Connect with us

BAZAR

Cannes: Alexander Nanau, Prix France Culture Cinéma, pentru Toto și surorile lui

Avatar

Published

on

 

Filmul documentar TOTO ȘI SURORILE LUI / TOTO ET SES SOEURS, în regia lui Alexander Nanau (Lumea văzută de Ion B.), a mai trecut astăzi în palmares un premiu, în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Cannes: Prix France Culture Cinéma 2016.

Premiul este acordat anual de Radio France Culture celui mai bun film lansat în cinematografele franceze în ultimul an. Evenimentul a avut loc sâmbătă, 14 mai, la Pavillion Unifrance din cadrul festivalului.

În cadrul aceleiași ceremonii, cineastul american Frederick Wiseman a fost onorat cu Prix France Culture Cinéma Consécration.

Laureații Alexander Nanau și Frederick Wiseman vor fi intervievați împreună în emisiunea Projection Privée, de la ora 15.00 la 16.00, la Radio France Culture, emisiune realizată de Michel Ciment în direct de la Palais des Festivals.

Pentru premiul primit de Alexander Nanau, Prix France Culture Cinéma des Etudiants 2016, zeci de studenți care studiază pentru a deveni critici de film au ales documentarul Toto și surorile lui din cinci filme nominalizate. Celelalte patru producții intrate în selecție au fost: Janis Joplin, de Amy J. Berg, Une jeunesse allemande, regizat de Jean-Gabriel Périot, Je suis le people, de Anna Rousillon și Les Ogres, regizat de Léa Fehner.

Toto și surorile lui va fi lansat pe DVD în Franța în data de 17 mai, distribuit de companiile Wide și JHR.

Alexander Nanau reprezintă Ministerul Culturii, începând cu luna aprilie 2016, în Adunarea Generală a Acționarilor (A.G.A.) a Studioului Cinematografic SahiaFilm SA, instituție aflată sub autoritatea Ministerului Culturii din România. Din noua A.G.A. mai fac parte Boglarka Nagy și Anca Drăgoi.

Totodată, cineastul a fost de curând desemnat să facă parte din Juriul de film documentar din cadrul Festivalului Internațional de Film de la Sarajevo.

Despre Toto și surorile lui

Toto şi surorile lui este un remarcabil documentar observaţional (…) filmat pe parcursul a 15 luni din vieţile a trei fraţi, două fete (de 17, respectiv 14 ani) şi un băiat (10 ani) de etnie romă, care în prima parte a perioadei documentate împart un apartament din Ferentari. Tată n-au, iar mama lor e în tot acest timp la închisoare, ispăşind o pedeapsă pentru trafic de droguri”, spunea Andrei Gorzo în Dilema Veche.

Trailer-ul românesc (YouTube link)

Filmul a avut premiera în septembrie 2014, la Festivalul de la San Sebastian.

În 2015, Toto şi surorile lui a fost nominalizat la secțiunea Cel mai bun documentar din cadrul European Film Awards și a câștigat Cinema Eye Honors’ Spotlight Award 2016, în Statele Unite ale Americii.

Într-un an și jumătate, documentarul lui Alexander Nanau a fost onorat cu peste 30 premii de festivaluri precum Sarajevo Film Festival, Varșovia International Film Festival, Leipzig DOK, Zurich Film Festival, Camden International Film Festival, Munich Open City Docs Fest etc.

Toto şi surorile lui a primit Premiul Gopo pentru Cel mai bun documentar anul trecut, și a fost nominalizat la TIFF pentru Cel mai bun film românesc.

În 2010, documentarul Lumea văzută de Ion B., produs de HBO România şi regizat de Alexander Nanau, a fost premiat la categoria Arts Programming, la cea de-a 38-a ediţie a Premiilor Emmy. De asemenea, Lumea văzută de Ion B. a câştigat premiul Gopo pentru cel mai bun film documentar.

Alexander Nanau s-a născut în România în 1979, a trăit în Germania, din copilărie, și s-a întors în țară pentru a produce filmele Lumea văzută de Ion B. și Toto şi surorile lui. Este absolvent al Academiei de Film şi Televiziune din Berlin.

Toto și surorile lui este produs de Strada Film și HBO Europe, în co-producție cu Alexander Nanau Production, și poate fi vizionat în România pe HBO și pe platforma HBO GO.

Cinematografia românească este reprezentată și anul acesta la Festivalul de film de la Cannes (11 – 22 mai), în cadrul Marché du Film. Standul românesc este organizat de Centrul Național al Cinematografiei împreună cu Ministerul Culturii și are ca scop principal promovarea cinematografiei românești pe plan internațional.

Standul va furniza informații la zi despre industria românească de film și va pune în legătură cineaști români cu industria internațională de cinema, cu instituții străine, organizații, sau companii de producție și de distribuție.

România va fi totodată promovată ca un partener ce poate furniza servicii de producție prin intermediul studiourilor cinematografice și al echipelor de producție din țară.

 

Comentarii

Muzica

Mario Fresh și Andra lansează piesa „Brațe străine”

Avatar

Published

on

Cea mai hot piesă a verii vine de la doi artiști care împărtășesc o poveste deosebită: Mario Fresh și Andra. Cei doi s-au întâlnit acum 10 ani prima oară, când el participa la Românii au talent, iar Andra îi aplauda și îi spunea să își prețuiască vocea, confirmându-i că are un imens talent. Acum, cei doi colaborează pentru prima oară și lansează o piesă care, fără doar și poate, va ajunge în toate topurile.

„Mă bucur nespus că Andra a acceptat propunerea mea de a colabora pe aceasta piesă. O respect enorm! Este o artistă desăvârșită, o divă a muzicii românești care m-a inspirat și m-a ambiționat mereu!”, a declarat Mario.

„Sunt încântată de piesă, de ritmul incitant și versurile senzuale. Eu și Mario suntem pe aceeași lungime de undă. Aș mărturisi că am avut un sentiment puternic că ne vom reîntâlni atunci când l-am ascultat prima oară!”, a declarat Andra.

Puțini știu că Mario Fresh și Andra au multe lucruri în comun, deși sunt artiști din generații diferite. Amândoi și-au început carierele de la vârste fragede, aproximativ 5 ani, amândoi au câștigat premiul întâi la Cerbul de Aur, Andra în 2005, iar Mario în 2009, versiunea dedicată copiilor. De asemenea, amândoi au avut mentori la început de drum, care i-au încurajat și le-au compus primele piese.

Regizorul, Alex Ceaușu, a transpus în imagini „Brațe străine” cu ajutorul a doi actori care transmit un magnetism intens. Producția piesei este semnată de Andra Records & Cat Music, iar compozitorii sunt: muzică – Șerban Cazan,  Emilian Nechifor, Lucian Nagy, Ioan Cozma, Ana Maria Stancu, Seredinschi Sebastian; versuri: Emilian Nechifor, Ana Maria Stancu, Alexandru Stancu.

Comentarii

Continue Reading

Film

Trilogia Ardelenii continuă sâmbătă la TVR 1 cu „Artista, dolarii şi ardelenii”. Actorul Mircea Diaconu povesteşte întâmplări din culise

Avatar

Published

on

            Sâmbăta, 11 iulie, la TVR 1, ora 21.10, telespectatorii pot urmări a doua comedie-western din Trilogia ardelenilor, filmul Artista, dolarii şi ardelenii (România, 1978) cu o distribuţie de zile mari: Ilarion Ciobanu, Mircea Diaconu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Victor Rebengiuc, Rodica Tapalagă, Mircea Albulescu şi Tania Filip. Dar până atunci, intrăm în culise, alături de actorul Mircea Diaconu. Este singurul în viaţă dintre actorii care au jucat rolurile fraţilor transilvăneni Brad, în cele trei producţii româneşti regizate de Dan Piţa şi Mircea Veroiu.

 

Publicul se va amuza vizionând aventurile fraţilor transilvăneni în America anilor 1880. În cel de-al doilea film, Artista, dolarii şi ardelenii, programat week-end-ul acesta la TVR 1, cei trei fraţi Brad – Traian, Romulus şi Ion – îşi continuă aventurile pe pământ american. Traian Brad, fratele cel mai mare, se îndrăgosteşte de o actriţă şi vrea să o ia de nevastă, fără să ştie că aceasta face parte dintr-o bandă de hoţi care jefuiesc trenurile cu care sunt transportaţi bani. Şi cel de-al treilea film al seriei – Pruncul, petrolul şi ardelenii – va putea fi văzut de telespectatorii TVR 1 sâmbătă, pe 18 iulie, de la ora 21.10. Seara de sâmbătă este dedicată de TVR 1 blockbuster-ului românesc.

 

 

Actorul Mircea Diaconu povesteşte cu multă bucurie despre „această joacă din cinematografia română”, cum numeşte el Trilogia ardelenilor, despre „cel mai bun scenarist pe care l-a avut România vreodată” şi ne lasă să pătrundem în culisele unei serii de filme care se bucură în continuare de succes la public.

 

„A fost o joacă, până la urmă, e singurul exemplu de acest tip din cinematografia română. Ne jucam cu toţii ca într-un basm, o poveste frumoasă: un western e, până la urmă, o poveste. Povestea celor trei fraţi în Vestul sălbatic a avut un succes năprasnic şi la vremea aceea şi, absolut miraculos, face şi astăzi, ceea ce ne bucură enorm ! Din păcate, dintre cei trei fraţi, numai eu mai sunt în viaţă…”, îşi începe actorul Mircea Diaconu povestea, provocat la amintiri despre filmările unuia dintre cele mai îndrăgite filme ale cinematografiei româneşti.

 

            „Îmi face o deosebită plăcere să vorbesc despre o perioadă frumoasă şi specială din viaţa noastră, a tuturor. De ce spun a noastră… Proiectul „Ardelenii în Vestul sălbatic” a pornit de la Titus Popovici, de departe cel mai bun scenarist pe care l-a avut România vreodată şi care s-a înconjurat de doi mari regizori, de Dan Piţa şi Mircea Veroiu, de operatori foarte buni şi de o echipă excelentă. Şi iată o poveste care a început în 1977, când s-a făcut prima serie, iar în ’80 s-a încheiat cu al treilea film… Nu e un serial, să înţeleagă lumea exact, în sensul de astăzi, ci sunt trei filme de lung metraj, deci o trilogie de fapt, regizată de doi mari regizori: Dan Piţa, Mircea Veroiu”, explică actorul.

Mircea Diaconu: „Mai erau, poate chiar scrise sau schiţate, încă două poveşti !”

„În vremea aceea, erau gândite aceste trei filme pe care le ştiţi, care s-au făcut, şi mai erau, poate chiar şi scrise sau schiţate, încă două poveşti. Şi anume, ei, cei trei fraţi plecau, se înscriau în legiunea străină, iar în ultimul film întoarcerea acasă, în Poplaca. Din păcate, vremurile s-au stricat în România (oricum, mai rău decât erau stricate…) şi au fost tăiate din bugetele anuale comediile, ceea ce era şi acest film, tocmai ca să rămână spaţiu şi finanţare pentru filme de linie, filmele de ideologie şi de propagandă, (erau anii ’80) şi, prin urmare, nu s-au mai făcut la vremea aceea. Se râdea chiar pe vremea aceea cum că cei trei fraţi au rămas în America şi nu s-au mai întors acasă… ceva de genul acesta…”, dezvăluie în continuare actorul Mircea Diaconu.

 

Filmări în condiţii foarte grele… De fapt, se schimbau călăreţii şi nu caii ! Pistoale de Buftea – vechi, stricate…

„Faptul că ne-am jucat cu toţii, că am făcut cu bucurie filmele acestea, se vede şi astăzi, deşi filmările s-au făcut în condiţii foarte grele. Vă dau doar un exemplu, ca să vă imaginaţi: primul film, dacă vă amintiţi, se termină cu o bătălie mare, într-un cerc, în care noi, cei buni, ne apăram, fiind atacaţi de răi, care erau călare. Trăgeau în noi şi noi în ei şi aşa mai departe. Acea scenă s-a făcut cu 8 cai, ca să vă imaginaţi, deşi parea că e plin de cai, care aleargă, cad, împuşcături ş.a.m.d. Atâţia aveam… De fapt Buftea avea 9 cai la vremea aceea şi în clipa în care călăreţul trecea prin spatele camerei, sărea de pe cal, urca altul şi calul continua să facă cercul acela, aşa încât păreau foarte mulţi. În fapt, se schimbau călăreţii şi nu caii…”, îşi aminteşte actorul Mircea Diaconu, Romi Brad, fratele cel mic în film, care ne împărtăşeşte secrete din culisele filmărilor pentru Trilogia ardelenilor.

„Îmi pare rău! Mi-e frică, pur şi simplu! Fă o probă… Ia, trage tu în creanga aceea…”

„Pistoale de Buftea – vechi, stricate… Vă mai povestesc o singură secvenţă, pe care n-o s-o vedeţi, nu o ştiţi. În ultimul film, e o scenă în care eu mă duc să iau apă de la un izvor. Şi nişte vecini, care nu voiau să mă lase să iau din apa lor, trăgeau cu puşca în mine şi îmi împuşcau găleata, mă speriau şi fugeau. Scena, în real, s-a făcut în felul următor: eram pe câmpul acela cu izvor şi ne pregăteam de filmare şi eu mă uitam după artificier… El era cel care trebuia să monteze în găleata mea, cea în care se trăgea, una-două artificii, ca să explodeze, să o găurească. Şi nu venea niciun artificier. Eu, impacientat: „de ce nu-l chemaţi pe omul ăsta să pună o capsă la găleată ?… Nu”, răspunde Dan Piţa, „pentru că o să tragă, pe viu şi direct, el” şi arată spre un coleg actor, mai mare cu patru ani decât mine. Marcel Roşca se numeşte. Marcel era şi cântăreţ de operă, şi actor… şi care fusese în tinereţe campion la tir – luase argint la tir, la Jocurile Olimpice, deci era un mare trăgător…”

 

„El juca un rol mic, era dintre cei răi, care ne împuşcau, ne atacau pe noi. Şi Marcel Roşca stătea undeva pe iarbă şi se întreba: „Cu ce o să trag?”, că avea nevoie de pistolul ăla, un pistol special, o armă bună, cu care poţi trage la ţintă, cu care, de altfel, el câştigase premiile. Nu, avea în mână un pistol de Buftea – un pistol de Buftea însemnând un pistol de epocă, cine ştie de cu câte războaie în urmă şi spune: „Cu ăsta trag!” Iar eu am zis: „Îmi pare rău! Mi-e frică, pur şi simplu! Fă o probă… Ia, trage tu în creanga aceea” – şi îi arăt înspre o creangă. Stând în fund, Marcel Roşca, mai ceva decât Clint Eastwood în filme, pur şi simplu trage, fără să ochească, fix în creanga aia. Şi în orice frunză, creangă îi spuneam, trăgea în ea stând în fund… trăgea uluitor! Totuşi, în clipa în care s-a filmat, s-a tras cu adevărat în găleata aia, care era la 10 centimetri de piciorul meu. S-a filmat de două sau de trei ori, după care, regizorul a zis „Stop”, am fugit peste deal, că era un deal acolo… Undeva în Dobrogea, pe lângă Munţii Măcin, făceam filmarea. Am fugit peste dealul acela… Aşa e, când filmezi pe coclauri, mănânci aiurea sau mai mult nu mănânci, aveam probleme la stomac. Ei, după această secvenţă, am fugit imediat peste deal şi am devenit un om normal”, mărturiseşte zâmbind actorul.

 

Artista, dolarii şi ardelenii – sâmbătă, 11 iulie, ora 21.10, la TVR 1

Mircea Diaconu spune că are numai amintiri frumoase şi plăcute legate de film, însă umbrite, din păcate, de o realitate destul de tristă: „dintre toţi fraţii am rămas singurul în viaţă, ceilalţi doi s-au dus şi e mare păcat că i-am pierdut! Oameni minunaţi, şi nu numai ei! De câte ori văd filmul ăsta, văd şi îmi aduc aminte de unul, de altul… Să vedeţi cu bine filmele şi să fiţi fericiţi şi mulţumiţi, şi bucuroşi!”, le transmite Mircea Diaconu tuturor celor care vor urmări filmele Trilogiei ardelenilor.

Comentarii

Continue Reading

Film

Filmul de artă continuă în iulie la TVR 2 cu creaţiile marca Claude Chabrol

Avatar

Published

on

            În fiecare duminică seară din iulie, TVR 2 aduce la Filmul de artă producţii semnate de Claude Chabrol, considerat precursorul cinematografiei franceze moderne, omul care a revoluţionat această industrie. Trei dintre aceste filme o au ca protagonistă pe soţia sa din acea perioadă, Stéphane Audran, actriţă reprezentativă pentru „noul val” al cinematografiei europene. În cel de-al patrulea film din serie, o putem vedea pe frumoasa şi sensibila Romy Schneider.

 

Cele patru filme în regia lui Claude Chabrol programate în luna iulie la TVR 2 sunt: Măcelarul (5 iulie), La căderea nopţii (12 iulie), Nunta roşie (19 iulie) şi Inocenţi cu mâini murdare (26 iulie). Chabrol a fost producător, actor, scenarist, scriitor sau regizor de teatru, însă lunga sa carieră, încununată de premii prestigioase, a fost marcată de colaborarea cu Stéphane Audran. 23 dintre cele 54 de filme de lung metraj ale acestuia sunt realizate împreună cu cea care i-a fost soţie.

 

 

Producţia „Le Boucher” (Franţa-Italia, 1970) cu Jean Yanne, Antonio Passalia şi Pascal Ferone în distribuţie, a obţinut mai multe premii importante: Premiul San Sebastian pentru cea mai bună actriţă în anul 1970, Premiul pentru Cel mai bun film european (1971) şi Premiul BAFTA în 1973, când Stéphane Audran a fost încă o dată nominalizată pentru rolul ei.

 

Comentarii

Continue Reading
Advertisement

Facebook

PREMIILE RADAR DE MEDIA

Trending

google.com, pub-4886972132153269, DIRECT, f08c47fec0942fa0