Iulian Comănescu: ”Noile canale media funcționează uneori ca niște aparate de masaj dubios cu pseudo-informație”

În articolul ”Facebook ca sursă de știri”, publicat pe blogul său, analistul media Iulian Comănescu atrage atenția asupra faptului că noile media conțin de multe ori pseudo-informații și că autoritatea sau profesionalismul sursei nu mai este luat în calcul de utilizatorii de internet.

Redăm mai jos, fragmente din textul publicat pe comanescu.ro:

”De câteva luni, newsfeed-ul meu de Facebook s-a umplut de linkuri către tot felul de site-uri de care n-am auzit în viața mea. Publicații locale ca (Telegrama.ro), blogo-ziare (Robintel.ro), ortodocși (Neclintit.com), supărați (Manifestulromanuluiscuipat.blogspot.ro), dacopați (Lupuldacic.wordpress.com) și nenumărați alții îmi dansează prin fața ochilor obosiți aiuritor, tulburându-mi prejudecățile despre lume. De unde vine și cum ne schimbă acest balet?

În lumea bloggerilor și a micilor site-uri independente dot ro, se știe că Facebook este cel mai bun generator de trafic. Cu alte cuvinte, dacă postezi acolo un link către ce ai scris, se găsesc cel puțin câteva zeci de cititori pentru tine.

Facebook democratizează comunicarea, aplatizează diferențele între surse cu vechime/credibilitate și altele, noi – mai demne de crezare sau nu.

Motivul pentru care Facebook amestecă astfel lucrurile e ușor de intuit. Obține trafic și interacțiune socială, chiar dacă în termeni de conținut asta înseamnă aiureli despre daci sau religie.

Un studiu Pew Research Center dă și o evaluare cantitativă a modului cum se comportă utilizatorii de Facebook, în legătură cu știrile, chiar dacă e vorba doar de americani. Rețeaua nu e în general percepută ca o sursă de știri per se, dar 47% dintre utilizatori citesc știri și pe acest canal. Dintre aceștia, 73% sunt interesați de divertisment, 65% de informații locale, 57% de sport și numai 55% de politică. Iar autoritatea sau profesionalismul sursei contează prea puțin: numai 20% dintre utilizatori dau clic pe știre din acest motiv; 50% invocă faptele surprinzătoare prezentate, 51% caută povești amuzante și 70% vorbesc despre faptul că sunt interesați de un anume subiect.

Analistul media subliniază atitudinea pasivă a utilizatorului de internet în secolul XXI față de sursa unei știri:

Dar dacă sursa, care ne e indiferentă, spune prostii – sau minciuni – despre subiectul care ne interesează? Sună teribil în cazul în care e vorba de politică, macroeconomie, investigații. De fapt însă, utilizatorii americani sunt interesați de divertisment, unde dihotomia adevărat/fals nu prea contează. Iar cei români nu au cum fi o specie diferită: până la urmă, cui îi pasă dacă cutare cancan despre Bianca Drăgușanu e real sau nu?

Comănescu își încheie articolul, arătând că noile media, în speță, rețeaua de socializare Facebook conțin pseudo-informații, iar nu știri profesioniste:

Foarte prietenoase din punctul de vedere al utilizării și luxuriante ca posibilități, noile canale media funcționează uneori ca niște aparate de masaj dubios cu pseudo-informație. Supa încropită de faze, cancanuri, chestii cu care ne hrănim pe rețele ne mută încet-încet pe tărâmul virtual al simulacrului, iar acest tărâm capătă consistență pe măsură ce ne diluează pe noi înșine. Adevărul și relevanța devin concepte inoperante pentru tot acest continuu verbalo-imagistic, iar newsfeed-ul Facebook aduce din ce în ce mai puțin news cu din ce în ce mai mult feed.”