Connect with us

Industria de Comunicare

EU, CU MINE ŞI IA – Noua cercetare Grayling care identifică riscuri şi oportunităţi de comunicare generate de progresele din domeniul tehnologiei inteligenţei artificiale

Avatar

Published

on

Avantajele ce ar putea fi obţinute prin integrarea inteligenţei artificiale (IA) şi automatizării în diverse industrii vor deveni reale doar în cazul în care companiile vor acorda atenţie atât tehnologiei, cât şi comunicării. Aceasta este tema centrală din noul raport de cercetare publicat de agenţia de comunicare Grayling, care reuneşte opinii ale unor experţi în IA. 

 

Eu, cu mine şi IA combină perspectivele mai multor experţi internaţionali, lideri ai industriei, spirite inovatoare, oameni de ştiinţă, membri ai comunităţii academice, comentatori sau persoane cu influenţă în domeniu, cu contribuţiile unor specialişti Grayling în managementul reputaţiei şi Public Affairs. Aceste opinii au fost compilate într-o revistă digitală, ca parte a iniţiativei Grayling “Advantage Series”, un program de cercetare care abordează câteva dintre marile provocări în materie de reputaţie, reglementare şi comunicare cu care se confruntă în prezent organizaţiile.

 

“IA transformă modul în care lucrăm, trăim şi interacţionăm cu diverse companii, organizaţii din sectorul public, dar şi între noi, deschizând nenumărate oportunităţi, însă în egală măsură generând şi riscuri. Deşi nu susţinem că suntem experţi în domeniul IA, este misiunea noastră să înţelegem atât avantajele potenţiale care pot rezulta din comunicarea eficientă a unor astfel de progrese, cât şi riscurile aferente. Această publicaţie îşi propune să impulsioneze şi să contribuie la dezbaterea pe care IA a generat-o în domeniile în care operează clienţii noştri”, a declarat Jon Meakin, Global Head of Strategic Services, Grayling, care a supervizat raportul.

 

Eu, cu mine şi IA se împarte în trei capitole:

 

Cum lucrăm: Transformări posibile pe care IA le-ar putea produce în diverse domenii; modalităţi în care comunicarea acestor idei generează oportunităţi şi riscuri legate de reputaţie; ce rezistenţă va declanşa în anumite sectoare adoptarea acestei tehnologii; şi cum s-ar putea depăşi această situaţie.

  • Deci… vom fi cu toţii înlocuiţi de roboţi? Steve Abrams de la IBM Watson defineşte câteva dintre schimbările care se produc la ora actuală şi care ne vor influenţa viitorul.
  • Automatizarea şi forţa de muncă: de fapt care este adevărata provocare? Bob Doyle de la Asociaţia pentru Dezvoltarea Automatizării cântăreşte impactul pe care revoluţia IA îl va avea asupra forţei de muncă.
  • Progrese în domeniul roboticii ocupaţionale – promisiuni şi temeri legate de siguranţa activităţii desfăşurate de factorul uman. John Howard de la Institutul Naţional pentru Siguranţă şi Sănătate Ocupaţională din SUA spune că, pe viitor, va fi necesar un nou cadru legislativ pentru a-i proteja pe oamenii care lucrează alături de roboţi.
  • Atenţie! Se apropie o criză. Rebecca Gudgeon de la Grayling analizează inovaţiile tehnologice din trecut pentru a desprinde lecţii referitoare la managementul riscurilor reputaţionale care ar putea să apară pe măsură ce companiile vor adopta IA.

 

Cum trăim: Modul în care aplicarea Inteligenţei Artificiale va schimba interacţiunea umană, dar şi cea cu branduri, corporaţii şi instituţii publice, zi de zi; instrumente utilizate; implicaţii pentru profesioniştii în marketing şi comunicare, cât şi pentru organizaţiile de media.

  • Mereu în mişcare! Andrew Gray, de la Uber ATG, despre viitorul vehiculelor autonome.
  • Drumul care se deschide. Vicky El-Kassir, de la Grayling, analizează implicaţiile asupra marketingului auto în era maşinilor fără şofer.
  • Ultima frontieră? Inginer de software şi inovator, Ian Webster foloseşte IA ca să localizeze şi să monitorizeze asteroizii.
  • Viaţa (artificială) imită arta. Stephanie Dinkins, artistă din New York, abordează aspectele rasiale şi alte implicaţii socio-demografice ale progreselor din domeniul IA.
  • Cine schimbă regulile jocului. theScore, o aplicaţie în domeniul sportului, foloseşte roboţi ca să creeze o nouă experienţă pentru utilizatori. Riaz Lanai explică.
  • AI şi media. Eric Taub, colaborator pe teme de tehnologie la New York Times, discută despre implicaţiile utilizării tot mai frecvente a IA în media.

 

Cum guvernăm: Este puţin probabil ca Inteligenţa Artificială să înlocuiască politicienii în carne şi oase, însă adoptarea ei pe scară largă în diverse domenii va depinde de voinţa politică. Ce implicaţii are vechea tensiune dintre inovaţie şi reglementare pentru IA, pentru managerii companiilor, pentru oamenii şi industriile pe care promite (sau ameninţă) să le transforme? Şi pot cu adevărat guvernele să preia iniţiativa în aceste cazuri?

  • Ascensiunea roboţilor. Vivien Zuzok, din echipa de strategie a Grayling de la Bruxelles, discută despre modul cum intenţionează UE să îşi adapteze jocul legislativ pentru a ţine pasul cu IA.
  • La dispoziţia dv. Deşi companiile din domeniul tehnologiei sunt cele care dau tonul la ora actuală, Kathryn Ager de la Grayling este de părere că una dintre zonele cu potenţialul cel mai ridicat pentru IA este cea a serviciilor publice.

 

Raportul Eu, cu mine şi IA poate fi accesat aici:

http://www.grayling.com/ro/me_myself_and_i
 

Comentarii

Industria de Comunicare

Ai absolvit o şcoală! Acum, încotro ? Începe cu brandingul de carieră

Avatar

Published

on

            De regulă, absolvirea unei şcoli este prima condiţie pentru a obţine un loc pe piaţa muncii, alături de mult ceruta experienţă. Însă dacă îţi doreşti mai mult decât un job şi vrei să ai o carieră, nu strică să-ţi construieşti o imagine. Astăzi, competiţia este una serioasă, indiferent de domeniul de activitate. Munca, seriozitatea, inteligenţa sau creativitatea sunt calităţi importante, însă pentru a avea succes trebuie să te promovezi, să devii un brand. Orele de consiliere sau orientare profesională din şcoală, au acum o altă formă. În continuare sunt doar câteva sfaturi despre cum să-ţi construieşti un plan de carieră, din perspectiva brandingului profesional.

 

Eşti gata să-ţi schimbi viitorul ? Fiecare dintre noi avem câte o părere despre carieră, succes sau cum să ne găsim „calea în viaţă”. Uneori alegerea este influenţată destul de mult de familie sau şcoală, dar contează în primul rând ce ne place nouă, ce abilităţi avem şi dacă suntem capabili să facem o anumită meserie pe mai departe. Trebuie să ştim de la început ce vrem, să fim motivaţi şi să gândim pozitiv.

Te-ai întrebat vreodată cine eşti ? Fără a deveni filosofi, este bine să ştim ce anume vrem să transmitem profesional despre noi. Psihologii spun că tindem să cumpărăm un produs, să votăm o persoană sau să facem afaceri cu cineva familiar, în locul unei persoane anonime. A fi cunoscut într-o manieră pozitivă reprezintă un aport pentru imaginea noastră. Crearea brandului personal se bazează pe adevăruri şi realităţi. Cel mai bun exemplu este CV-ul care trebuie să reflecte abilităţile noastre reale.

Despre „self-marketing” în construcţia brandului personal. În cartea lui despre Self Marketing, Jeff Beals crede că The key to self marketing is to promote yourself while making it look as if you’re not trying.” În limba de origine, sfatul îşi păstrează esenţa. Cu alte cuvinte, este bine să fim cât mai naturali, atunci când ne promovăm. Brandul personal are nevoie şi de etichetă, dar nu în adevăratul sens al cuvântului, ci de maniere şi educaţie. În plus, este importantă implicarea în diverse activităţi (voluntariat, practică, internship, etc.) care să ne sporească vizibilitatea pe piaţă ca şi brand.

Care este visul tău ? Într-o piaţă în care trebuie să fim realişti, „a visa este cea mai importantă şi înaltă poziţie în cadrul procesului de planificare strategică”. Totul începe cu un vis şi de ce nu, cu simpla întrebare din copilărie Ce vrei să te faci când o să devii mare ? Imediat după ce ţi-ai conturat visul, este necesar să te gândeşti cum vei ajunge acolo. Uneori, o simplă dorinţă poate fi o motivaţie destul de puternică pentru a reuşi.

Specialiştii în comunicare ne oferă o serie de sfaturi, scurte şi la obiect, despre cum să ne planificăm mai bine cariera şi timpul. Încearcă mereu să adaptezi sfaturile primite la propria situaţie şi adaugă un strop de creativitate în toate proiectele pe care le desfăşori.

  • Nu-ţi planifica doar cariera, organizează-ţi şi viaţa: un stil de viaţă dezordonat se va răsfrânge şi asupra vieţii profesionale.
  • Stabilirea priorităţilor determină creşterea nivelului de eficienţă în muncă.
  • Chiar dacă dai tot ce este mai bun, uneori se poate ca diversele proiectele să nu-ţi iasă perfecte din prima. Perfecţionismul este o capcană şi consumă multe resurse.
  • Continuă să-ţi planifici timpul, începe chiar cu ziua de mâine.
  • Atunci când lucrezi, lasă-i pe toţi să ştie: „Do not disturb!” Dar şi pauzele sunt la fel de importante pentru succes.
  • Reuşita în afaceri se măsoară în rezultate, nu după numărul de şedinţe la care participi.
  • Nu încerca să cari mai mult decât poţi duce. Fii realist cu timpul şi capacitatea ta de a soluţiona un număr rezonabil de sarcini pe zi.
  • Uneori este mai bine să spui „nu!

  • Când faci ceva, concentrează-te doar asupra acelui lucru.
  • Fă-ţi timp şi pentru tine! Timpul liber nu este timp pierdut, atâta vreme cât îl petreci frumos.
  • Nu te suprasolicita cu prea multe responsabilităţi, distribuie-le!
  • Preia controlul atunci când vine vorba de timpul tău.
  • Astăzi nu mai este suficient să ne impresionăm doar superiorii, respectul din partea colegilor este necesar pentru cariera noastră.
  • Brandul personal poate atrage un număr important de investitori, parteneri de afaceri, dar şi clienţi.
  • Pune-ţi amprenta asupra a tot ceea ce faci. Cu cât eşti mai original şi creativ, cu atât vei ieşi mai mult în evidenţă. Gândeşte-te când ai făcut ceva asemănător ultima dată.

Comentarii

Continue Reading

Industria de Comunicare

Provocarea brandurilor sau despre crearea experienţei de brand

Avatar

Published

on

            Astăzi se vorbeşte tot mai mult despre marketingul experienţial sau de crearea unei experienţe de brand pe care publicul să o ţină minte. Campaniile care s-au lansat în această direcţie sunt din ce în ce mai multe şi mai originale, paşi importanţi pentru identitatea şi imaginea produselor. Şi aici sunt reţete ce garantează succesul mărcilor.

 

În urma cercetărilor de piaţă, Jack Morton crede că brandurile trebuie să invite consumatorii la participare, să se „construiască”  în jurul celor care le utilizează, adaptabile noilor medii de comunicare, în special celor online, să creeze comunităţi sau altfel spus, să-şi conecteze proprii utilizatori şi în final, să fie cu adevărat folositoare. Dar cel mai interesant este să urmăreşti cum funcţionează experienţa de brand şi de aceea am pregătit câteva idei.

Probabil una dintre cele mai virale campanii este cea organizată de Coca-Cola, odată cu lansarea filmului Sky Fall. În locul unui concurs obişnuit, cea mai populară companie de sucuri din lume, a venit cu o idee cel puţin ingenioasă, prin care să le ofere unor norocoşi, bilete gratuite la premieră. Acţiunea se desfăşoară în spaţii foarte mari, cum ar fi gări, aeroporturi sau mall-uri, iar actori bine instruiţi aşteptau ca cineva să se aproprie de tonomat, să-şi ia un suc.

Atunci începea o misiune de 70 de secunde, o întreagă alergătură cu obstacole neaşteptate, totul pentru o doză răcoritoare şi un bilet la film. În loc să verifice capacul sau să trimită un SMS cu un cod şi să aştepte rezultatul, cei aflaţi în cursă pentru premiu, experimentează cum este să fii în pielea celebrului James Bond, motiv pentru care avem în faţă un exemplu excelent de marketing experienţial.

Milka, un brand cu şi despre dragoste, care poate fi încadrat cu uşurinţă într-un lovemark. Campania #TheLastSquare se înscrie în rândul celor mai creative moduri prin care clienţii sunt puşi în relaţie cu brandul. În loc ca mesajul „Îndrăzneşte să fii tandru !” să fie comunicat într-o manieră clasică, consumatorul este invitat să-l experimenteze. Concret, din noile ambalaje ediţie limitată, lipsea ultima bucată care, conform insight-ului, este cea mai bună din orice tabletă. Cumpărătorii puteau să aleagă între a-şi recupera bucăţica lipsă pentru ei sau să o dea mai departe cuiva drag, alături de un mesaj special. Iniţiativa a fost un real succes, cu milioane de vânzări, tablete şi mesaje trimise, dar mai ales, emoţii nepreţuite.

Comentarii

Continue Reading

Industria de Comunicare

Necesitatea construirii unui brand pentru orice business

Avatar

Published

on

            Astăzi piața a evoluat atât de mult încât vechile tehnici de marketing nu mai sunt suficiente pentru a promova un produs. A devenit un trend ca firmele să apeleze la procese precum brandingul. Dar ce este un brand până la urmă ? Specialiştii în domeniu sunt de părere că înseamnă mai mult decât un logo sau un nume bine ales. Un brand reprezintă personalitatea companiei și interfața dintre respectiva organizație și public. Prin procesul de branding, o marcă nu se mai rezumă doar la partea tangibilă, ci încorporează aspecte care trec dincolo de latura fizică a produsului.

 

Concurența și ideile creativilor s-au dezvoltat atât de mult, încât nici brandingul clasic nu mai pare a fi suficient în trasmiterea unor emoții autentice. În acest context, au apărut diverse ramuri care urmăresc să ducă brandurile la un alt nivel. Una dintre aceste practici este și brandingul conectiv sau connective branding „care își propune să ghideze strategiile de marketing prin apele tulburi ale mediului actual în care se realizează brandingul.”  Un alt concept lansat încă din 2004, care îi aparține CEO-ului agenției de publicitate Saatchi & Saatchi, Kevin Roberts, este cea de lovemark. Prin această idee, brandul oferă consumatorilor dragoste și respect în aceeași măsură. Dintre multitudinea de practici nu poate lipsi marketingul experiențial (experience marketing). Tehnica are ramuri și în turism, iar după cum reiese din denumire, vrea să le ofere clienților mai mult decât un produs, se urmăreşte crearea unei experienţe memorabile.

 

Necesitatea de a avea o strategie de branding

Conștientizarea necesității de a avea un brand este primul pas important către sporirea viziblității în piață a oricărei companii. Totuși, foarte multe firme fac greșeala de „a arde” din etape, uneori laborioase, în definirea strategiei de branding. Alegerea unui nume inspirat, a unui logo cu o grafică bună sau a unui slogan cu rezonanță în timp, sunt într-adevăr elemente necesare, însă reprezintă doar o partea a procesului. Înțelegerea pieței pe care brandul se va lansa, cunoașterea publicului țintă sunt vitale pentru dezvoltarea acelei personalități a brandului. Chiar dacă se concretizează în rapoarte lungi pe care puțini vor să le citească, cercetarea este un factor cheie care poate stabili o posibilă direcție pentru brand.

Strategia de brand încorporează toate aceste elemente și poate fi elaborată fie în interiorul companiei, fie cu ajutorul unor specialişti în consultanță din afară. De asemenea, toate acestea trebuie realizate cu o privire atentă asupra ultimelor tendințe în domeniu, dar și asupra competiției. Astfel, în spatele unei idei creative, stă de fapt multă documentare. Iar pentru a fi cât mai bine percepută de către publicul țintă, ideea are nevoie de o campanie care să comunice cât mai clar, prietenos și eficient mesajul lansat de respectiva organizație.

 

Rolul și beneficiile brandului

Până acum am observat cât de importante sunt brandurile într-o piață supraaglomerată, unde competiția acerbă este un lucru obișnuit. Sunt categorii de produse pentru care producătorii nu sunt preocupați de aceste practici, pentru că marfa este una de bază, comună, pe care oricum toată lumea o folosește (pâine, sare, zahăr, hârtie, etc.). Totuși, existența unui brand are un rol important și aduce beneficii atât consumatorului, cât și companiei producătoare.

Un  aspect deloc de neglijat, atunci când un produs se adresează clienților este încrederea. Spre deosebire de mărcile obișnuite, un brand reușește să înlăture ideea de risc, suspiciune, pentru că un brand puternic transmite încredere și siguranță. Dar nu se oprește aici, deoarece comunică și despre emoție, bucurie și ne determină astfel să le cumpărăm. Un proces asemănător se întâmplă când vine vorba despre imaginea companiilor producătoare. Brandurile bune au grijă să elimine riscul, aspect care se regăsește și în prețuri. La fel cum achiziționăm un produs pentru că ne-a inspirat încredere, așa și investitorii preferă să facă afaceri cu un brand puternic. Dacă am fi să dăm rapid un exemplu, acela ar fi gigantul Coca-Cola, un brand legendar, care anunţă în fiecare an venirea sărbătorilor de iarnă, iar acum, în sezonul cald, ne răcoreşte vara. Cel mai mult nu pare să coste utilajele, birourile sau fabricile în sine, ci brandul, ideea, povestea Coca-Cola, care rămâne memorabilă.

Comentarii

Continue Reading
Advertisement

Facebook

PREMIILE RADAR DE MEDIA

Trending

google.com, pub-4886972132153269, DIRECT, f08c47fec0942fa0