Connect with us

Revista Presei

Escaladarea crizei bancare descurajează dezvoltarea economică în Europa Concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa şi SUA pentru al doilea trimestru al lui 2012

Published

on

Criza financiară europeană a reescaladat în al doilea trimestru. Evaluările consumatorilor privind viitorul stării economice şi veniturilor, precum şi dorinţa de a face cumpărături majore, variază în funcţie de măsura în care diferite ţări sunt afectate de această evoluţie. Ca urmare, o stare de spirit proastă în rândul populaţiei este predominantă îndeosebi în Grecia, Spania şi Italia, ţări aflate în centrul crizei. Acestea sunt concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa, care oferă o privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economică şi veniturile, şi asupra dorinţei de cumpărare în rândul consumatorilor din 12 ţări europene şi din SUA.

În ultimele câteva săptămâni şi luni, o escaladare a crizei bancare a determinat revenirea crizei financiare în Europa. Situaţia din Spania demonstrează cât de strâns legat este destinul unei ţări de cel al băncilor sale. UE a aprobat 100 miliarde de euro pentru guvernul din Madrid, pentru ca acesta să îşi salveze instituţiile financiare. Grecia şi Irlanda au primit deja bailout-uri de miliarde de euro pentru băncile lor. Cu cât situaţia dintr-o ţară este mai critică, cu atât aceasta devine mai critică pentru băncile sale. Această corelaţie a fost dovedită din nou de criză. Pe de o parte, instituţiile financiare îşi sprijină guvernele aflate în dificultate prin cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale. Şi, pe de cealaltă parte, guvernele intervin atunci când lucrurile devin critice pentru băncile lor. Dacă sectorul financiar al unei ţări se află într-o stare precară, datoria suverană va creşte. Ca rezultat, agenţiile de evaluare reduc rapid rating-ul ţării respective, aşa cum s-a întâmplat recent în cazul Italiei.

La summit-ul UE din Bruxelles, de la sfârşitul lunii iunie, liderii europeni au convenit o extindere a pachetului de salvare pentru a veni în sprijinul ţărilor din zona euro aflate pe un teren potenţial nesigur. În viitor, Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (FESF) şi Mecanismul European de Stabilitate (MES) vor avea mai multă flexibilitate în implementarea măsurilor existente cu privire la fondul de salvare, în vederea stabilizării pieţelor de obligaţiuni guvernamentale. Ţările din centrul crizei vor accesa cu mai multă uşurinţă fondurile de salvare a zonei euro, având de îndeplinit mai puţine condiţii. Italia şi Spania suferă în momentul de faţă din cauza ratelor mari ale dobânzilor, şi se zbat să facă rost de noi bani pe pieţe. În viitor, fondul de criză al MES va fi în măsură să ofere sprijin direct băncilor. Anterior acest lucru nu a fost posibil datorită Tratatului privind MES. Banii urmează să fie transferaţi ţării respective, ceea ce va mări datoriile suverane ale ţărilor, deşi Italia şi Spania au ridicat obiecţii şi au cerut ca aceste fonduri să fie date direct băncilor salvate astfel încât bilanţurile naţionale să rămână neafectate. O premisă obligatorie este însă organizarea unei activităţi de monitorizare bancară uniforme în zona euro, în care un rol central să îi revină Băncii Centrale Europene. În plus, a fost aprobat un program de redresare economică de 120 miliarde de euro. Reacţiile pieţelor la măsurile de accelerare au fost până în prezent pozitive.

În următoarele câteva luni se va vedea dacă aceste măsuri vor fi eficiente în reducerea severităţii crizei financiare şi în prevenirea dezmembrării zonei euro. Disponibilitatea guvernelor naţionale afectate şi a cetăţenilor lor de a implementa reformele necesare va avea un rol decisiv.

România: evoluţie bună pe piaţa muncii

Deocamdată, România pare să fi reuşit să rămână puţin afectată de criza financiară europeană. Cu toate că previziunile privind creşterea economică sunt mai puțin optimiste, acestea se menţin la un nivel relativ ridicat. Conform Băncii Mondiale, economia României va creşte anul acesta cu 1,2 procente. Acest lucru este demonstrat şi de creşterea accentuată, în ultimele câteva luni, a aşteptărilor consumatorilor privind starea economiei. Aceste aşteptări pozitive sunt influenţate în primul rând de rezultatele alegerilor locale. Aceasta deoarece promisiunile politicienilor sunt în general crezute de români. Optimismul privind situaţia economică este reflectat şi pe piaţa muncii. România se numără printre ţările cu cele mai mici rate ale şomajului din Europa. Aceasta dă naştere la speranţe privind creşterea veniturilor populaţiei. Cu toate că datele de bază sunt deocamdată bune, consumatorii români sunt totuşi atenţi când vine vorba să cheltuiască bani. Dorinţa de a face cumpărături majore a crescut în ultimele câteva luni, rămânând totuşi la un nivel foarte coborât.

Aşteptările privind starea economiei: -2,6 puncte
Aşteptările privind veniturile: 1,6 puncte
Dorinţa de cumpărare: -18,4 puncte

Aşteptările privind starea economiei: Italia se prăbuşeşte în timp ce Portugalia devine un model

Reescaladarea crizei financiare a luat prin surprindere aproape toate economiile europene. Portugalia şi România oferă însă o rază de speranţă. Perspectiva redresării economice a fost considerată cel mai puţin probabilă de consumatorii din Italia (-60,2 puncte) şi Cehia (-57,1 puncte). Cele mai ridicate valori s-au înregistrat în Franţa (-8,2 puncte), România (-2,6 puncte) şi Germania (3,0 puncte). Media în Uniunea Europeană se situează la -35 puncte. În SUA indicatorul se află la 21,2 puncte.

În ciuda reescaladării crizei financiare europene, aşteptările privind starea economiei înRomânia au continuat să îşi revină. Deşi indicatorul se situa la -26,2 puncte în martie, acesta a urcat la -2,6 puncte în iunie, ajungând astfel la cea mai ridicată valoare atinsă din noiembrie 2008. Indicatorul a atins valoarea minimă în iunie 2010, când s-a situat la -71 puncte. În ciuda tuturor problemelor, în acest interval, economia României s-a stabilizat în mod constant. În 2011, ţara a înregistrat o creştere economică de 2,5 procente din PIB. Aşteptările privind starea economiei sunt pozitive şi pentru 2012, preconizându-se rate cuprinse între 1,5 procente şi 2 procente din PIB. În 2011 România a reuşit să respecte pragul de deficit fixat, de 4,4 procente din PIB. Rata şomajului înregistrat oficial se situează la 7,7 procente. Însă această evoluţie pozitivă se află încă pe un teren nesigur, fiind strâns dependentă de situaţia economică în zona euro, care este răspunzătoare de 55 procente din exporturile României. Pentru 2012, Guvernul României a fixat o nouă limită a împrumuturilor de 1,9 procente din PIB. Şi în România se fac auzite tot mai multe voci cerând ca consolidarea necesară a bugetului să fie compensată cu mai multe stimulente pentru creştere şi o îmbunătăţire semnificativă a competitivităţii. Creşterea economică susţinută depinde de eficienţa cu care România va stimula cererea domestică.

Aşteptările privind veniturile: mari în Germania; grecii găsesc precauţi o licărire de speranţă

În multe ţări europene, consumatorii anticipează o creştere a veniturilor în lunile care urmează, însă una foarte mică. Indicatorul a rămas în mare parte stabil, sau chiar s-a ameliorat. Cele mai coborâte valori s-au înregistrat în Portugalia (-33,7 puncte), Grecia (-48,0 puncte) şi Italia (-68,0 puncte). O creştere a veniturilor este anticipată de austrieci (-1,0 puncte), români (1,6 puncte) şi germani (40,1 puncte). Media în Uniunea Europeană este de -43 puncte, în SUA indicatorul situându-se la 14,7 puncte.

Dorinţa de cumpărare: francezii cheltuiesc, britanicii economisesc

În majoritatea ţărilor europene, dorinţa de cumpărare a fost relativ constantă, la un nivel coborât sau foarte coborât. În unele ţări aceasta s-a îmbunătăţit în ultimele două luni. Consumatorii sunt îngrijoraţi de creşterea şi mai mare a taxelor ca parte a măsurilor de consolidare la nivel european. În unele ţări au fost deja aprobate creşteri ale TVA, care vor intra în vigoare la începutul anului viitor. Ca urmare consumatorii consideră că acum este momentul potrivit pentru a face cumpărături majore. Există însă o diferenţă imensă între a dori să consumi şi a fi în măsură să consumi. Mulţi oameni pur şi simplu nu îşi pot permite cheltuieli majore în momentul de faţă, chiar dacă este momentul potrivit. În prezent, cea mai coborâtă dorinţă de cumpărare se înregistrează în Regatul Unit (-42,3 puncte), Portugalia (-43,2 puncte) şi Grecia (-45,2 puncte). Cei mai dornici să consume sunt bulgarii (8,5 puncte), austriecii (22,4 puncte) şi germanii (32,7 puncte). Media la nivel de Uniune Europeană se situează la -23 puncte. SUA* are un nivel de -9,6 puncte.

Studiul

Aceste rezultate au fost luate din studiul GfK Climatul de consum MAXX, care are la bază interviuri cu consumatori efectuate lunar, la însărcinarea Comisiei Europene, în toate ţările Uniunii Europene. Studiul GfK Climatul de consum Europa asigură o privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economică şi veniturile, şi a dorinţei de cumpărare a consumatorilor din Austria, Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Cehia, România şi Spania. Aceste doisprezece ţări însumează circa 80% din populaţia totală a tuturor celor 27 de ţări ale UE.

Distribuţia lunară a interviurilor pe ţările studiate este următoarea:

Austria 1.500

Bulgaria 1.000

Franţa 3.300

Germania 2.000

Grecia 1.500

Italia 2.000

Polonia 1.000

Portugalia 2.100

Regatul Unit 2.000

Cehia 1.000

România 1.000

Spania 2.000

 

*Începând din martie 2011, GfK efectuează de asemenea studiul Climatul de consum în SUA. Întrebările sunt identice celor ale studiului efectuat în Uniunea Europeană. Având în vedere seriile în timp relativ scurte disponibile, datele nu pot fi standardizate. În consecinţă nu este posibilă fixarea unei medii pe termen lung la 0.

Pentru informaţii adiţionale, accesaţi: http://www.gfk.com/consumer_climate_europe.

Tabelul de mai jos prezintă o vedere de ansamblu asupra indicatorilor individuali:

Aşteptările privind starea economiei

Acest indice are la bază următoarea întrebare adresată consumatorilor: „Cum credeţi că va evolua situaţia economică generală în următoarele 12 luni?“ (se va îmbunătăţi considerabil – se va îmbunătăţi uşor – se va menţine aproximativ la acelaşi nivel – se va înrăutăţi uşor – se va înrăutăţi considerabil – nu ştiu)

Aşteptările privind veniturile

Acest indice are la bază următoarea întrebare adresată consumatorilor: „Cum credeţi că va evolua situaţia financiară a gospodăriei dumneavoastră în următoarele 12 luni?“ (se va îmbunătăţi considerabil – se va îmbunătăţi uşor – se va menţine aproximativ la acelaşi nivel – se va înrăutăţi uşor – se va înrăutăţi considerabil – nu ştiu)

Dorinţa de consum şi de cumpărare

Acest indice are la bază următoarea întrebare adresată consumatorilor: „Credeţi că este recomandabil să efectuaţi cumpărături majore în momentul de faţă?“ (da, momentul este favorabil – momentul nu este nici deosebit de favorabil, nici deosebit de nefavorabil – nu, momentul nu este favorabil – nu ştiu)

Despre GfK

GfK este una dintre cele mai mari firme de cercetare a pieţei din lume, cu peste 11.500 de experţi care se străduiesc să dobândească o înţelegere şi mai aprofundată a modului în care, pe peste 100 de pieţe, oamenii trăiesc, gândesc, şi fac cumpărături zi de zi. GfK inovează constant, utilizând tehnologii de ultimă oră şi metodologii revoluţionare, pentru a furniza clienţilor cea mai bună înţelegere a celor mai importanţi oameni din lume: proprii lor clienţi. În anul 2011, vânzările GfK s-au ridicat la 1,37 miliarde de euro.

Comentarii

comments

Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

PREMIILE RADAR DE MEDIA

Locuri de muncă în România

Locuri de muncă în România

MENIU

pentru sufletul tau

Facebook

IN Trending