Frumuseţea Deltei Dunării, într-un reportaj The New York Times

Peisajele spectaculoase, flora, fauna, dar şi frumuseţea vulnerabilă a ecosistemului din Delta Dunării sunt descrise pe larg într-un reportaj publicat recent în cotidianul american The New York Times, informează Mediafax.

Reporterul american Elizabeth Zach, care are origini maghiare a vizitat pentru prima dată România în 1999, a revenit în ţara noastră în vara anului trecut, după ce a aflat că un investitor indian a construit un complex turistic în Delta Dunării. Dorind să includă Delta Dunării în circuitul turistic mondial, omul de afaceri Diwaker Singh a inaugurat în 2005 complexul Delta Nature Resort, care include peste 30 de bungalow-uri, la vest de Tulcea.

Elizabeth Zach a aflat cu această ocazie că în Delta Dunării, inclusă în patrimoniul mondial UNESCO din anul 1991, trăiesc peste 1.200 de specii de plante, peste 100 de specii de peşti, dar şi broaşte ţestoase, vulpi, vidre şi porci mistreţi şi că aceasă regiune reprezintă un veritabil „paradis” pentru 300 de specii de păsări.

În prima zi, jurnalista americană a străbătut delta, până la Sulina, la bordul unei ambarcaţiuni rapide. Ea a putut astfel să admire frumuseţea peisajului, a canalelor singuratice şi a păsărilor din Deltă, declarându-se impresionată de stolurile de egrete.

„Zburând spre Marea Neagră, ele alcătuiau o imagine spectaculoasă, parcă desprinsă dintr-un vis. Am încercat să îmi imaginez cum arăta prosperul oraş-port Sulina în anii 1900, pe vremea când aici se afla sediul Comisiei Europene a Dunării”, povesteşte Elizabeth Zach.

În ziua următoare, jurnalista americană a vizitat Lacul Somova şi Mănăstirea Saon din secolul al XIX-lea, în prezenţa unui tânăr ghid român, care, după ce a lucrat şase ani în Italia, a decis să se întoarcă în ţară, întrucât îi era foarte dor de deltă. La recomandarea unor turişti francezi, Elizabeth Zach a discutat apoi cu ghidul local Iuliana Stănescu, care i-a expus în câteva fraze principalele probleme cu care se confruntă Delta Dunării:

„Autorităţile nu aplică legea aşa cum ar trebui, pentru a păstra curată această zonă, ele nu implementează un program guvernamental”.

Deşi Elizabeth a apreciat frumuseţea idilică a peisajului în care se afla acel complex hotelier, ea a vorbit şi despre neajunsurile şi micile neplăceri cu care s-a confruntat în timpul sejurului: chelnerii încurcau în mod constant meniul comandat, televizoarele funcţionau la un volum prea ridicat, piscina era murdară, jacuzzi nu funcţiona, iar siguranţa de la uşa camerei sale era spartă. Personalul, deşi bine intenţionat, era tânăr şi lipsit de experienţă, adăugă jurnalista.

Jurnalista americană a discutat şi cu Edward Bratfanof, guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Acesta spune că regiunea ar putea fi mai bine protejată. Deşi nu există „activităţi industriale” în interiorul rezervaţiei naturale, pescuitul, exploatarea stufului, creşterea animalelor, agricultura la scară mică, turismul şi servicii pentru activităţile umane zilnice sunt totuşi permise, a precizat Edward Bratfanof.

„România este splendidă prin bogăţiile ei naturale, care pot fi exploatate pentru un turism sustenabil. Totuşi, această ţară a generat prea puţin interes în rândul turoperatorilor, din cauza lipsei unor programe de marketing adecvate, bine ţintite şi sustenabile. Actuala generaţie de români iubeşte natura şi vrea să o conserve. Cred cu tărie că, în timp, pe măsură ce economia se va îmbunătăţi, Delta Dunării va reveni la adevărata ei glorie”, a declarat investitorul indian.

Elizabeth Zach a părăsit Delta Dunării uluită de peisajul ei utopic, dar în același timp îngrijorată de frumuseţea ei vulnerabilă. 

Foto Credit: nytimes.com