Connect with us

INTERVIU

INTERVIU EXCLUSIV: Alex Vlad, FF Theatre: “Au fost atât trenuri pierdute, cât și pariuri câștigate”

“Ma bucură acest lucru pentru că din fiecare experiență am avut ceva de învățat sau de descoperit – uneori mai mult decât mă așteptam. Probabil că cel mai important lucru pe care l-am aflat e acela că dacă drumul e ușor înseamnă că nu înveți prea multe”

Published

on

Foto Credit: FABRICA DE PR
 

După iubiri, despărțiri și împăcări, FF Theatre îi invită pe spectatori la o piesă de teatru despre… culisele actoriei! Duminică, 4 februarie, de la ora 20:00 la bar „Centru”, pe Calea Victoriei 48-50, piesa „Actorul” spune povestea unuia dintre cele mai comice și versatile personaje ale dramaturgului Aldo Nicolaj – actorul care ar fi dispus să facă orice, oricât de nedemn, pentru a obține succesul!

Iubitorii de teatru, și mai ales de comedii, nu trebuie să rateze această piesă cu răsturnări de situații neașteptate,  un spectacol care vorbește despre lupta care se dă în fiecare dintre noi atunci când suntem puși în fața unor situații-limită.

Alex Vlad, care interpretează personajul principal și care semnează și regia acestui spectacol marca FF Theatre, a absolvit Facultatea de Teatru și a urmat și cursurile masterale în arta actorului la UNATC „I.L.Caragiale”, București. Și-a obținut titlul de doctor în teatru în cadrul aceleiași universități unde, în prezent, susține și cursuri de arta actorului.

Actorul Alex Vlad a stat de vorba cu Radar de Media si a raspuns la o serie de intrebari! Va invitam sa cititi interviul de mai jos:

 

Cum este să și regizezi o piesă de teatru în care joci?

E un pariu important pentru că nu ai ocazia să te vezi din exterior și crește riscul de a oferi publicului un produs care lasă de dorit. „Actorul” e o excepție; e singurul proiect de acest fel pe care l-am făcut. În spectacolele pe care le regizez de regulă aleg să nu joc (deși de multe ori îmi doresc), dar în acest caz am mizat pe faptul că voi fi singur pe scenă – lucru important pentru că mi-a oferit din start un control mai bun asupra situației. Un alt argument a fost dorința de a trage un semnal de alarmă asupra situației actuale, ca un protest dacă vreți. Problemele lui Attilio sunt de fapt problemele reale ale fiecărui tânăr actor din România care abia a ieșit de pe băncile facultății. După ce am citit textul, nu am vazut altă cale decât asta: de a deveni propriul meu regizor.

 

Ce te-a atras la personajul tau din „Actorul” și la povestea care se desfasoară în piesa de teatru?

Cred că oricine se poate regăsi în povestea „Actorului” într-o măsură mai mare sau mai mică. Lupta cu propriile alegeri, frustrarea că nu ești apreciat atât cât simți sau crezi că meriți, dorința de a avea o viață mai bună, sunt lucruri de care ne lovim constant în viața de zi cu zi. Mi-a plăcut că spectacolul poate vorbi despre toate aceste aspecte. E ceva sincer, vulnerabil, uman în tot ceea ce prezintă; poate chiar brutal de sincer.

 

Cât te-ai identificat cu „chinurile” prin care trece acest actor în fața unor decizii grele?

În ciuda faptului că spectacolul stârnește râsul, problemele personajului sunt de natură dramatică. Nu asistăm la chinul unui om de a lua una sau mai multe decizii; suntem martori la un întreg proces de dezumanizare. Ceea ce este mai grav, e faptul ca personajul nu realizează acest lucru. Dar cu problemele lui Attilio cred ca m-am identificat total, cred că oricine s-ar identifica. La nivel uman, spectacolul prezintă o serie de situații de care cred că se poate lovi în cursul vieții orice om.

 

Drumul tău, pe calea actoriei, cum a fost?

Cred că drumul e mai important decât destinația – oricare ar fi destinația. E o muncă neîntreruptă de autodepășire. Asta face ca alegerea proiectelor să fie un pas extrem de important. De asemenea, un actor cred că are nevoie de întâlniri valoroase pentru a putea crește. Știind asta, am încercat să spun “da” acelor experiențe care la momentul respectiv mă ajutau să mă întrec. Au fost atât trenuri pierdute, cât și pariuri câștigate. Ma bucură acest lucru pentru că din fiecare experiență am avut ceva de învățat sau de descoperit – uneori mai mult decât mă așteptam. Probabil că cel mai important lucru pe care l-am aflat e acela că dacă drumul e ușor înseamnă că nu înveți prea multe.

 

Când ai realizat că îți dorești să fii actor și de ce ai ales meseria asta?

Hahaha, am fost întrebat de multe ori lucrul ăsta. Nu a existat un moment fix în timp, lucrurile cred că au venit natural. Nu îmi găseam locul în niciun domeniu real și tot ceea ce ținea de uman, de creație de artă, mă atrăgea. Indiferent dacă era vorba de pictură, muzică, fotografie, scris. Când eram mic încercam să le fac pe toate. În momentul în care am fost nevoit să aleg la ce liceu vreau să merg să îmi continui studiile, fără să stau pe gânduri am ales liceul de artă, profil teatru. Apoi au urmat facultate, masterat, etc., și lucrurile au curs. De la bun început în teatru m-am simțit mai acasă decât acasă.

 

Cine te-a inspirat pe acest drum și ce piedici ai întâmpinat tu?

Imediat cum l-am vazut pe Ștefan Iordache pe scenă, am zis că e genial. Aceeași reacție am avut-o și când am descoperit filmele lui Daniel Day Lewis. Au contat mult întâlnirile cu David Esrig, Gelu Colceag, Alvis Hermanis. Cred că am fost inspirat de oamenii și filmele sau spectacolele care m-au determinat să îmi pun întrebări importante, indiferent dacă eram spectator sau performer. Ca artist, ca actor sau regizor, indiferent de ștampila pe care ți-o pune societatea, nu cred că există piedici, doar oportunități și provocări. Dacă vorbim însă despre aspectul mercantil al domeniului, atunci există piedici la tot pasul, dar acest lucru nu mă interesează.

 

Ce anume predai la ateliere de artă a actorului sau masterclass-uri unde ești profesor?

Așa cum se înțelege și din întrebare, în primul rând exerciții de arta actorului, dar susțin și cursuri de oratorie, public speaking, leadership, analiza textului dramatic sau literar, construcția personajului, etc. Desigur, toate aceste ateliere sau masterclass-uri se bazează pe exerciții de arta actorului, multe preluate de la titani ai universului teatral precum Stanislavski, Viola Spolin, Brech, Grotowski, etc, altele preluate de la artiști alături de care am lucrat, precum Vlad Massaci, Gelu Colceag, Adriana Titieni, David Esrig, etc., și unele sunt concepute de mine.

 

Cum ai prezenta această profesie, care sunt aspectele bune sau mai puțin bune despre care ai discuta în cadrul acestor workshop-uri?

Cred că e nevoie de pasiune și de a fi suficient de „nebun” încât să vrei să te arunci în bătaia puștii. E un domeniu care se face cu sufletul în fundul gol și e nevoie de timp și de antrenament să poți renunța la tine, la intimitate, la bariere. Iată de ce nu diferențiez între bine și rău, între corect și greșit. Fiecare face și simte altfel. Dacă ne dorim foarte tare, cu siguranță putem depista în orice domeniu aspecte pe care le-am putea cataloga drept pozitive sau negative, dar în teatru cred că e mai important să descoperi cât de mult ești dispus să te oferi tu pe tine, celor din fața ta. Și atunci, în workshop-uri, nu le prezint oamenilor aspecte pozitive sau negative, îi invit să se descopere, să își găsească limitele și să și le doboare, îi invit să nu le fie frică să simtă, să fie, să existe fără teama că vor fi criticați și să împărtășească acest lucru cu cei care îi privesc.

 

 Care este primul lucru pe care îl spui cuiva care își dorește să devină actor?

Depinde de situație, banuiesc. Nu am un sfat, pentru că nu există o rețetă; arta actorului nu are manual. Fiecare actor în parte își clădește propria metodă. Există în schimb reguli (mai multe nescrise decât scrise), care dacă nu sunt respectate, pot duce la la ceva ce riscă să nu mai poată fi numit teatru sau act artistic. De multe ori însă i-am invitat pe cei aflați la început de drum să renunțe la ideile preconcepute și să nu-și piardă curiozitatea.

 

Cum este colaborarea cu FF Theatre și ce alte proiecte mai pregătiți împreună?

Mă bucură faptul că îi cunosc de mult pe membrii trupei FF Theatre și că putem comunica cu ușurință. E un lucru important. Acum nu am în lucru ceva nou alături de trupa FF, dar cine știe ce ne rezervă viitorul. În prezent lucrez la un spectacol care va avea premiera la Godot pe 18 februarie.

 

Lasa un comentariu aici!

Click to comment

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

INTERVIU

Interviu, Tony Adam: Un astfel de proiect implica toate ingredientele artistice – actorie, muzica live, coregrafie speciala

Published

on

FOTO CREDIT: FABRICA DE PR
 

Tony Adam îl interpretează pe Harry, prietenul lui Alfred Doolittle în My Fair Lady, musical care se va juca în șase spectacole, pe scena sălii Epika de la Grand Cinema & More din Băneasa Shopping City, pe 21 martie de la ora 20:00, pe 22 martie de la ora 20:00 și pe 23 și 24 martie, de la ora 15:00 și 20:30, în câte două reprezentații pe zi.

 

  1. Musicalul „My Fair Lady”. Ce înseamnă acest proiect pentru tine? În ce moment al vieții tale a venit spre tine propunerea?

Sunt sigur ca nimic nu este intamplator. „Coincidentele” sunt doar niste semnale care iti arata ce sa faci J In facultate am jucat in aceasta piesa, in rolul lui Pickering. Apoi, cu doar cateva luni inainte de anuntarea castingului pentru aceasta productie, ma intorsesem din Spania, unde ajutasem la montarea textului My Fair Lady, in limba engleza, la o celebra deja scoala de teatru – „ACT&PLAY”. Pot spune, intr-un fel, ca textul m-a urmarit J

 

  1. Ce îți aduce nou, din punct de vedere profesional, „My Fair Lady”? Cu ce se diferențiază de toate celelalte proiecte pe care le-ai avut acum până acum?

Este primul musical in care joc. Un astfel de proiect implica toate ingredientele artistice – actorie, muzica live, coregrafie speciala, etc. Este diferit de un spectacol de teatru obisnuit. Pentru mine este o experienta unica si minunata.

 

  1. Cand ai vazut prima data filmul My Fair Lady? Te-ai fi gandit atunci ca vei juca in poveste, in varianta musical?

Cred ca am vazut pentru prima data filmul la inceputul anilor 90 si nu, nu m-am gandit ca voi juca vreodata intr-un musical. J

 

  1. De ce ai invita spectatorii sa vina la My Fair Lady, la spectacolele care vor incepe din 21 martie?

E foarte simplu. In Romania musical-ul e inca la inceput. Nu avem o traditie pe acest segment. Faptul ca avem regizori care sunt in stare sa aduca in fata publicului romanesc astfel de productii, nu poate fi decat laudabil si publicul ar trebui sa incurajeze asemenea initiative. In plus, vor avea ocazia sa se bucure de un decor impresionant, de muzica live, de coregrafii  originale si, nu in ultimul rand, de niste interpretari actoricesti speciale.

 

  1. Ce îți place cel mai mult la profesia de actor? Cum ai ales-o?

Sa traiesti cu adevarat in circumstante imaginare! Cred ca asta este esenta profesiei de actor. Asta inseamna pentru mine a trai mai multe vieti intr-una singura. Cred ca, intuitiv, am inteles asta pe la 17-18 ani. Atunci am hotarat ca asta vreau sa fac – sa traiesc mai multe vieti intr-una singura.

 

  1. Ce îți doreai să devii, în copilărie?

Inca de mic, de la 4-5 ani, am stiut ca vreau sa devin cantaret. Am urmat toata copilaria cursuri de muzica, iar pe la 20 de ani ma pregateam pentru Festivalul Mamaia. Intre timp, pasiunea pentru teatru pusese deja stapanire pe mine si n-am mai avut „ochi” pentru muzica.

 

  1. Ce altă profesie ți-ai alege acum? Ce ți-ar plăcea să faci?

In urma cu 3 ani am regizat pentru prima data un spectacol de teatru si de atunci incerc sa ma perfectionez in arta regiei J De atfel, peste cateva luni am sa si absolv Universitatea de Arta Teatrala si Cinematografica I.L Caragiale din Bucuresti- sectia Regie Teatru.

 

  1. Ce alte talente ai, mai puțin cunoscute celor din jur?

Am rabdare. J

 

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading

INTERVIU

Interviu Ionut Burlan, despre experienta din spectacolul My Fair Lady

Published

on

FOTO CREDIT: FABRICA DE PR
 

Ionuț Burlan – interpretul lui Alfred Doolittle în My Fair Lady, musical care se va juca în șase spectacole, pe scena sălii Epika de la Grand Cinema & More din Băneasa Shopping City, pe 21 martie de la ora 20:00, pe 22 martie de la ora 20:00 și pe 23 și 24 martie, de la ora 15:00 și 20:30, în câte două reprezentații pe zi.

 

  1. Ce iti doreai sa devii în copilărie și cum ai descoperit actoria?

De cand eram foarte mic am vrut sa ma fac actor. La 3 ani eram cu bunicul meu la Casa Pionierilor, unde o asteptam pe sora mea sa termine cursurile de balet. Eu m-am desprins din mana bunicului si am intrat pe o usa… Usa aceea era intrarea catre cursul de teatru. Acolo am ramas timp de 15 ani. Apoi, la 18 ani, am intrat la U.N.A.T.C., la clasa profesorului Florin Zamfirescu, iar dupa absolvire am dat concurs la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiesti. Aici am ramas in ultimii 19 ani.

 

  1. Ce roluri ai avut și cum ai făcut trecerea la musical? În câte musicaluri ai mai jucat?

Am jucat in peste 60 de spectacole de teatru, am cochetat si cu muzica și am avut chiar si un band rock, „Sedativ”. Am cantat intr-un quartet acapella și am jucat si in spectacole de revista. Prima mea experienta profesionala in teatru de musical a fost undeva prin anii 2003 cand Victor Ioan Frunza a montat la Ploiesti un spectacol „din viata insectelor”, unde interpretam vreo trei roluri. Acolo am cantat prima data intr-un spectacol live, cu band. Dupa aceea au urmat mai multe spectacole de musical: „Supermarket”, „Laught Story” si „Visul unei nopti de vara”, in regia lui Theo Herghelegiu, „My fair lady” in regia Alice Barb, „My Fair Lady” în regia lui Razvan Ioan Dinca, în „Zaraza”, „Sunetul muzicii” si „We will rock you” in regia lui Razvan Mazilu.

 

  1. Ai o poveste cu totul speciala cu „My Fair Lady” cu rolul lui Alfred Doolittle. Care este aceea?

În ceea ce priveste „My Fair Lady”, povestea este foarte frumoasa… La prima punere in scena, cea a regizoarei Alice Barb, s-a nascut fiul meu Damian. La cea de a doua, cea a lui Razvan Dinca, cu putin inainte de premiera s-a nascut fetita mea, Ozana. Nu stiu daca piesa este de vina sau rolul Alfred Doolittle pe care l-am jucat in ambele productii, asa ca nu voi mai accepta sa mai joc acest rol si aceasta piesa intr-o noua punere in scena… J Cel putin, nu in viitorul apropiat!:)

 

  1. Ce înseamnă pentru tine  reîntoarcea în My Fair Lady și reîntâlnirea cu personajul, pentru spectacolele de la finalul lui martie?

My Fair Lady este pentru mine unul dintre cele mai vizionate filme ale copilariei mele… Lucrul la acest spectacol a fost o reala placere, intalnirea cu cativa colegi cu care, dupa acest spectacol, am ramas prieten… Dar, un lucru deosebit a fost reintalnirea cu Razvan Dinca. Noi am fost colegi de facultate, eu eram la actorie, el la regie si in studentie am jucat intr-un spectacol de-al lui. Dupa o pauza de 17 ani, ne-am vazut la My Fair Lady mai batrani, mai intelepti si mai maturi profesional și acest lucru a fost o mare bucurie. Si, nu in ultimul rand, intalnirea cu coregrafa Violeta Dinca a fost de neuitat! Este cea care a reusit sa ma faca sa descopar ca am si un picior drept, nu doua picioare stangi, asa cum credeam eu! :)))

 

  1. De ce spectatorii ar trebui sa nu rateze My Fair Lady, in martie?

Pentru ca este bun. Este al naibii de bun. Si este 100% live. Restul motivelor le vor descoperi abia dupa ce il vor vedea și chiar merita! 🙂

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading

INTERVIU

INTERVIU EXCLUSIV, Teo Trandafir: Cultura este singura modalitate de a fi liber!

Published

on

Foto Credit: KANAL D
 

Teo a inceput un nou proiect la KANAL D, show-ul “Vrei sa fii milionar?”, unul dintre cele mai longevive formate tv la nivel mondial. In noua productie o vom descoperi pe Teo si intr-o alta ipostaza.

In continuare va prezentam un Interviu cu Teo Trandafir pe tema “Vrei sa fi milionar”

 

  1. Cat este stiinta, cat este noroc si cat este prezenta de spirit in gasirea/oferirea raspunsurilor corecte la “Vrei sa fii milionar?”

In primul rand, este vorba despre stiinta, apoi despre prudenta, pentru ca trebuie sa te folosesti de variantele ajutatoare, oferite in concurs, daca simti ca este ceva in neregula, si ai o sansa mai mare de 20% sa fii in eroare cu raspunsul. Apoi este vorba de strategie, pentru ca unii considera ca trebuie sa iti pastrezi o varianta ajutatoare pentru momentele grele, cand ajungi la sume mari. Se mai intampla insa, sa nu ajunga acolo si sa plece acasa cu varianta ajutatoare “in buzunar”, in ciuda strategiei. Fiecare “o joaca” asa cum simte.

 

  1. Ce temeri ai avut atunci cand “ti s-a dat pe mana” acest format?

Mi-a fost teama ca nu am sa tin minte toate “comenzile”, ca toata echipa va sta dupa mine sa spun “raspuns final” si “ok”. Mi-a fost teama ca oamenii nu vor sti sa raspunda la intrebari, mi-a fost teama sa nu inceapa sa planga vreun concurent, ceea ce s-a si intamplat.

  1. Ce inseamna sa fii, dupa parerea ta, cel mai slab concurent “Vrei sa fii milionar?”?

Sa nu treci de prima intrebare. Sa nu stii cate personaje centrale sunt in “Tom si Jerry”, in conditiile in care apar, de cele mai multe ori, numai ei …

 

  1. Exista vreun concurent care te-a uimit, in sens pozitiv/negativ, pur si simplu, la “Vrei sa fii milionar?”

Toti m-au uimit! Sunt multe lucruri pe care eu le aflu despre concurenti in timpul filmarilor; era o doamna tanara si foarte, foarte draguta, care era pensionata pe caz de boala si despre care am aflat atunci, in fata ei, ce boala avea … Si, nu prea era bine. Doar ca doamna o trata ca pe o situatie pasagera. Chiar Nicu Peroju a venit din alta tara ca sa participe la “Vrei sa fii milionar?”; un alt domn si-a dorit ca, in urma participarii la concurs, si a banilor pe care voia sa-i castige, sa-si aduca acasa copilul, aflat in strainatate. Fiecare concurent are povestea lui, iar unele pot fi spuse, altele nu J

 

  1. Exista o <tipologie> pentru a fi castigatorul concursului <Vrei sa fii milionar?> Cum poti ajunge, in viziunea ta, castigatorul “Vrei sa fii milionar?”

Ar fi bine sa fii bine pregatit, in primul rand. Probabil ca este si o chestiune de noroc, dar nu am dat peste o astfel de situatie, ci am intalnit doar concurenti bine pregatiti si carora nu le-a fost teama de munca, intr-un fel sau altul. Asta inseamna ca nu s-au intimidat in fata a ceea ce se numeste cultura generala. Cei mai multi oameni refuza cultura de orice fel pentru ca ii intimideaza. De fapt, cultura este singura modalitate de a fi liber. Poti sa te refugiezi in orice, in fizica, geografie, chimie, geologie, muzica, istorie, in ce vrei … .  Asa, daca nu vrei sa te refugiezi in nimic si vrei sa “treci” pe Facebook, chiar nu vrei sa fii milionar. Oamenii care au venit si pe care eu i-am cunoscut pana acum erau bine pregatiti. Au venit foarte multe femei, mai multe decat ma asteptam eu sa se incrie. Femeile mi se par un pic mai prudente, mai asezate, mai calculate, “cantaresc” mai mult; barbatii sunt mai “speriosi”, exact ca in viata reala. Vezi cum reactioneaza barbatul si femeia la spital sau cum reactioneaza barbatul care are guturai si femeia care are aceeasi boala! Exact asa este la “Vrei sa fii milionar?”.

“Vrei sa fii milionar?”, prezentata de Teo Trandafir, incepe in aceasta seara, de la 22:30.

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading
Advertisement

PREMIILE RADAR DE MEDIA

Advertisement
Advertisement

Trending