Connect with us

Reportaj

Dosar România, TVR 1: „Preţul libertăţii”, povestea unui om cât o lecţie de istorie

Published

on

Foto Credit: TVR
 

Avea 22 de ani când a fost arestat. A fost întemniţat la Jilava, a supravieţuit Fenomenului Piteşti, a fost închis la Gherla, apoi la Aiud. La „Dosar România” de la TVR 1, Alina Grigore ne spune povestea extraordinară a unui om cât o lecţie de istorie. Luni, 14 ianuarie, ora 22.30, la TVR 1.

 

Visul lui George Cuşa a fost să fie profesor. Dar regimul comunist i l-a spulberat. Avea 22 de ani şi era student la Filosofie când a fost arestat. A fost întemniţat la Jilava, a supravieţuit Fenomenului Piteşti, a fost închis la Gherla, iar mai apoi la Aiud. A fost condamnat la 25 de ani de închisoare politică şi a stat după gratii 11 ani şi 3 luni. Acum are 93 de ani, iar viaţa sa rămâne o carte deschisă. Luni, la Dosar România,  Alina Grigore ne spune povestea extraordinară a unui om cât o lecţie de istorie, în reportajul „Preţul libertăţii”. Pe 14 ianuarie, de la ora 22.30, la TVR 1.

 

„În noaptea de 28 spre 29 septembrie 1948 am fost arestat şi dus la Ministerul de Interne, iar după o lună de anchete transferat la Jilava subpământeană. Cândva fort de apărare a Capitalei, devenit placă turnantă a Securităţii, acum era locul unde se repartitizau condamnaţii, după categorii sociale, spre închisorile de execuţie. Nouă, studenţilor, ne-a fost hărăzită închisoarea Piteşti, unde ni s-a pregătit un tratament aparte. Aici, totul s-a redus la distrugerea oricărei forme de rezistenţă anticomunistă. De ce tocmai la Piteşti şi, mai ales, de ce studenţilor? La Piteşti, pentru că închisoarea se preta la un sistem de secretizare a aplicării metodelor diabolice, dure, greu de imaginat, de smulgere a informaţiilor nedeclarate la Securitate. De ce studenţilor? Pentru că dintotdeauna ei au fost şi rămân categoria socială dispusă să joace un rol activ în viaţa unei ţări, predispusă la revolte” – îşi aminteşte amar fostul deţinut politic George Cuşa.

 

Eroul reportajului Dosar România spune că ceea ce l-a ţinut în viaţă şi i-a dat putere, în anii grei de închisoare politică, a fost credinţa. Când a intrat în temniţele comuniste, era bolnav de plămâni şi suspect de leucemie. A supravieţuit bolii şi tuturor încercărilor fizice şi psihice, indiferent cât de crunte au fost.

 

„Dintr-o dată au trecut peste mine, nu mai ştiu, m-am trezit dimineaţa, eram ameţit, năucit, primul şoc cumplit! Mi-au spus: trebuie să dai tot ce nu ai declarat la Securitate. Era cumplit. Cum să dau ţarani din sat de la mine? Şi ce aţi făcut? Erau cei 22 de studenţi de la cămin, care fugiseră deja din ţară. Şi i-am trecut pe aceia. Asta a fost şansa mea la Piteşti. Mai ieşeam eu apoi în sat la mine? La Piteşti nu te durea atât suferinţa pe care o suportai tu, ci suferinţa celuilalt, a colegului tău. (…) La Camera 4 spital a fost masacru! Prăpăd! Când am intrat, m-am îngrozit. Era semiumbră, oameni pe jos, nu erau paturi, erau priciuri. I-am văzut pe unii bandajaţi, pe altii cu figuri disperate. (…) Acolo bătaie a fost de toate felurile. Iar celelalte care sunt spurcăciuni nu pot să le spun. Când era vorba de Paşte, de Crăciun sau de Sfânta Maria, s-au facut nişte scenarii acolo ca să compromită în totalitate evenimentul!”, povesteşte unul dintre ultimii supravieţuitori ai Fenomenului Piteşti.

 

Mircea Stănescu, istoric la Arhivele Naţionale povesteşte în reportajul Alinei Grigore cum erau deţinuţii torturaţi sălbatic, în etape. „Mai întâi pentru a fi destabilizaţi complet. Apoi urma o tortură sistematică. Specific este că torţionarii erau dintre deţinuti. Sub supravegherea gardienilor şi a ofiţerilor politici, 24 ore din 24. Orice făceau era un prilej de tortură. La ora mesei, gardienii aduceau ciuberele cu mâncare, le puneau în faţa celulei şi deţinuţii erau serviţi de torţionarii din celulă, colegii lor de detenţie. Mâncarea era în gamele, iar ei puşi să stea în genunchi, cu mâinile la spate, şi să mănânce. Iar această tortură avea şi o denumire: haideţi să le dăm porcilor sa mănânce! În ideologia comunistă pe de o parte erau oamenii, care erau comuniştii, partidul comunist, si de cealalată parte bandiţii, suspecţii, duşmanii. Duşmanii regimului, închişi, erau porcii, care urmau să fie transformaţi în oameni noi”.

 

Fiind bolnav, George Cuşa a stat mult timp la infirmerie, dar nu a scăpat de bătai – la Piteşti şi la Gherla – sau de izolări – la Aiud.

 

Istoricul Mircea Stănescu, autorul volumelor „Documentele Reeducării”, a descoperit în dosarele Biroului Politic, aflate la Arhivele Naţionale, că reeducarea a fost controlată de la cel mai înalt nivel. Dovada: sublinierile cu roşu şi albastru, creioane tip Stalin, care erau prerogativa şefului partidului. „În acest context, albastru era pentru precizări, roşu era de reţinut în anchetă. La acel nivel singurul care semna şi adnota pe ele era tov. Gheorghe  Gheorghiu Dej. Iar tovarăşul Pintilie, şeful Securităţii, sublinia şi semna cu verde”, explică istoricul.

 

La Aiud, George Cuşa i-a întâlnit pe părintele Boghiu Sofian, părintele Nicolae Bordaşiu şi, o perioadă, a împărţit celula cu filosoful Petre Tuţea.

Cel mai dureros moment prin care a trecut nu a fost bătaia. Nici izolarea cumplită. Ci moartea primului copil, Adriana. Pe când era închis la Aiud.

„Dramatică a fost perioada a doua, în ‘58, când m-au arestat a doua oară. Aveam fata, am lasat-o de 11 luni, nu am mai găsit-o acasă. Cu o seară înainte am avut un vis ciudat. Am văzut-o în grădină, un stol de îngeri tot roiau deasupra casei noastre şi la un moment dat trei au picat lângă fântână, au luat fata şi au plecat. Soţia mi-a spus după aceea: Rămăsesem singură. Tu la Aiud, fata pe deal (în cimitir – n.r.), eu singură acasă!”.

 

Despina, soţia lui George Cuşa, era învăţătoare în satul Ferdinand, astăzi comuna Mihail Kogălniceanu, din judeţul Constanţa. După ce a fost eliberat din închisoare, George Cuşa a fost contabil şi ulterior economist la IAS. Nu i s-a permis să-şi termine studiile de Folosofie. Dar visul său de a fi profesor i s-a împlinit prin Corina, cea de-a doua fiică.

„Cât timp tata era în închisoare mama a zis că nu va divorţa niciodată, poate să-şi piardă locul de muncă, poate să fie trimisă oriunde, dar ea pe tata îl va aştepta cât va fi nevoie! Ce am remarcat e că toată suferinţa lor nu a adus dupa sine nicio umbră de frustrare, nicio umbră de răutate, duşmănie sau dorinţă de răzbunare. Suferinţa i-a înnobilat. După Revoluţie am început să văd în casă “Închisoarea noastră cea de toate zilele” şi “Jurnalul fericirii”, de Steinhardt. Tata a început să vorbească abia atunci întrucât a vrut să ne protejeze, pe mine şi pe fratele meu. Pentru că lui nu i-a fost niciodată frică de nimic, nu s-a temut de nimeni, şi-a ştiut întotdeauna urmăritorii. Am observat atitudinea tatălui meu, de data aceasta exprimată vehement faţă de comunişti şi atunci a început să se construiască imaginea mea clară despre el. Tata este exponentul unei generaţii extraordinare!”, a povestit şi Corina Cuşa, fiica lui George Cuşa.

 

Până la Revoluţie, Securitatea nu l-a scăpat din ochi.

“După eliberare, am fost chemat la Securitate. Un colonel mi-a spus: de ce nu vrei să ne ajuţi? Am avut o răbufnire. Pe cine să ajut? Dvs mi-aţi dat mie 25 de ani de închisoare (a executat 11 ani şi 3 luni – n.r.), sora mea a făcut 10 ani de închisoare, fratele tatei a murit Aiud, vărul primar al lui a murit la Aiud . Pe cine să ajut? Am fost la facultate să-mi termin studiile şi mi-au spus: Voi, bandiţilor!”.

George Cuşa are 93 de ani, locuieşte in Constanţa, scrie şi editează cărţi. Este invitat să le vorbească liceenilor despre generaţia care a suferit în închisorile comuniste, despre viaţa sa şi detenţia comunistă, despre cât de preţioasă este libertatea şi de ce trebuie apărată.

 

România nu are un Muzeu al rezistenţei anticomuniste. Fosta închisoare Piteşti a fost privatizată după Revoluţie. Jumătate aparţine unor firme de construcţii, unde oamenii vin la birou, jumătate este muzeu care funcţionează din fonduri private şi se vizitează gratuit. Fundaţia Memorialul Închisoarea Piteşti beneficiază de sprijinul mai multor tineri voluntari. Curtea interioară a devenit un cimitir simbolic, iar Camera 4 spital, fost cartier general al torturilor în timpul “Fenomenului Piteşti”, a fost transformată în altar. „Este un dar pe care putem să-l facem tuturor celor care au suferit aici!”, spune Maria Axinte, directorul Fundaţiei.

 

Echipa care a realizat reportajul ce va fi difuzat de TVR 1 în această seară, de la ora 22.30: realizator – Alina Grigore, montaj – Cornel Tudorache, imagine – Vlad Micu şi Andrei Coruţ,  sunet – Viorel Popescu şi Cătălin Putinianu, asistent imagine – Marian Clopot.

Emisiunea de reportaje, documentare şi anchete, care pune telespectatorul faţă în faţă cu istoria cotidiană, este cu ediţii în premieră la TVR 1 din 1 octombrie. La Dosar România, reporteri şi realizatori premiaţi relatează întâmplări în care ne regăsim cu toţii, filmează poveşti care au rămas în umbra evenimentelor zilnice, analizează implicaţii şi consecinţe ale ştirilor de moment.

Lasa un comentariu aici!

Pentru orice fel de informații ma puteți contacta pe e-mail! La 1 februarie dam startul primei etape de votare la Premiile RADAR DE MEDIA 2018!

Click to comment

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Reportaj

În exclusivitate la Digi World, astronauta NASA Anna Fisher

Published

on

 

Anna Fisher, astronauta NASA cunoscută în lume drept prima mamă care a ajuns în spațiul cosmic, este invitata specială a “Jurnalului de Științe” de la Digi World, vineri, 12 iulie 2019, la ora 19:00. Aflată în România pentru sărbătorirea jubileului primei aselenizari, Anna Fisher i-a acordat un interviu în exclusivitate Teodorei Safta, realizatoarea unicei emisiuni dedicate științei din România. Anna Fisher și-a dorit să ajungă în spațiu de la 12 ani și s-a pregătit toată viața pentru asta. În ianuarie 1978, a fost selectată de agenția spațială americană să fie una dintre primele șase femei astronaut. Avea 28 de de ani când a început antrenamentele. Șase ani mai târziu, devenită mamă și aflată în ultimul trimestru de sarcină cu al doilea copil, Anna a aflat că va face parte din echipajul STS -51A Discovery. “Am născut într-o vineri și luni dimineața am ajuns la întâlnirea astronauților doar ca să spun că este important, voi fi acolo și că se pot baza pe mine,” a mărturisit la Digi World femeia care a uimit o lume întreagă cu curajul și devotamentul față de visul ei. “Imponderabilitatea în primele două zile nu a fost atât de distractivă pe cât mă așteptam, dar m-am trezit în dimineața celei de-a treia zi și m-am simțit minunat. Și muream de foame. Am mâncat un hot dog, cel mai bun pe care l-am mâncat vreodată”. O vedere de aproape a spațiului cosmic și a provocărilor întâlnite de prima mamă cosmică și de colegii de pe Discovery, în misiunea spațială care a reușit o premieră pentru NASA, aflați vineri, de la ora 19:00 la Digi World și, de la ora 23:00, la Digi Life

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading

Reportaj

Cosmin Savu, despre Primăria București, în podcast-ul România, știi bine: ”Suntem într-un oraș, Capitală Europeană, declarat de Gabriela Firea, în faliment nedeclarat”

Published

on

Foto Credit: PRO TV
 

Săptămâna aceasta, în a doua ediție a podcastului ”România, știi bine”, Cristian Leonte îl are invitat pe Cosmin Savu într-o discuție despre Primăria București și neclaritățile în care se desfășoară activitatea acesteia. După anchetele realizate în această primăvară, Cosmin spune ce s-a schimbat în tot acest timp, ce decizii a luat primarul Capitalei, explică ce ar însemna pentru bucureșteni declararea falimentului Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice, dar și ce au spus oficialii ELCEN despre soarta energiei termice din toamnă, dacă și cui o vor furniza.

 

”Suntem într-un oraș, Capitală Europeană, declarat de doamna primar, în faliment nedeclarat. E trist! La Primăria Municipiului București este un șir întreg de cumetrii și nepotisme, iar asta spune multe despre modul în care este condus orașul”, spune Cosmin Savu în podcastul ”România, știi bine”. Al doilea episod al podcastului ”România, știi bine” e disponibil AICI.

 

Peste 85.000 de utilizatori au urmărit primul podcast ”România, știi bine”

 

Primul episod al podcastului ”România, știi bine” a fost urmărit de peste 85 de mii de utilizatori. Ediția în care Paula Herlo a vorbit despre sistemul de adopții din România, dar și despre cazul Sorinei, fetița adoptată de o familie din America, a adunat peste 10.100 de reacții, 391 de share-uri și 274 de comentarii în mediul online.

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading

Reportaj

Europa, te iubesc!, un reportaj despre Uniunea Europeană, duminică, la România, te iubesc!

Published

on

Foto Credit: PRO TV
 

Săptămâna aceasta, la România, te iubesc!, Alex Dima vorbește despre Uniunea Europeană și despre instituțiile care fac acest colos, alcătuit din 28 de state, să funcționeze. Care sunt atribuțiile aleșilor, cum arată istoria Uniunii, care sunt cele mai importante legi votate în ultimii ani, dar și cu ce probleme se confruntă (migrație, șomaj, fake news, mediu, etc.), vedem duminică, de la ora 18:00, la PRO TV.

În ziua alegerilor, Alex Dima face o analiză a activității Uniunii Europene și explică de ce este important să înțelegem mai bine unde îi trimitem pe cei pe care-i votăm.

”Votul este un drept, dar și o datorie, și trebuie să înțelegem că schimbarea începe cu mine, cu fiecare dintre noi. Am tot auzit de-a lungul anilor: <<la noi nu se poate, noi nu putem, asta e țara, ăștia suntem și așa mai departe.>> Ei bine, la vot avem ocazia să dovedim că putem, că împreună suntem o forță care e în stare să își decidă viitorul.”, a spus Alex Dima despre reportajul România, te iubesc!, pe care telespectatorii îl vor putea urmări în ediția din această săptămână.

Europa e plină de oportunități, noi plini de necesități, dar cu fiecare vot ne facem bine. Europa, te iubesc!, la România, te iubesc!, duminică, de la ora 18:00, la PRO TV.

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading
Advertisement

Facebook

PREMIILE RADAR DE MEDIA

Advertisement
Advertisement

Trending

%d blogeri au apreciat: