Cat de important este jocul ca si modalitate de studiu?

Copiii sunt plini de energie si jucausi prin natura lor. Experientele lor cele mai timpurii explorand simturile, ii determina sa se joace, mai intai de la sine si, in cele din urma, cu ceilalti. O experienta pozitiva este atunci cand copiii invata si se joaca cu bucurie, deoarece dezvolta o abordare pozitiva a invatatului.

Pe masura ce copiii se dezvolta si inainteaza in varsta, jocul devine mai sofisticat. Astfel ca pana la varsta de 2 ani, un copil se joaca singur si interactioneaza doarte putin cu ceilalti. Dupa aceea, incepe sa urmareasca alti copii care se joaca, insa nu se poate alatura, dar copiii mai mici pot vedea si invata de la prescolari mai mari care se joaca in apropiere.

 Studiile spun ca jocul ajuta la imbunatatirea capacitatii creierului iar beneficiile jocului liber se extind cu mult dincolo de cresterea puterii musculare si a rezistentei. Exista studii care arata ca timpul petrecut in spatii de joaca pentru copii rivalizeaza cu timpul petrecut in sala de clasa atunci cand vine vorba de dezvoltarea creierului copiilor.

De la 2 pana la 3 ani, copiii incep sa se joace stand langa alti copii, de multe ori cu interese similare. Un adult poate usura procesul prin care un copil sa treaca peste timiditate si sa intre in contact cu alt usor prin crearea unui loc de joaca pentru mai multi copii mici.

Intre 4 si 5 ani, copiii descopera ca impartasesc interese similare si cauta copii ca ei. Comunica unii cu ceilalti si pun la cale scene de joc astfel incat sa lucreze impreuna. La scoala, in astfel de situatii rolul profesorului prescolar in dezvoltarea jocului este foarte important, deoarece acesta ii va indruma pe cei mici catre a se implica si in ce modalitate sa o faca,  in joc. Este intr-adevar un mod structurat de invatare.

In zilele noastre, pentru multi copii de varsta scolara, timpul petrecut in afara scolii se rezuma la navigarea pe internet, conectati la jocuri video si computere, deci este extrem de important ca prescolarii sa aiba posibilitatea de a se dezvolta in mod natural prin jocul lor.

Deoarece prescolarii isi consolideaza accentul academic in timpul acestei perioade, jocul are un rol vital. Perioada prescolara nu mai inseamna doar gropi de nisip. Pe masura ce scoala elementara devine mai riguroasa, la fel si perioada prescolara. Copiii se asteapta sa invete anumite abilitati, astfel incat sa fie pregatiti pentru scoala.

Este esential ca celor mici sa li se dea libertatea de a-si inventa propriile reguli, indrumari si limite prin joc liber.Doar in acest mod, copiii isi vor folosi interactiunile pentru a invata abilitatile esentiale de rezolvare a problemelor care ii vor ajuta sa determine corectitudinea si limitele sociale, toate fara a sacrifica distractia.
In timp ce multi profesori si invatatori considera ca scaderea timpului de joc si cresterea timpului de studiu in sala de clara, vor ridica performanta academica, adesea chiar opusul este adevarat. Tarile care au de fapt mai multe pauza de recreere in scoli, tind sa aiba performante academice mai mari decat tarile in care aceasta este mai mica, din aceasta cauza mergandu-se foarte mult pe ideea de amenajari locuri de joaca.

Copiii au nevoie de oportunitati de joaca, de spatii pentru a explora si profesori receptivi care sa ii sustina. Un astfel de cadru pregateste copiii nu numai sa devina elevi care vor lucra impreuna cu ceilalti in mod cooperativ ci si vor aborda invatatul cu bucurie.