Connect with us

Reportaj

Dosar România, TVR 1: „Preţul libertăţii”, povestea unui om cât o lecţie de istorie

Avatar

Published

on

Foto Credit: TVR

Avea 22 de ani când a fost arestat. A fost întemniţat la Jilava, a supravieţuit Fenomenului Piteşti, a fost închis la Gherla, apoi la Aiud. La „Dosar România” de la TVR 1, Alina Grigore ne spune povestea extraordinară a unui om cât o lecţie de istorie. Luni, 14 ianuarie, ora 22.30, la TVR 1.

 

Visul lui George Cuşa a fost să fie profesor. Dar regimul comunist i l-a spulberat. Avea 22 de ani şi era student la Filosofie când a fost arestat. A fost întemniţat la Jilava, a supravieţuit Fenomenului Piteşti, a fost închis la Gherla, iar mai apoi la Aiud. A fost condamnat la 25 de ani de închisoare politică şi a stat după gratii 11 ani şi 3 luni. Acum are 93 de ani, iar viaţa sa rămâne o carte deschisă. Luni, la Dosar România,  Alina Grigore ne spune povestea extraordinară a unui om cât o lecţie de istorie, în reportajul „Preţul libertăţii”. Pe 14 ianuarie, de la ora 22.30, la TVR 1.

 

„În noaptea de 28 spre 29 septembrie 1948 am fost arestat şi dus la Ministerul de Interne, iar după o lună de anchete transferat la Jilava subpământeană. Cândva fort de apărare a Capitalei, devenit placă turnantă a Securităţii, acum era locul unde se repartitizau condamnaţii, după categorii sociale, spre închisorile de execuţie. Nouă, studenţilor, ne-a fost hărăzită închisoarea Piteşti, unde ni s-a pregătit un tratament aparte. Aici, totul s-a redus la distrugerea oricărei forme de rezistenţă anticomunistă. De ce tocmai la Piteşti şi, mai ales, de ce studenţilor? La Piteşti, pentru că închisoarea se preta la un sistem de secretizare a aplicării metodelor diabolice, dure, greu de imaginat, de smulgere a informaţiilor nedeclarate la Securitate. De ce studenţilor? Pentru că dintotdeauna ei au fost şi rămân categoria socială dispusă să joace un rol activ în viaţa unei ţări, predispusă la revolte” – îşi aminteşte amar fostul deţinut politic George Cuşa.

 

Eroul reportajului Dosar România spune că ceea ce l-a ţinut în viaţă şi i-a dat putere, în anii grei de închisoare politică, a fost credinţa. Când a intrat în temniţele comuniste, era bolnav de plămâni şi suspect de leucemie. A supravieţuit bolii şi tuturor încercărilor fizice şi psihice, indiferent cât de crunte au fost.

 

„Dintr-o dată au trecut peste mine, nu mai ştiu, m-am trezit dimineaţa, eram ameţit, năucit, primul şoc cumplit! Mi-au spus: trebuie să dai tot ce nu ai declarat la Securitate. Era cumplit. Cum să dau ţarani din sat de la mine? Şi ce aţi făcut? Erau cei 22 de studenţi de la cămin, care fugiseră deja din ţară. Şi i-am trecut pe aceia. Asta a fost şansa mea la Piteşti. Mai ieşeam eu apoi în sat la mine? La Piteşti nu te durea atât suferinţa pe care o suportai tu, ci suferinţa celuilalt, a colegului tău. (…) La Camera 4 spital a fost masacru! Prăpăd! Când am intrat, m-am îngrozit. Era semiumbră, oameni pe jos, nu erau paturi, erau priciuri. I-am văzut pe unii bandajaţi, pe altii cu figuri disperate. (…) Acolo bătaie a fost de toate felurile. Iar celelalte care sunt spurcăciuni nu pot să le spun. Când era vorba de Paşte, de Crăciun sau de Sfânta Maria, s-au facut nişte scenarii acolo ca să compromită în totalitate evenimentul!”, povesteşte unul dintre ultimii supravieţuitori ai Fenomenului Piteşti.

 

Mircea Stănescu, istoric la Arhivele Naţionale povesteşte în reportajul Alinei Grigore cum erau deţinuţii torturaţi sălbatic, în etape. „Mai întâi pentru a fi destabilizaţi complet. Apoi urma o tortură sistematică. Specific este că torţionarii erau dintre deţinuti. Sub supravegherea gardienilor şi a ofiţerilor politici, 24 ore din 24. Orice făceau era un prilej de tortură. La ora mesei, gardienii aduceau ciuberele cu mâncare, le puneau în faţa celulei şi deţinuţii erau serviţi de torţionarii din celulă, colegii lor de detenţie. Mâncarea era în gamele, iar ei puşi să stea în genunchi, cu mâinile la spate, şi să mănânce. Iar această tortură avea şi o denumire: haideţi să le dăm porcilor sa mănânce! În ideologia comunistă pe de o parte erau oamenii, care erau comuniştii, partidul comunist, si de cealalată parte bandiţii, suspecţii, duşmanii. Duşmanii regimului, închişi, erau porcii, care urmau să fie transformaţi în oameni noi”.

 

Fiind bolnav, George Cuşa a stat mult timp la infirmerie, dar nu a scăpat de bătai – la Piteşti şi la Gherla – sau de izolări – la Aiud.

 

Istoricul Mircea Stănescu, autorul volumelor „Documentele Reeducării”, a descoperit în dosarele Biroului Politic, aflate la Arhivele Naţionale, că reeducarea a fost controlată de la cel mai înalt nivel. Dovada: sublinierile cu roşu şi albastru, creioane tip Stalin, care erau prerogativa şefului partidului. „În acest context, albastru era pentru precizări, roşu era de reţinut în anchetă. La acel nivel singurul care semna şi adnota pe ele era tov. Gheorghe  Gheorghiu Dej. Iar tovarăşul Pintilie, şeful Securităţii, sublinia şi semna cu verde”, explică istoricul.

 

La Aiud, George Cuşa i-a întâlnit pe părintele Boghiu Sofian, părintele Nicolae Bordaşiu şi, o perioadă, a împărţit celula cu filosoful Petre Tuţea.

Cel mai dureros moment prin care a trecut nu a fost bătaia. Nici izolarea cumplită. Ci moartea primului copil, Adriana. Pe când era închis la Aiud.

„Dramatică a fost perioada a doua, în ‘58, când m-au arestat a doua oară. Aveam fata, am lasat-o de 11 luni, nu am mai găsit-o acasă. Cu o seară înainte am avut un vis ciudat. Am văzut-o în grădină, un stol de îngeri tot roiau deasupra casei noastre şi la un moment dat trei au picat lângă fântână, au luat fata şi au plecat. Soţia mi-a spus după aceea: Rămăsesem singură. Tu la Aiud, fata pe deal (în cimitir – n.r.), eu singură acasă!”.

 

Despina, soţia lui George Cuşa, era învăţătoare în satul Ferdinand, astăzi comuna Mihail Kogălniceanu, din judeţul Constanţa. După ce a fost eliberat din închisoare, George Cuşa a fost contabil şi ulterior economist la IAS. Nu i s-a permis să-şi termine studiile de Folosofie. Dar visul său de a fi profesor i s-a împlinit prin Corina, cea de-a doua fiică.

„Cât timp tata era în închisoare mama a zis că nu va divorţa niciodată, poate să-şi piardă locul de muncă, poate să fie trimisă oriunde, dar ea pe tata îl va aştepta cât va fi nevoie! Ce am remarcat e că toată suferinţa lor nu a adus dupa sine nicio umbră de frustrare, nicio umbră de răutate, duşmănie sau dorinţă de răzbunare. Suferinţa i-a înnobilat. După Revoluţie am început să văd în casă “Închisoarea noastră cea de toate zilele” şi “Jurnalul fericirii”, de Steinhardt. Tata a început să vorbească abia atunci întrucât a vrut să ne protejeze, pe mine şi pe fratele meu. Pentru că lui nu i-a fost niciodată frică de nimic, nu s-a temut de nimeni, şi-a ştiut întotdeauna urmăritorii. Am observat atitudinea tatălui meu, de data aceasta exprimată vehement faţă de comunişti şi atunci a început să se construiască imaginea mea clară despre el. Tata este exponentul unei generaţii extraordinare!”, a povestit şi Corina Cuşa, fiica lui George Cuşa.

 

Până la Revoluţie, Securitatea nu l-a scăpat din ochi.

“După eliberare, am fost chemat la Securitate. Un colonel mi-a spus: de ce nu vrei să ne ajuţi? Am avut o răbufnire. Pe cine să ajut? Dvs mi-aţi dat mie 25 de ani de închisoare (a executat 11 ani şi 3 luni – n.r.), sora mea a făcut 10 ani de închisoare, fratele tatei a murit Aiud, vărul primar al lui a murit la Aiud . Pe cine să ajut? Am fost la facultate să-mi termin studiile şi mi-au spus: Voi, bandiţilor!”.

George Cuşa are 93 de ani, locuieşte in Constanţa, scrie şi editează cărţi. Este invitat să le vorbească liceenilor despre generaţia care a suferit în închisorile comuniste, despre viaţa sa şi detenţia comunistă, despre cât de preţioasă este libertatea şi de ce trebuie apărată.

 

România nu are un Muzeu al rezistenţei anticomuniste. Fosta închisoare Piteşti a fost privatizată după Revoluţie. Jumătate aparţine unor firme de construcţii, unde oamenii vin la birou, jumătate este muzeu care funcţionează din fonduri private şi se vizitează gratuit. Fundaţia Memorialul Închisoarea Piteşti beneficiază de sprijinul mai multor tineri voluntari. Curtea interioară a devenit un cimitir simbolic, iar Camera 4 spital, fost cartier general al torturilor în timpul “Fenomenului Piteşti”, a fost transformată în altar. „Este un dar pe care putem să-l facem tuturor celor care au suferit aici!”, spune Maria Axinte, directorul Fundaţiei.

 

Echipa care a realizat reportajul ce va fi difuzat de TVR 1 în această seară, de la ora 22.30: realizator – Alina Grigore, montaj – Cornel Tudorache, imagine – Vlad Micu şi Andrei Coruţ,  sunet – Viorel Popescu şi Cătălin Putinianu, asistent imagine – Marian Clopot.

Emisiunea de reportaje, documentare şi anchete, care pune telespectatorul faţă în faţă cu istoria cotidiană, este cu ediţii în premieră la TVR 1 din 1 octombrie. La Dosar România, reporteri şi realizatori premiaţi relatează întâmplări în care ne regăsim cu toţii, filmează poveşti care au rămas în umbra evenimentelor zilnice, analizează implicaţii şi consecinţe ale ştirilor de moment.

Comentarii

Emisiuni

România, te iubesc! lansează volumul ”Ne facem bine” în București, Bacău, Iași, Rădăuți, Suceava, Baia Mare, Cluj, Sibiu și Brașov

Avatar

Published

on

Echipa România, te iubesc! se întâlnește cu cititorii din București, Bacău, Iași, Rădăuți, Suceava, Baia Mare, Cluj, Sibiu și Brașov. Paula Herlo, Alex Dima, Cosmin Savu, Cristian Leonte, Paul Angelescu și Rareș Năstase îi așteaptă pe români la evenimentele de lansare pentru cel de-al doilea volum – ”Ne facem bine”, în mai multe orașe din țară.

Volumul ”Ne facem bine”, lansat împreună cu Editura Humanitas, este o antologie de fapte extraordinare văzute și vorbite la România, te iubesc!. Este o carte pe care o deschidem cu optimism, ne-o dorim inspirație pentru cei care își doresc să facă binele și model tuturor celor care văd prea multe tonuri închise în viitorul României. Oamenii care fac binele sunt eroii acestei cărți. Oameni care s-au ridicat deasupra propriei condiții, unii deasupra vremurilor, și și-au dus tot mai sus visul, familia, comunitatea. Ei și ele au harul de a-i ajuta pe alții – în suferință sau în nevoie –, au darul și norocul să devină lideri în munca lor. Ei și ele sunt dovezi că se poate, că voința și munca aduc rezultate, împlinire și chiar fericirea, după 30 de ani în care prea mulți români au fost alungați din țară de lipsa oportunităților oneste, de incompetenți sau ticăloși instalați peste noapte în posturi de decizie, de proiecte veșnic neîncepute vândute ca promisiuni ferme. Volumul acesta le este închinat oamenilor care împing lucrurile înainte în jurul lor, celor care luptă să schimbe lucruri ce se încăpățânează să rămână neschimbate. Este un semn de mulțumire și în același timp îndemn pentru veșnicii pesimiști sau demotivați. Oamenii acestei cărți merg într-o direcție pe care noi o credem din suflet bună de urmat, toți cei care avem speranță și muncim ca să ne facem bine“, a spus Cristian Leonte, prezentatorul emisiunii România, te iubesc!.

Cititorii se vor putea întâlni cu echipa România, te iubesc!, în cadrul unor evenimente de lansare cu sesiuni de autografe, în mai multe orașe din țară.

Programul turneului de lansare a volumului România, te iubesc!:

  • București – vineri, 13 decembrie, ora 19:00, Librăria Humanitas de la Cișmigiu
  • Bacău – sâmbătă, 14 decembrie, ora 17:00, Universitatea ”Vasile Alecsandri”
  • Iași – duminică, 15 decembrie, ora 16:00, Ateneul Național din Iași
  • Rădăuți – luni, 16 decembrie, ora 13:30, Așezământul de copii ”Sfântul Ierarh Leontie”
  • Suceava – luni, 16 decembrie, ora 18:00, Universitatea ”Ștefan cel Mare”, Auditorium ”Joseph Schmidt”
  • Baia Mare – marți, 17 decembrie, ora 18:00, Centrul Universitar Nord, Biblioteca Universitara
  • Cluj – miercuri, 18 decembrie, ora 18:30, Librăria Humanitas
  • Sibiu – joi, 19 decembrie, ora 18:30, Librăria Humanitas
  • Brașov – vineri, 20 decembrie, ora 18:30, Universitatea Transilvania
  • București – sâmbătă, 21 decembrie, ora 17:00, Diverta Lipscani

 

Tu când ai spus ultima dată România, te iubesc?

Toate reportajele pot fi urmărite pe www.romaniateiubesc.stirileprotv.ro.

Foto Credit: PRO TV

Comentarii

Continue Reading

Reportaj

Românii au urmărit aseară reportajul România, te iubesc! despre ”Imperiul Tender: filiala africană”

Redactia Radar de Media

Published

on

Duminică seară, la România, te iubesc!, Cosmin Savu a continuat povestea oamenilor de afaceri români care stârnesc controverse pe continentul african. Ediția în care Ovidiu Tender a oferit primele declarații de la ieșirea din închisoare a fost lider de audiență.

Cu relații sus puse, de la președinți la șefi de servicii secrete, dar și cu o prietenie foarte apropiată de un alt om de afaceri cu un trecut sinuos, Frank Timiș, Ovidiu Tender și-a ațintit privirea asupra bogățiilor din Africa de Vest. Ieșit acum câteva zile din închisoare, unde a fost închis câțiva ani, Tender a dat primul interviu din libertate echipei România, te iubesc!  și a acceptat să vorbească despre afacerile pe care le are în Senegal, despre modul în care s-a îmbogățit, dar și despre conexiunile pe care acesta le are cu serviciile secrete.

Ediția România, te iubesc! a fost lider de audiență. Reportajul despre afacerile lui Ovidiu Tender a fost lider de audiență și a înregistrat 6.2 puncte de rating și 19.7% share pe segmentul de public comercial, format din persoane cu vârste cuprinse între 18 și 49 de ani, din mediul urban, în timp ce televiziunea de pe poziția secundă avea 4.0 puncte de rating și 12.9 % share.

Citește și „Vocile s-au auzit în toată România! Aseară, a treia ediție de knockout-uri Vocea României a fost lider de audiență!”.

Foto: PR

Comentarii

Continue Reading

Reportaj

”Imperiul Tender: filiala africană”, un reportaj de Cosmin Savu. Duminică, de la 18:00, la România, te iubesc!

Redactia Radar de Media

Published

on

Săptămâna aceasta, echipa România, te iubesc! se întoarce pe continentul african, acolo unde Cosmin Savu continuă povestea investitorilor români controversați și a potențialului pe care l-am avea pe continentul negru. Duminică, de la ora 18:00, într-un interviu în exclusivitate, Ovidiu Tender vorbește despre afacerile pe care le are în Senegal, despre modul în care s-a îmbogățit, dar și despre conexiunile cu serviciile secrete.

Cu relații sus puse, de la președinți la șefi de servicii secrete, dar și cu o prietenie foarte apropiată de un alt om de afaceri cu un trecut sinuos, Frank Timiș, Ovidiu Tender și-a ațintit privirea asupra bogățiilor din Africa de Vest. Ieșit acum câteva zile din închisoare, unde a fost închis câțiva ani, Tender a dat primul interviu din libertate echipei România, te iubesc!

”Pe lângă că este nașul familiei mele, îmi este și un prieten foarte drag, pe care îl apreciez, îl admir pentru ce a făcut. Eu nu am făcut niciodată afaceri cu Frank Timiș pentru că niciodată nu am intenționat să ne certăm și din cauza asta noi am fost competitori, n-am fost parteneri. El a mers pe drumul lui, nu a fost datorită relațiilor mele în Africa, eu am mers pe drumul meu, nu datorită relațiilor lui din Africa”, declară Ovidiu Tender. În interviul oferit în exclusivitate echipei România, te iubesc!, omul de afaceri povestește cum și-a făcut intrările la vârful politicii senegaleze, cum a concesionat zăcăminte cu un potențial fantastic, recunoaște relația cu serviciile secrete, deși neagă ajutorul acestora în evoluția sa financiară. Cum a făcut primele milioane de euro, dar și ce personaje cheie din servicii secrete i-au marcat evoluția, vedem duminică, de la ora 18:00, la PRO TV.

Are banii, are oamenii, are puterea! Știe ce alții ar vrea să uite. Un magnat controversat – în primul interviu liber – ”Imperiul Tender: filiala africana”, cu Cosmin Savu, la România, te iubesc!

Citește și „Românii s-au bucurat de fotbal! Aseară, peste 2 milioane de telespectatori au urmărit meciul România U 21 – Finlanda U 21!”.

Foto: PR

Comentarii

Continue Reading
Advertisement

Facebook

PREMIILE RADAR DE MEDIA

Publicitate

Trending

google.com, pub-4886972132153269, DIRECT, f08c47fec0942fa0