Cum să reduci impactul aerului condiționat asupra mediului?

Aerul condiționat ne aduce confortul de care avem nevoie în zilele toride, dar vine cu un cost mai puțin vizibil: un impact semnificativ asupra mediului. De la consumul ridicat de energie electrică până la gazele refrigerante cu efect de seră, fiecare utilizare neglijentă contribuie – chiar și fără să ne dăm seama – la creșterea amprentei de carbon.

Vestea bună? Există soluții simple, eficiente și accesibile, pe care le poți aplica imediat, fără să sacrifici confortul. Fie că vorbim despre o temperatură setată corect, întreținere regulată sau mici ajustări în modul în care folosești aparatul, fiecare pas contează.

În rândurile care urmează, afli 3 măsuri practice pentru a reduce impactul aerului condiționat asupra mediului – fără efort, dar cu rezultate reale.

Impactul aerului condiționat asupra mediului

Impactul real al aerului condiționat asupra mediului este semnificativ și provine din 3 surse principale:

1. Consumul de energie electrică

Aerul condiționat este un mare consumator de energie. În zonele urbane, în zilele caniculare, AC-ul poate reprezenta peste 50% din consumul de electricitate într-o locuință. Aparatele vechi (clasa C, D, E) sunt ineficiente: consumă de 2–3 ori mai multă energie decât un aparat modern din clasa A++ sau A+++.

Efect asupra mediului: mai multă energie → mai multe emisii de CO₂, mai ales dacă electricitatea vine din surse fosile.

2. Gazele refrigerante (freonii)

AC-ul funcționează cu agenți frigorifici (ex: R-22, R-410A, R-32), iar dacă aceștia se scurg în atmosferă, pot avea un potențial de încălzire globală (GWP) uriaș:

• R-22 (vechi): GWP ~1810, distruge și stratul de ozon;
• R-410A (încă folosit): GWP ~2088;
• R-32 (modern): GWP ~675;
• R-290 (propana): GWP ~3 – e refrigerantul cel mai ecologic.

Diferența este uriașă: dacă un aparat cu R-410A pierde gazul în atmosferă, efectul e echivalent cu emisii de CO₂ comparabile cu condusul unei mașini pe sute de kilometri.

3. Durata de viață și reciclarea

Aparatele vechi ajung adesea la gunoi fără a fi reciclate corect. Asta duce la eliberarea de gaze refrigerante în atmosferă, pierderi de materiale valoroase (cupru, aluminiu) și poluare din piese nereciclate (plastic, uleiuri etc.).

Diferența între un AC vechi și cele mai eficiente aparate de aer condiționat poate însemna zeci de kilograme de CO₂ economisite anual.

Setează temperatura optimă (24–26°C vara)!

Mulți utilizatori pornesc aerul condiționat și îl setează direct la 18–20°C, în speranța că vor răci rapid încăperea. Deși senzația de răcoare apare inițial, acest obicei:

• supraîncarcă compresorul (componenta principală a aparatului);
• determină creșterea consumului de energie cu până la 6–8% pentru fiecare grad scăzut sub 25°C;
• creează diferențe mari între interior și exterior (ex. 18°C în casă vs. 35°C afară), lucru care:
• poate afecta sănătatea (șoc termic, probleme respiratorii);
• reduce eficiența aparatului, care lucrează continuu la capacitate maximă.

Rezultatul? Facturi mari, durată de viață redusă a aparatului și un impact negativ asupra mediului, prin emisii indirecte de CO₂ din consumul de electricitate.

Soluția: setează aerul condiționat între 24 și 26°C vara

Aceasta este temperatura optimizată pentru confort și eficiență energetică. Iată de ce:

• la 25–26°C, diferența față de temperatura exterioară rămâne confortabilă, dar nu extremă;
• aparatul funcționează în cicluri scurte (nu continuu), ceea ce:
  • scade uzura motorului;
  • reduce consumul;
  • menține o umiditate mai echilibrată în cameră;
  • corpul se adaptează natural unei temperaturi moderat scăzute și nu e expus la șocuri termice.

Ce poți face concret?

1. Pornește AC-ul devreme în zi – nu aștepta ca încăperea să ajungă la 30°C. Un start la 24–25°C când temperatura e încă suportabilă ajută aparatul să lucreze eficient, fără efort excesiv.
2. Folosește funcția de „Auto” sau „Eco” – aceste moduri mențin o temperatură echilibrată și reduc consumul cu până la 30% față de modul „Cool” continuu.
3. Combină AC-ul cu ventilatoare de tavan sau de podea – circulă aerul rece mai bine, astfel încât să simți răcoare chiar dacă aparatul e setat la 25–26°C.
4. Evită setările bruște – nu scădea temperatura dintr-o dată; dacă ți se pare prea cald, coboară câte 1°C și observă cum se simte după 15–20 de minute.

Folosește aerul condiționat împreună cu alte metode pasive!

Mulți oameni folosesc aerul condiționat ca singura metodă de răcire, ignorând alte metode pasive care pot reduce temperatura sau pot menține răcoarea. În lipsa acestora aparatul este nevoit să răcească aerul încins dintr-o cameră supraîncălzită. Astfel, consumul de energie crește, iar aerul condiționat funcționează aproape non-stop, uzându-se mai repede. Rezultatul: ineficiență, costuri mai mari și un impact crescut asupra mediului.

Metodele pasive sunt tehnici simple, gratuite și nu implică energie electrică. Scopul lor este să:

• prevină supraîncălzirea spațiului interior;
• conserve răcoarea produsă de AC;
• îmbunătățească circulația aerului, amplificând efectul răcoritor.

Ce este recomandat să faci?

1. Trage jaluzelele, draperiile sau storurile exterioare între orele 10:00–17:00.
2. Folosește materiale reflectorizante sau textile groase, în culori deschise.
3. Poți instala folii pentru geamuri care reflectă căldura solară.
4. Deschide geamurile dimineața devreme și seara târziu, când temperatura exterioară scade.
5. Creează un „efect de tiraj” (curent) prin deschiderea a două geamuri/opuse pentru a evacua aerul cald. Aerul condiționat funcționează mai eficient într-un spațiu deja răcorit natural.
6. Ventilatoarele nu răcesc aerul, dar mișcă aerul rece generat de AC, creând o senzație mai intensă de răcoare. Le poți folosi la treapta minimă împreună cu AC-ul setat la 25–26°C. Astfel, poți seta temperatura mai sus, dar să simți același confort.
7. Închide ușile între camerele climatizate și cele nefolosite.
8. Sigilează eventualele fisuri pe la geamuri și uși pentru a evita pierderile de aer rece.

Curăță filtrele regulat și întreține aparatul!

Un aparat de aer condiționat întreținut corect este mai eficient, mai sigur, mai sănătos și mai durabil. De cele mai multe ori, problemele legate de performanță, consum ridicat sau aer de slabă calitate apar nu din defecte tehnice, ci pur și simplu din neglijență în mentenanță.

Ce poți face singur, acasă

Începem cu partea simplă – întreținerea de bază, pe care o poți face tu:

• curăță filtrele de aer la fiecare 2–4 săptămâni, în special în sezonul cald. Praful acumulat pe ele îngreunează circulația aerului, forțează compresorul și crește consumul. Se spală ușor cu apă călduță și detergent, apoi se lasă la uscat complet;
• șterge ușor carcasa interioară și grilele de ventilare, măcar o dată pe lună. Pe lângă igienă, acest obicei menține fluxul de aer constant și previne formarea mirosurilor neplăcute;
• fii atent la schimbări – dacă aparatul răcește mai greu, scoate un aer slab sau face zgomote neobișnuite, e semn că are nevoie de o verificare profesională.

Când e timpul să chemi un specialist

Oricât de bine întreținut ar fi un aparat, sunt zone și componente care necesită intervenție specializată. Iată ce ar trebui să includă o verificare profesională anuală (ideal, primăvara):

• curățarea completă a unității interioare – vaporizator, tavă de condens, ventilator: toate acumulează particule fine, mucegai sau bacterii care nu se văd cu ochiul liber;
• verificarea presiunii agentului frigorific – dacă aceasta nu este în parametri, scade randamentul aparatului și crește consumul;
• curățarea unității exterioare – praful, frunzele sau poluarea pot obstrucționa schimbul termic, iar eficiența scade;
• testarea funcționării generale – un tehnician autorizat va evalua pornirea, performanța, eventualele scurgeri, dar și starea componentelor electronice.

 

Dacă ai deja un aparat de aer condiționat în funcțiune, începe cu pașii simpli: curăță filtrele, reglează temperatura și folosește inteligent resursele de care dispui.