, abuz de putere, încălcarea valorilor și normelor etice ale TVR, decizii editoriale împotriva interesului public, decizii financiare împotriva bugetului public. El declară că tot ceea ce afirmă va dovedi cu probe adunate în ultimele șapte luni.

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading

ALL MEDIA

Politicienele PSD care vor daune de la Times New Roman nu vor să plătească taxa de timbru!

Published

on

Foto Credit: Libertatea
 

Cele cinci femei din PSD care au dat în judecată reprezentanții site-ului Times New Roman pentru un articol pamflet și vor daune de câte 100.000 de euro cer instanței să nu plătească taxă de timbru de peste 8.000 de lei. Irina Tănase, Gabriela Firea, Viorica Dăncilă, Carmen Dan și Lia Olguța Vasilescu cer Tribunalului București diminuarea valorii taxei de timbru stabilite de judecător de la peste 8.000 de lei la 120 de lei, anunta ziarul libertatea.ro

În acțiunea depusă la instanță, Irina Tănase, primarul Capitalei, Gabriela Firea, ministrul Afacerilor Internelor, Carmen Dan, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu și premierul Viorica Vasilica Dăncilă, cer câte 100.000 de euro de la reprezentanții site-ul Timesnewroman.ro, după ce a publicat în luna martie un articol pamflet despre iubita liderului PSD Liviu Dragnea, Irina Tănase. Pentru acest articol, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a decis amendarea firmei care administrează site-ul Timesnewroman.ro și a autorilor cu 16.000 de lei, titlul “Curva lui Dragnea, asaltată de PSD-iști, …’’ fiind considerat discriminatoriu la adresa femeilor din PSD.

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading

Libertatea presei

Replica Agerpres la criticile aduse pentru cenzură: “Respectarea standardelor jurnalistice nu reprezintă cenzură”

Published

on

 

Agenţia Naţională de Presă, Agerpres a venit cu un răspuns oficial în urma acuzelor de cenzură după ce un material a fost scos de pe site-ul agenţiei. Agerpres spune că “respectarea standardelor jurnalistice nu reprezintă cenzură” şi în scopul de a manifesta deschidere totală asupra activității editoriale a agenției, conducerea a decis că, timp de o lună, fluxul de știri externe al AGERPRES să fie disponibil public. Astfel, folosind datele de logare (UŞER: externe și PAROLA: agerpres), se arăta într-un comunicat de presă, remis RADAR DE MEDIA

 

În urma articolului apărut pe site-ul www.flux24.ro, cu titlul „#Proteste: Agerpres critică agenția germană de știri că nu știe cum e cu ordonanțele Guvernului”, în care AGERPRES este acuzată de critici aduse unei agenții de presă străine, precum și în urma altor apariții în mediul on-line ale subiectului, a fost verificat fluxul Redacției Politici Internaționale – România în lume.  Prin această verificare au fost identificate trei știri care încălcau Codul Deontologic al Jurnalistului din cadrul AGERPRES, precum și procedurile interne ale agenției.

 

Jurnalistul AGERPRES trebuie să prezinte în mod corect, obiectiv, complet şi echidistant evenimentele. Astfel, autorul unei știri nu are voie să își exprime punctul de vedere cu privire la evenimentele relatate sau să ia poziție cu privire la acestea, pentru a nu distorsiona conținutul original. Amintim că știrea de agenție este obiectivă și imparțială, și nu cuprinde puncte de vedere subiective ale autorului.

În cazul de față, redactorul AGERPRES a adăugat conținutului anumite note redacționale prin care atrăgea atenția cu privire la posibile inexactități incluse în știrile originale – ale dpa și AFP, fără să își consulte superiorul ierarhic și exprimându-se în numele întregii redacții. În prima știre publicată la ora 20:36, cu titlul „Agenția DPA remarcă participarea președintelui Iohannis la manifestația de la București au fost adăugate următoarele note:

LOGO AGERPRES

„’Am venit aici (…) ca să-mi arăt indignarea. O gaşcă de oameni politici cu probleme penale vrea (…) să slăbească statul de drept’, a spus Iohannis în faţa camerelor care filmau, în mijlocul protestatarilor din Piaţa Universităţii, în apropierea centrului capitalei. (nota redacţiei Agerpres: parantezele din citat indică omisiuni ale DPA)”.

Decretele intră în vigoare imediat şi sunt ireversibile, chiar dacă parlamentul încearcă ulterior anularea lor’ explică în încheiere DPA, referindu-se evident la ordonanţele guvernului, fără a face distincţia între cele simple şi cele de urgenţă”.

În cel de-al doilea material publicat de către redactorul AGERPRES la ora 20:55, cu titlul „AFP: Peste 10.000 de români, inclusiv preşedintele, împotriva unui proiect de graţiere”, acesta face următoarele precizări:

„’Este inadmisibil să se schimbe legislaţia şi zeci, chiar sute de politicieni să fie albiţi’, s-a indignat el. (nota redacţiei Agerpres: AFP nu oferă traducerea exactă a frazelor complete ale preşedintelui, aşa cum au fost ele înregistrate şi redate inclusiv de Agerpres)”.

Guvernul social-democrat al lui Sorin Grindeanu a publicat miercuri două decrete (n. red. Agerpres: ordonanţe) de urgenţă în virtutea cărora circa 2.500 de deţinuţi care ispăşesc pedepse de până la cinci ani închisoare ar fi graţiaţi, în timp ce mai multe infracţiuni ar fi decriminalizate”.

 

De asemenea, la ora 21:19, a fost publicat materialul cu titlul „Reuters: Mii de oameni protestează împotriva guvernului în România”, tot de către același redactor al AGERPRES. Acest text nu întrunea cele trei părţi esențiale ale unei ştiri scrise sub forma piramidei răsturnate: lead, corpul ştirii și final.

Astfel, conducerea agenției a luat decizia de a anula aceste trei materiale, urmând în tocmai procedura internă de anulare a știrilor.

 

De asemenea, referitor la declarația redactorului AGERPRES pentru www.paginademedia.ro: „Evident, şi redacţia online a agenţiei considerat că aceste ştiri merită difuzate”, menționăm faptul că acesta s-a folosit de mecanismele/procedurile interne pentru promovarea materialelor sale (pe care le-a semnalat ca urgente/importante) pe site-ul public www.agerpres.ro. Ca urmare, Redacția Online a preluat ca atare materialele respective, la cererea redactorului.

 

Totodată, Comisia de Etică și Disciplină din cadrul AGERPRES a fost sesizată în cazul de față, atât pentru cercetarea modului de anulare a știrilor, cât și pentru cercetarea redactorului în cauză.

Dincolo de toate acestea, AGERPRES nu a dorit să încalce prevederile incluse în contractele încheiate cu agențiile de presă mai sus menționate.

 

Mai mult, AGERPRES a acoperit editorial, prin știri text, foto și video, evenimentele legate de protestele de duminică, 22 decembrie 2017, realizând și sinteze privind relatările din presa internațională. Detalii la linkurile: https://goo.gl/ypWZDZ; https://goo.gl/msSw2X; https://goo.gl/unLtwF.

 

În scopul de a manifesta deschidere totală asupra activității editoriale a agenției, conducerea a decis ca, timp de o lună, fluxul de știri externe al AGERPRES să fie disponibil public. Astfel, folosind datele de logare (USER: externe și PAROLA: agerpres), vor putea fi analizate știrile corecte și echidistante oferite de AGERPRES partenerilor și publicului. Vă invităm să vă exprimați în continuare punctul de vedere despre activitatea noastră și vă asigurăm că scopul principal al Agenției Naționale de Presă AGERPRES este de a informa publicul la cele mai înalte standarde ale deontologiei jurnalistice.

 

Agenția Națională de Presă AGERPRES își prezintă scuzele pentru eventualele neplăceri provocate partenerilor și publicului. Echipa AGERPRES vă asigură că va face tot posibilul pentru a elimina în viitor astfel de situații.

Agenția îşi continuă misiunea de a informa prompt şi obiectiv, oferind presei, publicului și partenerilor noștri posibilitatea de a se conecta în permanenţă la ştiri şi materiale jurnalistice, interne și internaționale, de calitate.

 

SRR spune că a primit în 2017 mai puţini bani faţă de anii precedenţi de la Guvern

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading
Advertisement

Facebook

PREMIILE RADAR DE MEDIA

Advertisement
Advertisement

Trending

%d blogeri au apreciat: