Connect with us

BAZAR

Actorul Ernest Fazekas, care îl interpretează pe Harry în „MAMMA MIA!”, a tradus și adaptat în română cele 26 de piese ABBA din acest musical

Avatar

Published

on

Foto Credit: FABRICA DE PR

Vara aceasta stă sub semnul muzicii ABBA, al dansului și al celei mai frumoase povești despre iubire, relații, prietenie. În acest an, când celebra trupă suedeză a anunțat lansarea primelor piese noi, după 35 de ani, celebrul musical „MAMMA MIA!” inspirat de cântecele compuse de Benny Anderson și Bjorn Ulvaeus, foști membri ai formației ABBA se lansează în România, fiind primul musical de Broadway produs aici, 100% independent.

Mai mult decât atât, spectatorii români care vor fi prezenți la reprezentațiile din 24, 25, 26 și 27 mai, în București, la Sala Palatului și pe 1 iunie, la Cluj, la Sala Polivalentă, vor avea ocazia să asculte versurile pieselor din „MAMMA MIA!” traduse și adaptate în limba română de actorul Ernest Fazekas, care îl și interpretează pe Harry, unul dintre posibilii tați ai Sophiei.

Despre acest demers, cât de complicat a fost pentru el, dar și ce surpriză vor avea spectatorii celebrului musical, povestește chiar Ernest, care nu este la prima sa experiență de interpretare în musicaluri și nici la prima de adaptare a acestora în limba română.

Adaptez texte de musicaluri și operete din 2008, fiecare lucrare având particularitățile ei de stil și de limbaj, astfel că provocări au existat așadar, la fiecare în parte. După <Romeo și Julieta>, <Silvia>, <Rebecca>, <Fantoma de la Operă> sau <My Fair Lady>, nu credeam că mai pot exista alte provocări în acest domeniu. Și iată, a venit  <MAMMA MIA!>. Ei, aici e complicat. România este una dintre puținele țări (poate doar Albania mai e astfel) care se opune vehement și agresiv traducerilor de texte muzicale sau dublarii de filme. Amintiți-vă ce vâlvă a creat o telenovelă dublată de pe Acasă TV. Deși a fost dublată de actori celebri, primirea a fost foarte ostilă. Niciun artist în vogă nu ar risca acum să vină cu o adaptare de piesă cunoscută. În acest context, cam cum credeți că se simte traducătorul celor 23 de piese ABBA? E ca atunci când știi că te înhami la o treabă pe care mulți nu o vor accepta, dar asta e. Este o provocare J”, spune Ernest amintind astfel că tot contextul care stă la baza demersului său este unul foarte atipic pentru România și tocmai de aceea proiectul este foarte ambițios. Fiecare cuvânt și fiecare detaliu este lucrat de el astfel încât să se potrivească nu doar ca sens și ca poveste generală, dar să fie integrat perfect cu fiecare notă muzicală și, desigur, să sune firesc.

Cu textele am încercat să nu deranjez pe nimeni. Am încercat să folosesc doar cuvinte testate, actuale, cantabile, scopul fiind de a trece neobservat. Ideea e că dacă dvs., ca spectator, veți rămâne în poveste fără să  fiți deranjați de ceva de genul – cum sună asta în  română, frate – atunci mi-am atins scopul. Vorbim după….”, declară Ernest, care a lucrat aproximativ o lună la traducerea și adaptarea pieselor din „MAMMA MIA!”.

Cu toate acestea actorii, dar și cei care au auzit până acum câteva fragmente din piesele traduse de Ernest Fazekas pentru acest musical au fost surprinși în cel mai plăcut mod de cât de bine sună versurile românești ale melodiilor celebrei trupe ABBA. Traducerea și adaptarea acestora au întrecut așteptările celor implicați în acest proiect, iar Ernest speră să fie valabil și în cazul celor care vor veni să vadă spectacolele.

Rolul lui Harry, unul dintre posibilii tați ai Sophiei, este „împărțit” între Ernest și Horia Brenciu, în această perioadă cei doi artiști repetând intens nu numai partea muzicală, dar și de cea de coregrafie, dans și actorie. „Dubla distribuție este <păcătoasă>, dar productivă în același timp. Adică inevitabil se instaurează un sentiment de concurență, fiecare interpret încercând să fie cu un pas înaintea celuilalt. De aici și productivitatea. Horia e în linia întâi, fără discuție. În timp ce eu sunt recunoscător sistemului de dublă distribuție că am șansa de a-l personifica pe Harry”, adaugă Ernest.

Pe lângă actorie, Ernest își „împrumută” vocea atât pentru ascultătorii de radio, dar și pentru personajele desenelor animate urmărite de cei mici, dar și de cei mari și până la documentare, jocuri video în germană și franceză.

START VOT PREMIILE RADAR DE MEDIA 2018 – Etapa preliminară

Comentarii

Film

Trilogia Ardelenii continuă sâmbătă la TVR 1 cu „Artista, dolarii şi ardelenii”. Actorul Mircea Diaconu povesteşte întâmplări din culise

Avatar

Published

on

            Sâmbăta, 11 iulie, la TVR 1, ora 21.10, telespectatorii pot urmări a doua comedie-western din Trilogia ardelenilor, filmul Artista, dolarii şi ardelenii (România, 1978) cu o distribuţie de zile mari: Ilarion Ciobanu, Mircea Diaconu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Victor Rebengiuc, Rodica Tapalagă, Mircea Albulescu şi Tania Filip. Dar până atunci, intrăm în culise, alături de actorul Mircea Diaconu. Este singurul în viaţă dintre actorii care au jucat rolurile fraţilor transilvăneni Brad, în cele trei producţii româneşti regizate de Dan Piţa şi Mircea Veroiu.

 

Publicul se va amuza vizionând aventurile fraţilor transilvăneni în America anilor 1880. În cel de-al doilea film, Artista, dolarii şi ardelenii, programat week-end-ul acesta la TVR 1, cei trei fraţi Brad – Traian, Romulus şi Ion – îşi continuă aventurile pe pământ american. Traian Brad, fratele cel mai mare, se îndrăgosteşte de o actriţă şi vrea să o ia de nevastă, fără să ştie că aceasta face parte dintr-o bandă de hoţi care jefuiesc trenurile cu care sunt transportaţi bani. Şi cel de-al treilea film al seriei – Pruncul, petrolul şi ardelenii – va putea fi văzut de telespectatorii TVR 1 sâmbătă, pe 18 iulie, de la ora 21.10. Seara de sâmbătă este dedicată de TVR 1 blockbuster-ului românesc.

 

 

Actorul Mircea Diaconu povesteşte cu multă bucurie despre „această joacă din cinematografia română”, cum numeşte el Trilogia ardelenilor, despre „cel mai bun scenarist pe care l-a avut România vreodată” şi ne lasă să pătrundem în culisele unei serii de filme care se bucură în continuare de succes la public.

 

„A fost o joacă, până la urmă, e singurul exemplu de acest tip din cinematografia română. Ne jucam cu toţii ca într-un basm, o poveste frumoasă: un western e, până la urmă, o poveste. Povestea celor trei fraţi în Vestul sălbatic a avut un succes năprasnic şi la vremea aceea şi, absolut miraculos, face şi astăzi, ceea ce ne bucură enorm ! Din păcate, dintre cei trei fraţi, numai eu mai sunt în viaţă…”, îşi începe actorul Mircea Diaconu povestea, provocat la amintiri despre filmările unuia dintre cele mai îndrăgite filme ale cinematografiei româneşti.

 

            „Îmi face o deosebită plăcere să vorbesc despre o perioadă frumoasă şi specială din viaţa noastră, a tuturor. De ce spun a noastră… Proiectul „Ardelenii în Vestul sălbatic” a pornit de la Titus Popovici, de departe cel mai bun scenarist pe care l-a avut România vreodată şi care s-a înconjurat de doi mari regizori, de Dan Piţa şi Mircea Veroiu, de operatori foarte buni şi de o echipă excelentă. Şi iată o poveste care a început în 1977, când s-a făcut prima serie, iar în ’80 s-a încheiat cu al treilea film… Nu e un serial, să înţeleagă lumea exact, în sensul de astăzi, ci sunt trei filme de lung metraj, deci o trilogie de fapt, regizată de doi mari regizori: Dan Piţa, Mircea Veroiu”, explică actorul.

Mircea Diaconu: „Mai erau, poate chiar scrise sau schiţate, încă două poveşti !”

„În vremea aceea, erau gândite aceste trei filme pe care le ştiţi, care s-au făcut, şi mai erau, poate chiar şi scrise sau schiţate, încă două poveşti. Şi anume, ei, cei trei fraţi plecau, se înscriau în legiunea străină, iar în ultimul film întoarcerea acasă, în Poplaca. Din păcate, vremurile s-au stricat în România (oricum, mai rău decât erau stricate…) şi au fost tăiate din bugetele anuale comediile, ceea ce era şi acest film, tocmai ca să rămână spaţiu şi finanţare pentru filme de linie, filmele de ideologie şi de propagandă, (erau anii ’80) şi, prin urmare, nu s-au mai făcut la vremea aceea. Se râdea chiar pe vremea aceea cum că cei trei fraţi au rămas în America şi nu s-au mai întors acasă… ceva de genul acesta…”, dezvăluie în continuare actorul Mircea Diaconu.

 

Filmări în condiţii foarte grele… De fapt, se schimbau călăreţii şi nu caii ! Pistoale de Buftea – vechi, stricate…

„Faptul că ne-am jucat cu toţii, că am făcut cu bucurie filmele acestea, se vede şi astăzi, deşi filmările s-au făcut în condiţii foarte grele. Vă dau doar un exemplu, ca să vă imaginaţi: primul film, dacă vă amintiţi, se termină cu o bătălie mare, într-un cerc, în care noi, cei buni, ne apăram, fiind atacaţi de răi, care erau călare. Trăgeau în noi şi noi în ei şi aşa mai departe. Acea scenă s-a făcut cu 8 cai, ca să vă imaginaţi, deşi parea că e plin de cai, care aleargă, cad, împuşcături ş.a.m.d. Atâţia aveam… De fapt Buftea avea 9 cai la vremea aceea şi în clipa în care călăreţul trecea prin spatele camerei, sărea de pe cal, urca altul şi calul continua să facă cercul acela, aşa încât păreau foarte mulţi. În fapt, se schimbau călăreţii şi nu caii…”, îşi aminteşte actorul Mircea Diaconu, Romi Brad, fratele cel mic în film, care ne împărtăşeşte secrete din culisele filmărilor pentru Trilogia ardelenilor.

„Îmi pare rău! Mi-e frică, pur şi simplu! Fă o probă… Ia, trage tu în creanga aceea…”

„Pistoale de Buftea – vechi, stricate… Vă mai povestesc o singură secvenţă, pe care n-o s-o vedeţi, nu o ştiţi. În ultimul film, e o scenă în care eu mă duc să iau apă de la un izvor. Şi nişte vecini, care nu voiau să mă lase să iau din apa lor, trăgeau cu puşca în mine şi îmi împuşcau găleata, mă speriau şi fugeau. Scena, în real, s-a făcut în felul următor: eram pe câmpul acela cu izvor şi ne pregăteam de filmare şi eu mă uitam după artificier… El era cel care trebuia să monteze în găleata mea, cea în care se trăgea, una-două artificii, ca să explodeze, să o găurească. Şi nu venea niciun artificier. Eu, impacientat: „de ce nu-l chemaţi pe omul ăsta să pună o capsă la găleată ?… Nu”, răspunde Dan Piţa, „pentru că o să tragă, pe viu şi direct, el” şi arată spre un coleg actor, mai mare cu patru ani decât mine. Marcel Roşca se numeşte. Marcel era şi cântăreţ de operă, şi actor… şi care fusese în tinereţe campion la tir – luase argint la tir, la Jocurile Olimpice, deci era un mare trăgător…”

 

„El juca un rol mic, era dintre cei răi, care ne împuşcau, ne atacau pe noi. Şi Marcel Roşca stătea undeva pe iarbă şi se întreba: „Cu ce o să trag?”, că avea nevoie de pistolul ăla, un pistol special, o armă bună, cu care poţi trage la ţintă, cu care, de altfel, el câştigase premiile. Nu, avea în mână un pistol de Buftea – un pistol de Buftea însemnând un pistol de epocă, cine ştie de cu câte războaie în urmă şi spune: „Cu ăsta trag!” Iar eu am zis: „Îmi pare rău! Mi-e frică, pur şi simplu! Fă o probă… Ia, trage tu în creanga aceea” – şi îi arăt înspre o creangă. Stând în fund, Marcel Roşca, mai ceva decât Clint Eastwood în filme, pur şi simplu trage, fără să ochească, fix în creanga aia. Şi în orice frunză, creangă îi spuneam, trăgea în ea stând în fund… trăgea uluitor! Totuşi, în clipa în care s-a filmat, s-a tras cu adevărat în găleata aia, care era la 10 centimetri de piciorul meu. S-a filmat de două sau de trei ori, după care, regizorul a zis „Stop”, am fugit peste deal, că era un deal acolo… Undeva în Dobrogea, pe lângă Munţii Măcin, făceam filmarea. Am fugit peste dealul acela… Aşa e, când filmezi pe coclauri, mănânci aiurea sau mai mult nu mănânci, aveam probleme la stomac. Ei, după această secvenţă, am fugit imediat peste deal şi am devenit un om normal”, mărturiseşte zâmbind actorul.

 

Artista, dolarii şi ardelenii – sâmbătă, 11 iulie, ora 21.10, la TVR 1

Mircea Diaconu spune că are numai amintiri frumoase şi plăcute legate de film, însă umbrite, din păcate, de o realitate destul de tristă: „dintre toţi fraţii am rămas singurul în viaţă, ceilalţi doi s-au dus şi e mare păcat că i-am pierdut! Oameni minunaţi, şi nu numai ei! De câte ori văd filmul ăsta, văd şi îmi aduc aminte de unul, de altul… Să vedeţi cu bine filmele şi să fiţi fericiţi şi mulţumiţi, şi bucuroşi!”, le transmite Mircea Diaconu tuturor celor care vor urmări filmele Trilogiei ardelenilor.

Comentarii

Continue Reading

Film

Filmul de artă continuă în iulie la TVR 2 cu creaţiile marca Claude Chabrol

Avatar

Published

on

            În fiecare duminică seară din iulie, TVR 2 aduce la Filmul de artă producţii semnate de Claude Chabrol, considerat precursorul cinematografiei franceze moderne, omul care a revoluţionat această industrie. Trei dintre aceste filme o au ca protagonistă pe soţia sa din acea perioadă, Stéphane Audran, actriţă reprezentativă pentru „noul val” al cinematografiei europene. În cel de-al patrulea film din serie, o putem vedea pe frumoasa şi sensibila Romy Schneider.

 

Cele patru filme în regia lui Claude Chabrol programate în luna iulie la TVR 2 sunt: Măcelarul (5 iulie), La căderea nopţii (12 iulie), Nunta roşie (19 iulie) şi Inocenţi cu mâini murdare (26 iulie). Chabrol a fost producător, actor, scenarist, scriitor sau regizor de teatru, însă lunga sa carieră, încununată de premii prestigioase, a fost marcată de colaborarea cu Stéphane Audran. 23 dintre cele 54 de filme de lung metraj ale acestuia sunt realizate împreună cu cea care i-a fost soţie.

 

 

Producţia „Le Boucher” (Franţa-Italia, 1970) cu Jean Yanne, Antonio Passalia şi Pascal Ferone în distribuţie, a obţinut mai multe premii importante: Premiul San Sebastian pentru cea mai bună actriţă în anul 1970, Premiul pentru Cel mai bun film european (1971) şi Premiul BAFTA în 1973, când Stéphane Audran a fost încă o dată nominalizată pentru rolul ei.

 

Comentarii

Continue Reading

Evenimente

Edenred România dă startul programului național de susținere a restaurantelor

Avatar

Published

on

Edenred România dă startul programului național de susținere a restaurantelor, ținând cont de relaxarea anumitor restricții din sectorul HORECA. Importanți parteneri din industrie, HORA și FIHR, se alătură și salută inițiativa Edenred

 

Edenred România începe azi cea mai mare campanie națională de susținere a restaurantelor, „Ieșim la Masă!”, și participă, astfel, la relansarea business-ului în rândul acestora, grav afectate de restricțiile impuse sectorului HORECA în pandemia COVID-19, stimulând cât mai mulți beneficiari de carduri de masă Edenred Ticket Restaurant® să iasă la terase sau să comande mâncare online.

 

Campania „Ieșim la Masă!”, în cadrul căreia Edenred oferă contravaloarea a 20.000 de mese gratuite la restaurante, face parte din programul global al Grupului Edenred, „More than Ever”, și se desfășoară în intervalul 6 iulie – 25 noiembrie în rețeaua de comercianți parteneri Edenred. Obiectivul principal al campaniei este să stimuleze cât mai mulți clienți să își reia obiceiul de a mânca în oraș #IesimLaMasa.

„Într-un  moment critic pentru segmentul HORECA, unul dintre sectoarele cele mai afectate de blocajul din ultimele luni, ne dorim să le fim alături partenerilor noștri și să le oferim un sprijin real pentru a-și relua activitatea și a reîncepe să crească. Chiar dacă încă nu s-au deschis toate restaurantele, terasele sunt pregătite și își așteaptă clienții, la fel cum restaurantele cu livrare la domiciliu așteaptă comenzile utilizatorilor noștri. Lansăm acum cel mai mare program de susținere a restaurantelor în cadrul căruia oferim contravaloarea a 20.000 de mese utilizatorilor Edenred Ticket Restaurant®. Ieșind la masă la terase, venim în mod real în sprijinul business-urilor din această industrie, care trebuie să se adapteze noii normalități, reluându-ne, treptat și viața socială de dinainte”, declară Dana Sîntejudean, Managing Director Edenred România.

Campania desfășurată de Edenred este cel mai mare proiect de susținere a restaurantelor, teraselor, cantinelor, unităților de catering, cafenelelor și restaurantelor cu livrare la domiciliu anunțat în România. Programul „Ieșim la Masă!” se adresează utilizatorilor Edenred Ticket Restaurant® care își achită  masa în sectorul HORECA cu cardurile de masă. Angajații care au efectuat cel puțin o tranzacție la un restaurant, terasă, cantină, pizzerie, unitate de catering, ceainărie, cofetărie, bufet, cafenea, restaurant cu livrare sau ridicare comandă din locație etc. din rețeaua de parteneri  Edenred, în perioada 1 iunie – 20 septembrie 2020, pot primi săptămânal, prin tragere la sorți, premii sub formă de vouchere valorice pentru a își achita masa la unul dintre restaurantele partenere selectate chiar de ei, dacă se înscriu pe www.edenred.ro/iesimlamasa.

 

„Traversăm o perioadă incertă pentru HORECA, astfel că orice inițiativă de sprijinire a noastră, operatorii din industria ospitalității, este ca o gură de aer pentru noi, ne ajută foarte mult în special moral, pentru că nu ne simțim singuri. Am simțit un val de solidaritate fantastic. Noi, ca antreprenori, suntem nevoiți să ne adaptăm planurile, bugetele și felul în care comunicăm. Parte din aceste schimbări se reflectă și în relația cu statul, care ne-a confirmat că suntem o industrie care beneficiază de încredere și relansarea ei este prioritară pentru autorități. Trecem prin momente cel puțin interesante, operatorii sunt, poate pentru prima oară, uniți de obiective și preocupări comune, cu focus pe supraviețuire și păstrarea locurilor de muncă“, declară Daniel Mischie, Președinte Organizația HORA.

Edenred le oferă beneficiarilor săi cea mai mare rețea de mii de restaurante prezente la nivel național, care acceptă plata cu carduri de masă Edenred Ticket Restaurant®.

Campania „Ieșim la Masă!” este unul dintre proiectele pe care Edenred România le implementează în această perioadă în contextul situației provocate de pandemia COVID-19, pentru a veni în sprijinul comercianților parteneri și al beneficiarilor soluțiilor sale digitale.

 

„Sectorul HORECA trece în acest moment printr-o perioadă extrem de grea, una fără precedent, care face ca domeniul nostru să fie cel mai afectat din toată economia națională. Dar în aceste momente imposibile, ne-am dat seama că nu suntem singuri, că avem alături de noi mulți colegi din alte sectoare, care într-un spirit de solidaritate admirabilă vin să ne susțină, vin să ne aducă un sentiment de speranță în viitor. Sunt companii private care încurajează angajații prin acordarea de vouchere de vacanță să rămână să facă vacanțele în țară. Sunt alte companii, furnizori ai industriei, care ne sprijină cu soluții de necrezut înainte de martie 2020.

 

Și mai este o companie, Edenred, care vine cu o campanie minunată de susținere a restaurantelor, dar mai ales de ajutorare a clienților restaurantelor prin acordarea de sprijin direct. Campania #IeșimLaMasă, prin acordarea contravalorii a celor 20.000 de mese gratuite beneficiarilor de vouchere, aduce încredere, aduce speranță, aduce semnalul că viața se întoarce încet-încet la normalitate (chiar dacă aceasta va fi definită altfel de acum încolo). Solidaritate e cuvântul cheie și nu putem decât să fim onorați că FIHR a fost aleasă ca partener în derularea acestei campanii. Mergem cu încredere înainte”, declară Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România.

 

Comentarii

Continue Reading
Advertisement

Facebook

PREMIILE RADAR DE MEDIA

Trending

google.com, pub-4886972132153269, DIRECT, f08c47fec0942fa0