Connect with us

Reportaj

Dosar România, TVR 1: „Preţul libertăţii”, povestea unui om cât o lecţie de istorie

Published

on

Foto Credit: TVR
 

Avea 22 de ani când a fost arestat. A fost întemniţat la Jilava, a supravieţuit Fenomenului Piteşti, a fost închis la Gherla, apoi la Aiud. La „Dosar România” de la TVR 1, Alina Grigore ne spune povestea extraordinară a unui om cât o lecţie de istorie. Luni, 14 ianuarie, ora 22.30, la TVR 1.

 

Visul lui George Cuşa a fost să fie profesor. Dar regimul comunist i l-a spulberat. Avea 22 de ani şi era student la Filosofie când a fost arestat. A fost întemniţat la Jilava, a supravieţuit Fenomenului Piteşti, a fost închis la Gherla, iar mai apoi la Aiud. A fost condamnat la 25 de ani de închisoare politică şi a stat după gratii 11 ani şi 3 luni. Acum are 93 de ani, iar viaţa sa rămâne o carte deschisă. Luni, la Dosar România,  Alina Grigore ne spune povestea extraordinară a unui om cât o lecţie de istorie, în reportajul „Preţul libertăţii”. Pe 14 ianuarie, de la ora 22.30, la TVR 1.

 

„În noaptea de 28 spre 29 septembrie 1948 am fost arestat şi dus la Ministerul de Interne, iar după o lună de anchete transferat la Jilava subpământeană. Cândva fort de apărare a Capitalei, devenit placă turnantă a Securităţii, acum era locul unde se repartitizau condamnaţii, după categorii sociale, spre închisorile de execuţie. Nouă, studenţilor, ne-a fost hărăzită închisoarea Piteşti, unde ni s-a pregătit un tratament aparte. Aici, totul s-a redus la distrugerea oricărei forme de rezistenţă anticomunistă. De ce tocmai la Piteşti şi, mai ales, de ce studenţilor? La Piteşti, pentru că închisoarea se preta la un sistem de secretizare a aplicării metodelor diabolice, dure, greu de imaginat, de smulgere a informaţiilor nedeclarate la Securitate. De ce studenţilor? Pentru că dintotdeauna ei au fost şi rămân categoria socială dispusă să joace un rol activ în viaţa unei ţări, predispusă la revolte” – îşi aminteşte amar fostul deţinut politic George Cuşa.

 

Eroul reportajului Dosar România spune că ceea ce l-a ţinut în viaţă şi i-a dat putere, în anii grei de închisoare politică, a fost credinţa. Când a intrat în temniţele comuniste, era bolnav de plămâni şi suspect de leucemie. A supravieţuit bolii şi tuturor încercărilor fizice şi psihice, indiferent cât de crunte au fost.

 

„Dintr-o dată au trecut peste mine, nu mai ştiu, m-am trezit dimineaţa, eram ameţit, năucit, primul şoc cumplit! Mi-au spus: trebuie să dai tot ce nu ai declarat la Securitate. Era cumplit. Cum să dau ţarani din sat de la mine? Şi ce aţi făcut? Erau cei 22 de studenţi de la cămin, care fugiseră deja din ţară. Şi i-am trecut pe aceia. Asta a fost şansa mea la Piteşti. Mai ieşeam eu apoi în sat la mine? La Piteşti nu te durea atât suferinţa pe care o suportai tu, ci suferinţa celuilalt, a colegului tău. (…) La Camera 4 spital a fost masacru! Prăpăd! Când am intrat, m-am îngrozit. Era semiumbră, oameni pe jos, nu erau paturi, erau priciuri. I-am văzut pe unii bandajaţi, pe altii cu figuri disperate. (…) Acolo bătaie a fost de toate felurile. Iar celelalte care sunt spurcăciuni nu pot să le spun. Când era vorba de Paşte, de Crăciun sau de Sfânta Maria, s-au facut nişte scenarii acolo ca să compromită în totalitate evenimentul!”, povesteşte unul dintre ultimii supravieţuitori ai Fenomenului Piteşti.

 

Mircea Stănescu, istoric la Arhivele Naţionale povesteşte în reportajul Alinei Grigore cum erau deţinuţii torturaţi sălbatic, în etape. „Mai întâi pentru a fi destabilizaţi complet. Apoi urma o tortură sistematică. Specific este că torţionarii erau dintre deţinuti. Sub supravegherea gardienilor şi a ofiţerilor politici, 24 ore din 24. Orice făceau era un prilej de tortură. La ora mesei, gardienii aduceau ciuberele cu mâncare, le puneau în faţa celulei şi deţinuţii erau serviţi de torţionarii din celulă, colegii lor de detenţie. Mâncarea era în gamele, iar ei puşi să stea în genunchi, cu mâinile la spate, şi să mănânce. Iar această tortură avea şi o denumire: haideţi să le dăm porcilor sa mănânce! În ideologia comunistă pe de o parte erau oamenii, care erau comuniştii, partidul comunist, si de cealalată parte bandiţii, suspecţii, duşmanii. Duşmanii regimului, închişi, erau porcii, care urmau să fie transformaţi în oameni noi”.

 

Fiind bolnav, George Cuşa a stat mult timp la infirmerie, dar nu a scăpat de bătai – la Piteşti şi la Gherla – sau de izolări – la Aiud.

 

Istoricul Mircea Stănescu, autorul volumelor „Documentele Reeducării”, a descoperit în dosarele Biroului Politic, aflate la Arhivele Naţionale, că reeducarea a fost controlată de la cel mai înalt nivel. Dovada: sublinierile cu roşu şi albastru, creioane tip Stalin, care erau prerogativa şefului partidului. „În acest context, albastru era pentru precizări, roşu era de reţinut în anchetă. La acel nivel singurul care semna şi adnota pe ele era tov. Gheorghe  Gheorghiu Dej. Iar tovarăşul Pintilie, şeful Securităţii, sublinia şi semna cu verde”, explică istoricul.

 

La Aiud, George Cuşa i-a întâlnit pe părintele Boghiu Sofian, părintele Nicolae Bordaşiu şi, o perioadă, a împărţit celula cu filosoful Petre Tuţea.

Cel mai dureros moment prin care a trecut nu a fost bătaia. Nici izolarea cumplită. Ci moartea primului copil, Adriana. Pe când era închis la Aiud.

„Dramatică a fost perioada a doua, în ‘58, când m-au arestat a doua oară. Aveam fata, am lasat-o de 11 luni, nu am mai găsit-o acasă. Cu o seară înainte am avut un vis ciudat. Am văzut-o în grădină, un stol de îngeri tot roiau deasupra casei noastre şi la un moment dat trei au picat lângă fântână, au luat fata şi au plecat. Soţia mi-a spus după aceea: Rămăsesem singură. Tu la Aiud, fata pe deal (în cimitir – n.r.), eu singură acasă!”.

 

Despina, soţia lui George Cuşa, era învăţătoare în satul Ferdinand, astăzi comuna Mihail Kogălniceanu, din judeţul Constanţa. După ce a fost eliberat din închisoare, George Cuşa a fost contabil şi ulterior economist la IAS. Nu i s-a permis să-şi termine studiile de Folosofie. Dar visul său de a fi profesor i s-a împlinit prin Corina, cea de-a doua fiică.

„Cât timp tata era în închisoare mama a zis că nu va divorţa niciodată, poate să-şi piardă locul de muncă, poate să fie trimisă oriunde, dar ea pe tata îl va aştepta cât va fi nevoie! Ce am remarcat e că toată suferinţa lor nu a adus dupa sine nicio umbră de frustrare, nicio umbră de răutate, duşmănie sau dorinţă de răzbunare. Suferinţa i-a înnobilat. După Revoluţie am început să văd în casă “Închisoarea noastră cea de toate zilele” şi “Jurnalul fericirii”, de Steinhardt. Tata a început să vorbească abia atunci întrucât a vrut să ne protejeze, pe mine şi pe fratele meu. Pentru că lui nu i-a fost niciodată frică de nimic, nu s-a temut de nimeni, şi-a ştiut întotdeauna urmăritorii. Am observat atitudinea tatălui meu, de data aceasta exprimată vehement faţă de comunişti şi atunci a început să se construiască imaginea mea clară despre el. Tata este exponentul unei generaţii extraordinare!”, a povestit şi Corina Cuşa, fiica lui George Cuşa.

 

Până la Revoluţie, Securitatea nu l-a scăpat din ochi.

“După eliberare, am fost chemat la Securitate. Un colonel mi-a spus: de ce nu vrei să ne ajuţi? Am avut o răbufnire. Pe cine să ajut? Dvs mi-aţi dat mie 25 de ani de închisoare (a executat 11 ani şi 3 luni – n.r.), sora mea a făcut 10 ani de închisoare, fratele tatei a murit Aiud, vărul primar al lui a murit la Aiud . Pe cine să ajut? Am fost la facultate să-mi termin studiile şi mi-au spus: Voi, bandiţilor!”.

George Cuşa are 93 de ani, locuieşte in Constanţa, scrie şi editează cărţi. Este invitat să le vorbească liceenilor despre generaţia care a suferit în închisorile comuniste, despre viaţa sa şi detenţia comunistă, despre cât de preţioasă este libertatea şi de ce trebuie apărată.

 

România nu are un Muzeu al rezistenţei anticomuniste. Fosta închisoare Piteşti a fost privatizată după Revoluţie. Jumătate aparţine unor firme de construcţii, unde oamenii vin la birou, jumătate este muzeu care funcţionează din fonduri private şi se vizitează gratuit. Fundaţia Memorialul Închisoarea Piteşti beneficiază de sprijinul mai multor tineri voluntari. Curtea interioară a devenit un cimitir simbolic, iar Camera 4 spital, fost cartier general al torturilor în timpul “Fenomenului Piteşti”, a fost transformată în altar. „Este un dar pe care putem să-l facem tuturor celor care au suferit aici!”, spune Maria Axinte, directorul Fundaţiei.

 

Echipa care a realizat reportajul ce va fi difuzat de TVR 1 în această seară, de la ora 22.30: realizator – Alina Grigore, montaj – Cornel Tudorache, imagine – Vlad Micu şi Andrei Coruţ,  sunet – Viorel Popescu şi Cătălin Putinianu, asistent imagine – Marian Clopot.

Emisiunea de reportaje, documentare şi anchete, care pune telespectatorul faţă în faţă cu istoria cotidiană, este cu ediţii în premieră la TVR 1 din 1 octombrie. La Dosar România, reporteri şi realizatori premiaţi relatează întâmplări în care ne regăsim cu toţii, filmează poveşti care au rămas în umbra evenimentelor zilnice, analizează implicaţii şi consecinţe ale ştirilor de moment.

Lasa un comentariu aici!

Pentru orice fel de informații ma puteți contacta pe e-mail! La 1 februarie dam startul primei etape de votare la Premiile RADAR DE MEDIA 2018!

Click to comment

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Reportaj

Paula Herlo despre ancheta ”Copilărie sub anestezie”, duminica, la PRO TV

Published

on

Foto Credit: PRO TV
 

Duminică, la România, te iubesc!, Paula Herlo ne arată neputințele unor copii din centrele de plasament, care sunt abandonați și sedați sistematic. ”Copilărie sub anestezie” este o anchetă care scoate la lumină defectele unui sistem pe care statul român încearcă să-l reformeze de 30 de ani, dar nu reușește.

Sunt mii de prunci sub tratament psihiatric, deși n-au dizabilități mintale. Sistemul de protecție îi preferă liniștiți, cuminți. <<Copilărie sub anestezie>> este o radiografie a sistemului de protecție a copilului, care se reformează de 30 de ani. 5000 de prunci trăiesc încă în centre mamut, unde domnește legea celui mai puternic. Mărturiile copiilor sunt șocante, iar imaginea unei fete care adoarme în timpul discuțiilor din cauza tratamentului e o dovadă că Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății trebuie să trimită echipe mixte de control, medici și asistenți sociali, în centre. Dacă o vor face sau nu, vedeți duminică de la ora 18:00, la România, te iubesc!”, a spus Paula Herlo despre ancheta tulburătoare din această săptămână.

Copiii din grija statului sunt copiii nimănui? Aflăm duminică, la România, te iubesc!

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading

Reportaj

DIGI24: Campania “Raport de țară”. Polonenca, locul în care aştepţi lumina o viaţă întreagă

Published

on

 

Campania Digi24 “Raport de Ţară” ne poartă astăzi sus, în Munții Bucovinei, tocmai la Polonenca. O localitate pe care nu o găseşti pe hartă, dar în care se încăpăţânează să trăiască o duzină și ceva de suflete. Între ei, Roxana şi Ilie. 

El are 30 de ani, ea doar 23. S-au cunoscut pe munte şi au ales să-şi ducă traiul tot pe munte. În ochii lui Dumnezeu, departe de cei ai autorităţilor. Au de la cine lua exemplu: la câteva case distanţă, soţii Procopiuc au intrat în cel de-al 44-lea an de căsnicie. Pentru Dorel Procopiuc, singura lumină din casă vine… din ochii soţiei sale, Rodica. Oamenii au rămas la mila opaițului. Și-a sorții.

“Dacă s-ar trezi Ștefan cel mare, ar spune: Parcă ieri v-am lăsat, oștenii mei”, spune, din sania trasă de cai cu care urcăm spre Polonenca, Mugurel Balabasciuc, consilier al comunei Moldovița, astăzi ghid de ocazie pentru echipa Digi.

“Din Argel, unde are capăt de linie mocănița Huțulca, am urcat cu bagaje și acareturi o oră și douăzeci de minute. Pe jos, cu noroc, am fi făcut trei ore. Așa ne-a zis Mugurel. Și așa a fost. După un drum greu și strâmb, cu rampe pe care abia le răzbeau caii, am ajuns. Dintre cele 77 de gospodării neelectrificate din Moldovița, opt sunt pe platoul Polonenca. Distribuitorul de curent electric i-a transmis primăriei locale că racordarea caselor din munte la rețea… nu-i rentabilă”, spune Cătălin Firoiu, jurnalistul care ne aduce povestea oamenilor din Polonenca.

Reportajul filmat în munții Bucovinei va fi difuzat astăzi, 12 martie 2019, în jurnalele de știri Digi24 de la orele 14:00, 16:00, 20:00 şi 22.00.

În fiecare marţi scoatem România la raport, cu bune şi cu rele. Întâlnim primari gospodari, dar și localităţi lăsate să moară. Trecem prin orăşele cochete şi sate-odinioară mândre, de care astăzi s-a ales praful. Reportajele campaniei “Raport de Ţară ne poartă în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării. Cătălin Firoiu ne spune povestea oamenilor și a locurilor din România uitată. Aflăm care sunt soluţiile posibile la problemele comunităţilor şi le reamintim autorităţilor de ce au primit votul și încrederea românilor.

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading

Reportaj

Documentarul despre fondurile europene, prezentat aseară la România, te iubesc!, a fost urmărit de peste 1 milion de români

Published

on

 

Aseară, la România, te iubesc!, Alex Dima a prezentat documentarul ”Formă fără fonduri”, care arată paradoxul fondurilor pe care, deși Uniunea Europeană ni le pune la dispoziție, noi nu suntem capabili să le accesăm, dar și exemple de localități unde primarii au reușit să atragă milioane de euro pe care i-au investit pentru a crește nivelul de trai al comunității.

Emisiunea România, te iubesc! a înregistrat 4.4 puncte de rating și 17% share pe segmentul de public comercial, format din persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 49 de ani, din mediul urban, în timp ce televiziunea de pe poziția secundă avea 4 puncte de rating 15.5% share. La nivel național, peste 1 milion de telespectatori au urmărit, minut cu minut, documentarul despre felul în care România nu reușește să atragă fonduri europene.

Duminică, la România, te iubesc!, Paula Herlo va deschide ușa unor centre de plasament și ne va arăta cum o parte dintre minorii găzduiți acolo iau medicamente psihotrope. 5.700 de copii din sistemul de protecție sunt pacienții medicilor psihiatri, deși mulți dintre ei nu au dizabilități mentale. Ce ascunde acest ”tratament” și care sunt motivele reale pentru care responsabilii din instituțiile statului îl aplică zilnic pe mii de copii vedem duminică, de la ora 18:00, la PRO TV.

Edițiile România, te iubesc! sunt disponibile integral pe protvplus.ro. Conținutul disponibil pe platforma PRO TV Plus poate fi embed-uit folosind linkul de iframe din platformă.

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading
Advertisement
Advertisement Https://Www.Autodoc24.RO

PREMIILE RADAR DE MEDIA

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Trending