Connect with us

Revista Presei

Escaladarea crizei bancare descurajează dezvoltarea economică în Europa Concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa şi SUA pentru al doilea trimestru al lui 2012

Published

on

 

Criza financiară europeană a reescaladat în al doilea trimestru. Evaluările consumatorilor privind viitorul stării economice şi veniturilor, precum şi dorinţa de a face cumpărături majore, variază în funcţie de măsura în care diferite ţări sunt afectate de această evoluţie. Ca urmare, o stare de spirit proastă în rândul populaţiei este predominantă îndeosebi în Grecia, Spania şi Italia, ţări aflate în centrul crizei. Acestea sunt concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa, care oferă o privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economică şi veniturile, şi asupra dorinţei de cumpărare în rândul consumatorilor din 12 ţări europene şi din SUA.

În ultimele câteva săptămâni şi luni, o escaladare a crizei bancare a determinat revenirea crizei financiare în Europa. Situaţia din Spania demonstrează cât de strâns legat este destinul unei ţări de cel al băncilor sale. UE a aprobat 100 miliarde de euro pentru guvernul din Madrid, pentru ca acesta să îşi salveze instituţiile financiare. Grecia şi Irlanda au primit deja bailout-uri de miliarde de euro pentru băncile lor. Cu cât situaţia dintr-o ţară este mai critică, cu atât aceasta devine mai critică pentru băncile sale. Această corelaţie a fost dovedită din nou de criză. Pe de o parte, instituţiile financiare îşi sprijină guvernele aflate în dificultate prin cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale. Şi, pe de cealaltă parte, guvernele intervin atunci când lucrurile devin critice pentru băncile lor. Dacă sectorul financiar al unei ţări se află într-o stare precară, datoria suverană va creşte. Ca rezultat, agenţiile de evaluare reduc rapid rating-ul ţării respective, aşa cum s-a întâmplat recent în cazul Italiei.

La summit-ul UE din Bruxelles, de la sfârşitul lunii iunie, liderii europeni au convenit o extindere a pachetului de salvare pentru a veni în sprijinul ţărilor din zona euro aflate pe un teren potenţial nesigur. În viitor, Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (FESF) şi Mecanismul European de Stabilitate (MES) vor avea mai multă flexibilitate în implementarea măsurilor existente cu privire la fondul de salvare, în vederea stabilizării pieţelor de obligaţiuni guvernamentale. Ţările din centrul crizei vor accesa cu mai multă uşurinţă fondurile de salvare a zonei euro, având de îndeplinit mai puţine condiţii. Italia şi Spania suferă în momentul de faţă din cauza ratelor mari ale dobânzilor, şi se zbat să facă rost de noi bani pe pieţe. În viitor, fondul de criză al MES va fi în măsură să ofere sprijin direct băncilor. Anterior acest lucru nu a fost posibil datorită Tratatului privind MES. Banii urmează să fie transferaţi ţării respective, ceea ce va mări datoriile suverane ale ţărilor, deşi Italia şi Spania au ridicat obiecţii şi au cerut ca aceste fonduri să fie date direct băncilor salvate astfel încât bilanţurile naţionale să rămână neafectate. O premisă obligatorie este însă organizarea unei activităţi de monitorizare bancară uniforme în zona euro, în care un rol central să îi revină Băncii Centrale Europene. În plus, a fost aprobat un program de redresare economică de 120 miliarde de euro. Reacţiile pieţelor la măsurile de accelerare au fost până în prezent pozitive.

În următoarele câteva luni se va vedea dacă aceste măsuri vor fi eficiente în reducerea severităţii crizei financiare şi în prevenirea dezmembrării zonei euro. Disponibilitatea guvernelor naţionale afectate şi a cetăţenilor lor de a implementa reformele necesare va avea un rol decisiv.

România: evoluţie bună pe piaţa muncii

Deocamdată, România pare să fi reuşit să rămână puţin afectată de criza financiară europeană. Cu toate că previziunile privind creşterea economică sunt mai puțin optimiste, acestea se menţin la un nivel relativ ridicat. Conform Băncii Mondiale, economia României va creşte anul acesta cu 1,2 procente. Acest lucru este demonstrat şi de creşterea accentuată, în ultimele câteva luni, a aşteptărilor consumatorilor privind starea economiei. Aceste aşteptări pozitive sunt influenţate în primul rând de rezultatele alegerilor locale. Aceasta deoarece promisiunile politicienilor sunt în general crezute de români. Optimismul privind situaţia economică este reflectat şi pe piaţa muncii. România se numără printre ţările cu cele mai mici rate ale şomajului din Europa. Aceasta dă naştere la speranţe privind creşterea veniturilor populaţiei. Cu toate că datele de bază sunt deocamdată bune, consumatorii români sunt totuşi atenţi când vine vorba să cheltuiască bani. Dorinţa de a face cumpărături majore a crescut în ultimele câteva luni, rămânând totuşi la un nivel foarte coborât.

Aşteptările privind starea economiei: -2,6 puncte
Aşteptările privind veniturile: 1,6 puncte
Dorinţa de cumpărare: -18,4 puncte

Aşteptările privind starea economiei: Italia se prăbuşeşte în timp ce Portugalia devine un model

Reescaladarea crizei financiare a luat prin surprindere aproape toate economiile europene. Portugalia şi România oferă însă o rază de speranţă. Perspectiva redresării economice a fost considerată cel mai puţin probabilă de consumatorii din Italia (-60,2 puncte) şi Cehia (-57,1 puncte). Cele mai ridicate valori s-au înregistrat în Franţa (-8,2 puncte), România (-2,6 puncte) şi Germania (3,0 puncte). Media în Uniunea Europeană se situează la -35 puncte. În SUA indicatorul se află la 21,2 puncte.

În ciuda reescaladării crizei financiare europene, aşteptările privind starea economiei înRomânia au continuat să îşi revină. Deşi indicatorul se situa la -26,2 puncte în martie, acesta a urcat la -2,6 puncte în iunie, ajungând astfel la cea mai ridicată valoare atinsă din noiembrie 2008. Indicatorul a atins valoarea minimă în iunie 2010, când s-a situat la -71 puncte. În ciuda tuturor problemelor, în acest interval, economia României s-a stabilizat în mod constant. În 2011, ţara a înregistrat o creştere economică de 2,5 procente din PIB. Aşteptările privind starea economiei sunt pozitive şi pentru 2012, preconizându-se rate cuprinse între 1,5 procente şi 2 procente din PIB. În 2011 România a reuşit să respecte pragul de deficit fixat, de 4,4 procente din PIB. Rata şomajului înregistrat oficial se situează la 7,7 procente. Însă această evoluţie pozitivă se află încă pe un teren nesigur, fiind strâns dependentă de situaţia economică în zona euro, care este răspunzătoare de 55 procente din exporturile României. Pentru 2012, Guvernul României a fixat o nouă limită a împrumuturilor de 1,9 procente din PIB. Şi în România se fac auzite tot mai multe voci cerând ca consolidarea necesară a bugetului să fie compensată cu mai multe stimulente pentru creştere şi o îmbunătăţire semnificativă a competitivităţii. Creşterea economică susţinută depinde de eficienţa cu care România va stimula cererea domestică.

Aşteptările privind veniturile: mari în Germania; grecii găsesc precauţi o licărire de speranţă

În multe ţări europene, consumatorii anticipează o creştere a veniturilor în lunile care urmează, însă una foarte mică. Indicatorul a rămas în mare parte stabil, sau chiar s-a ameliorat. Cele mai coborâte valori s-au înregistrat în Portugalia (-33,7 puncte), Grecia (-48,0 puncte) şi Italia (-68,0 puncte). O creştere a veniturilor este anticipată de austrieci (-1,0 puncte), români (1,6 puncte) şi germani (40,1 puncte). Media în Uniunea Europeană este de -43 puncte, în SUA indicatorul situându-se la 14,7 puncte.

Dorinţa de cumpărare: francezii cheltuiesc, britanicii economisesc

În majoritatea ţărilor europene, dorinţa de cumpărare a fost relativ constantă, la un nivel coborât sau foarte coborât. În unele ţări aceasta s-a îmbunătăţit în ultimele două luni. Consumatorii sunt îngrijoraţi de creşterea şi mai mare a taxelor ca parte a măsurilor de consolidare la nivel european. În unele ţări au fost deja aprobate creşteri ale TVA, care vor intra în vigoare la începutul anului viitor. Ca urmare consumatorii consideră că acum este momentul potrivit pentru a face cumpărături majore. Există însă o diferenţă imensă între a dori să consumi şi a fi în măsură să consumi. Mulţi oameni pur şi simplu nu îşi pot permite cheltuieli majore în momentul de faţă, chiar dacă este momentul potrivit. În prezent, cea mai coborâtă dorinţă de cumpărare se înregistrează în Regatul Unit (-42,3 puncte), Portugalia (-43,2 puncte) şi Grecia (-45,2 puncte). Cei mai dornici să consume sunt bulgarii (8,5 puncte), austriecii (22,4 puncte) şi germanii (32,7 puncte). Media la nivel de Uniune Europeană se situează la -23 puncte. SUA* are un nivel de -9,6 puncte.

Studiul

Aceste rezultate au fost luate din studiul GfK Climatul de consum MAXX, care are la bază interviuri cu consumatori efectuate lunar, la însărcinarea Comisiei Europene, în toate ţările Uniunii Europene. Studiul GfK Climatul de consum Europa asigură o privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economică şi veniturile, şi a dorinţei de cumpărare a consumatorilor din Austria, Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Cehia, România şi Spania. Aceste doisprezece ţări însumează circa 80% din populaţia totală a tuturor celor 27 de ţări ale UE.

Distribuţia lunară a interviurilor pe ţările studiate este următoarea:

Austria 1.500

Bulgaria 1.000

Franţa 3.300

Germania 2.000

Grecia 1.500

Italia 2.000

Polonia 1.000

Portugalia 2.100

Regatul Unit 2.000

Cehia 1.000

România 1.000

Spania 2.000

 

*Începând din martie 2011, GfK efectuează de asemenea studiul Climatul de consum în SUA. Întrebările sunt identice celor ale studiului efectuat în Uniunea Europeană. Având în vedere seriile în timp relativ scurte disponibile, datele nu pot fi standardizate. În consecinţă nu este posibilă fixarea unei medii pe termen lung la 0.

Pentru informaţii adiţionale, accesaţi: http://www.gfk.com/consumer_climate_europe.

Tabelul de mai jos prezintă o vedere de ansamblu asupra indicatorilor individuali:

Aşteptările privind starea economiei

Acest indice are la bază următoarea întrebare adresată consumatorilor: „Cum credeţi că va evolua situaţia economică generală în următoarele 12 luni?“ (se va îmbunătăţi considerabil – se va îmbunătăţi uşor – se va menţine aproximativ la acelaşi nivel – se va înrăutăţi uşor – se va înrăutăţi considerabil – nu ştiu)

Aşteptările privind veniturile

Acest indice are la bază următoarea întrebare adresată consumatorilor: „Cum credeţi că va evolua situaţia financiară a gospodăriei dumneavoastră în următoarele 12 luni?“ (se va îmbunătăţi considerabil – se va îmbunătăţi uşor – se va menţine aproximativ la acelaşi nivel – se va înrăutăţi uşor – se va înrăutăţi considerabil – nu ştiu)

Dorinţa de consum şi de cumpărare

Acest indice are la bază următoarea întrebare adresată consumatorilor: „Credeţi că este recomandabil să efectuaţi cumpărături majore în momentul de faţă?“ (da, momentul este favorabil – momentul nu este nici deosebit de favorabil, nici deosebit de nefavorabil – nu, momentul nu este favorabil – nu ştiu)

Despre GfK

GfK este una dintre cele mai mari firme de cercetare a pieţei din lume, cu peste 11.500 de experţi care se străduiesc să dobândească o înţelegere şi mai aprofundată a modului în care, pe peste 100 de pieţe, oamenii trăiesc, gândesc, şi fac cumpărături zi de zi. GfK inovează constant, utilizând tehnologii de ultimă oră şi metodologii revoluţionare, pentru a furniza clienţilor cea mai bună înţelegere a celor mai importanţi oameni din lume: proprii lor clienţi. În anul 2011, vânzările GfK s-au ridicat la 1,37 miliarde de euro.

Lasa un comentariu aici!

Click to comment

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ALL MEDIA

Un jurnalist de la ziarul Adevarul reclama cenzura dupa un interviu cu un consultant politic

Published

on

 

Ziaristul Mircea Barbu reclama intr-o postare pe Facebook o presupusa cenzurare a interviului pe care i l-a luat consultantului politic american Roger Stone, noteaza Hotnews.ro

Mircea Barbu scrie ca redactorul-sef Dan Marinescu, i-a cerut sa elimine din interviu doua intrebari – una legata de episodul in care Donald Trump facea o referire ireverentioasa la adresa unei femei, si alta despre un episod din trecutul lui Stone, cand acesta postase un anunt pe un site de swingeri. Marinescu spune a declarat pentru HotNews.ro ca “i-am zis sa scoata doua intrebari care nu cred ca aveau profilul ziarului Adevarul”.

Mircea Barbu scrie ca, pe langa cererea lui Dan Marinescu, a mai fost sunat si de actionarul ziarului, Cristi Burci, in legatura cu interviul luat lui Stone.

“Conducerea Adevărul a pus presiuni considerabile asupra mea, jurnalist angajat full-time, să scot anumite intrebări incomode dintr-un interviu cu Roger Stone, un controversat consultant politic american”, scrie Barbu pe contul sau de Facebook.

 

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading

ALL MEDIA

Cea mai mare televiziune din Orientul Mijlociu, Al-Jazeera ar urma sa fie inchisa!

Published

on

 

Al-Jazeera, telviziunea din Orientul Mijlociu care emite din anul 1996 si a revolutionat mass-media din lumea araba, risca sa fie inchis.

 

Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite, Egiptul si Bahrainul si-au suspendat luna trecuta relatiile cu Qatarul, pe care l-au acuzat ca finanteaza terorismul si au acordat conducerii de la Doha 10 zile sa se conformeze solicitarilor lor, pentru a ridica sanctiunile diplomatice si economice fara precedent. Printre aceste solicitari se numara si inchiderea televiziunii Al-Jazeera, scrie The Guardian, citat de Hotnews.ro .

Termenul impus de cele patru tari arabe pentru indeplinirea solicitarilor de catre Qatar, in schimbul ridicarii sanctiunilor diplomatice si economice fara precedent si a blocadei agresive, expira la inceputul saptamanii viitoare.

Pe lista de 13 solicitari se afla de asemenea si aceea ca Doha sa isi intrerupa legaturile cu miscarile Fratii Musulmani, Hezbollah, precum si cu gruparile Al-Qaida si Statul Islamic.

 

Foto Credit: Al-Jazeera

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading

ALL MEDIA

Jurnalista Sorina Matei anunta ca il va da in judecata pe seful EVZ, Dan Andronic

Published

on

 

Jurnalista Sorina Matei a anuntat duminica, pe contul ei de Facebook, ca a decis sa-l dea in judecata pe Dan Andronic dupa ce seful Evenimentului zilei a acuzat-o in mai multe randuri de legaturi cu serviciile de informatii, informeaza Hotnews.ro .

Dan Andronic, urmarit penal in mai multe dosare, a acuzat-o in mai multe randuri pe Sorina Matei de legaturi cu serviciile de informatii. Lunea trecuta, el a scris in Evz ca articolele ei erau folosite de generalii SRI pentru a se razboi intre ei. Tot luna aceasta, Andronic a sustinut pe Facebook ca Matei a fost angajata de doua televiziuni dupa interventii din SRI.

 

Iata ce a scris jurnalista pe contul sau de Facebook:

“Am decis impreuna cu avocatul meu actionarea in instanta a lui Dan Catalin Andronic pentru acte de denigrare si discreditare personala si profesionala savarsite prin comunicarea publica a unor informatii mincinoase si defaimatoare de natura sa aduca o afectare grava a drepturilor nepatrimoniale apartinand subsemnatei constand in onoare, demnitate, reputatie si imagine.

Avand in vedere ca respectivele comunicari publice ale lui Dan Catalin Andronic, preluate de catre entitati de presa, reprezinta acuzatii concrete si directe, prezentarea acestora fara niciun element probator determina intentia exclusiva de discreditare si denigrare personala si profesionala a subsemnatei.

De mai bine de 2 ani, am raspuns public insinuarii defaimatoare si denigratoare facute in contextul problemelor penale ale Elenei Udrea de catre fostul presedinte al Romaniei, Traian Basescu, pe care in lipsa unei acuzatii directe, explicite si concrete nu am putut sa-l actionez in judecata.

De asemenea, am raspuns public acuzatiilor grave si dovedit neprobate facute de Elena Udrea si in acest sens am prezentat si public documente concrete in sustinerea afirmatiilor mele.

Am raspuns de asemenea public acuzatiilor facute de Sebastian Ghita care, din 18 Mai 2016, se afla la fel ca si Dan Catalin Andronic sub incidenta unei notificari legale privind incalcarea drepturilor nepatrimoniale din partea subsemnatei.”

 

Foto Credit: Inpolitics 

REZULTATE PREMIILE RADAR DE MEDIA 2017 – Etapa preliminară

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading
Advertisement

Facebook

PREMIILE RADAR DE MEDIA

Advertisement
Advertisement

Trending

%d blogeri au apreciat: