Legea antifumat, blocată de un amendament

Marți, 8 decembrie, urmează să fie rediscutat în comisia de sănătate a Parlamentului Raportul la proiectul de lege care interzice fumatul în spațiile publice închise. Dezbaterile se prelungesc ca urmare a opiniei Consiliului Concurenței, care a calificat drept neconcurențial amendamentul referitor la interzicerea „afișării” țigărilor „în locurile obligatorii de trecere”. În plus, membrii Comisiei de sănătate trebuie să ia în calcul și o Directivă europeană care stabilește că, pentru reglementările tehnice, cum e cazul amendamentului menționat, este  absolut necesară notificarea prealabilă a Comisiei Europene. Dacă în termen de trei luni nu se primește nici o contestație din partea CE, prevederea se poate legifera. Situația se complică, însă, dacă un alt stat membru emite un aviz negativ, caz în care mai trebuie așteptat alte trei luni. Iată cum un amendament fără nici o legătură cu obiectul legii, fumatul in locurile publice, blochează proiectul de lege. Va ține comisia cu dinții de o măsură considerată și de Parlamentul European extremă, riscând ca legea să fie amânată la nesfârșit?

Amendamentul, introdus în proiectul de lege fără vreo consultare publică, cu doar o seară înaintea ședinței din 10 noiembrie, a Comisiei de Sănătate,  prevede interzicerea afișării țigărilor “în locurile obligatorii de trecere”. Abia după votul în Comisie, au început să apară punctele de vedere care, în mod normal, ar fi trebuit luate în calcul înainte de întocmirea Raportului (Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Concurentei, Agenția Națională de Administrare Fiscală). Consiliul Concurenței a cerut clarificări în privința amendamentului, calificându-l drept neconcurențial. A lipsit și avizul Consiliului Economic și Social, necesar din punct de vedere legal pentru orice proiect de lege. Nici Consiliul Legislativ nu s-a pronunțat pe amendamentul apărut peste noapte, după emiterea avizului pe proiectul care avea alt obiect.

În afara acestor aspecte, din cauza presiunii exercitate de Coaliția România Respiră, un grup constituit pe Facebook, foarte activ si gălăgios, nu s-a făcut o minimă cercetare a procedurilor legale, dat fiind că este vorba despre o prevedere de ordin tehnic, care influențează piața comună europeană. Conform Directivei 98/34/CE, trebuie notificată Comisia Europeană în cazul tuturor noilor proiecte de reglementări tehnice la nivel național, aceasta fiind o condiție absolut necesară pentru supunerea lor spre adoptare. Directiva permite, astfel, exprimarea opiniei asupra proiectelor de reglementări tehnice elaborate de celelalte state membre, iar administrația publică națională și industriile de profil au posibilitatea de a examina legislația propusă de alte țări și de a reacționa.

De altfel, în baza cadrului creat de Directiva menționată, România a luat poziție, opunându-se ferm aplicării așa numitului „display ban” (interzicerea expunerii produselor) în Norvegia.

Interesant de precizat că Parlamentul European a respins și el, după o analiză riguroasă, în proporție covârșitoare (80%), o măsură similară, discutată în timpul dezbaterilor pe noua Directivă a tutunului.

Ungaria, țara vecină, unde regimul cvasi dictatorial al lui Viktor Orban e campionul măsurilor populiste dezechilibrate, se află în imposibilitatea de a aplica o altă lege cu prevederi extreme, care privește produsele din tutun, motivul fiind tot Directiva europeană amintită. Cunoscând procedura, mai ales că, anterior, Ungaria intervenise împotriva altor state în cazuri similare, autoritățile ungare au notificat CE. Iar notificarea n-a dus, deocamdată, nicăieri, dat fiind că Italia, Spania, Slovacia și Italia au emis avize negative referitoare la respectivul proiect. Ungaria așteaptă, încă din septembrie, clarificarea situației.

Dincolo de aspectele de procedură decizională europeană, există și alte probleme care împiedică implementarea amendamentului. Comercianții susțin că, în supermarketuri, activitatea va fi paralizată, pentru că va crește timpul de servire a clientelei. Cât va costa reamenajarea spațiilor sau cum vor fi ascunse produsele, sunt alte întrebări fără răspuns. În magazinele mici, punctul de vânzare coincide cu casa de marcat, având drept consecință eliminarea comerțului legal cu țigarete. În prezent, potrivit scrisorilor comercianților trimise parlamentarilor, există circa 75.000 de puncte de vânzare cu amănuntul în care se comercializează țigări, iar peste 50% dintre acestea vând en-detail. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, declara la Digi24 că, din punct de vedere concurențial,  amendamentul i-ar avantaja pe cei de la supermarketuri, care au mai multe case de marcat și locuri de trecere în comparație cu micile magazine sau chioșcuri. Proiectul nu respectă legislația în materie de concurență,  dat fiind că magazinele de cartier, cu o cameră sau două, unde proprietarul își expune toată marfa, s-ar afla în imposibilitatea de a aplica amendamentul.  În proiectul de lege nu se precizează ce reprezintă un “loc obligatoriu de trecere”, astfel că pot exista anumite dificultăţi de interpretare, în special în cazul diferenţelor dintre modul în care sunt concepute magazinele cu autoservire, faţă de cele în cadrul cărora consumatorul beneficiază de asistenţa unui vânzător.

Consiliul Concurenţei consideră, de asemenea, că restrângerea vizibilităţii produselor din tutun la locul de vânzare ar putea îngheța actualele cote de piață ale producătorilor, conducând  la consolidarea vânzărilor de tutun în favoarea mărcilor deja consacrate, noile produse sau mărcile mai puţin cunoscute fiind în imposibilitatea de a ajunge în aria de opţiuni a consumatorilor, fapt care ar putea afecta parametrii unui mediu concurenţial normal. În plus, e o măsură care privează producătorii de una dintre ultimele posibilităţi de a comunica cu consumatorii, în acest domeniu fiind interzisă publicitatea.

Măsurile extreme, insuficient fundamentate, au dus, de regulă, la efecte opuse celor scontate. Iar inițiatorii proiectului antifumat nu se află la prima încercare de lansare a unor astfel de prevederi, prin presiuni asupra membrilor comisiei de sănătate. Pe parcursul dezbaterilor, a fost eliminat și amendamentul care interzicea comercializarea țigărilor la mai puțin de 250m de unități de învățământ și medicale. O hartă a amplasării acestor unități demonstra că nu s-ar mai fi putut vinde produse din tutun aproape nicăieri în orașele mari, poate doar la periferie sau la marginea drumurilor naționale.

Piața neagră a țigaretelor în România e de aproape 15% (conform ultimului studiu al companiei de cercetare Novel), unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa, ceea ce înseamnă pierderi la buget de peste 500 de milioane de euro anual.

Iar țigările de contrabandă sunt, în momentul de față, disponibile oriunde: la colțul blocului, în piață, la metrou. Comerciantii spun că, dacă restricționarea vânzărilor va fi adoptată și va intra în vigoare la un moment dat – dacă și după  ce se va fi primit unda verde de la Comisia Europeană – comerțul ilegal va înflori, nerestricționat de nici o prevedere referitoare la locuri de trecere, și vom putea cumpăra mai ieftin, de contrabandă, inclusiv din spatele chioșcului. Evident, fără să știm ce cumpărăm, pentru că nu vom mai putea distinge între produsul ilegal și cel legal și, spun producătorii, nici între pachetele vechi și cele noi, care urmează sa fie modificate la anul, conform noii directive a tutunului. Prețul va face, sigur, diferența. Pentru pachetul legal, 80% din preț merge la stat, sub formă de acciză și TVA, dar inițiatorii legii se bazează, probabil, pe patriotismul fumătorilor.

Studiile prezentate, chiar de activiștii antifumat, arată că măsurile luate până acum, de tipul avertismentelor înjositoare pentru inteligența consumatorilor, pictograme dezgustătoare, șamd, nu au avut efectul scontat. Campaniile publice și educarea populației ar reprezenta, în schimb, soluții cu efecte reale asupra reducerii consumului de tutun. Producătorii arată că au fost ocazii când parlamentari din comisia de sănătate le-au spus: „aveți dreptate, dar noi suntem doctori, trebuie să votăm într-un anume fel”. Unii dintre membrii Comisiei de sănătate au, însă, o viziune neutră, considerând că măsurile trebuie să fie raționale și echilibrate. Astfel, deputatul Petru Movilă, membru al Comisiei de Sănătate în mai multe legislaturi, declara la Radio Iași că de aceea a fost scos amendamentul referitor la interzicerea vânzării produselor din tutun la mai puțin de 250 m și, probabil, va fi eliminat și acesta, privind interzicerea afișării produselor la vânzare.  Domnia sa arată că mai e o problemă și cu definirea spațiului public închis, fiind totodată de părere că și pentru fumători, chiar dacă sunt o minoritate,  dar o minoritate de 30%, ar trebui găsită o soluție, de genul spațiilor speciale. „Proiectul, în esență, vizează prevenirea și combaterea efectelor consumului de tutun. A trecut de comisia  de sănătate, l-am susținut și eu, atâta timp cât prevederile se referă strict la obiectivul legii. Dar sunt și câteva lucruri care nu au ce căuta în această propunere și n-ar trebui prevăzute aici. De exemplu, avem o prevedere care se referă la interzicerea expunerii produselor din tutun în spații obligatorii de trecere. Cred că e o mare greșeală, pe care inițiatorii au făcut-o, forțând textul legii. Eu sunt nefumător, susțin acest proiect, dar trebuie să fie corect, să se poată aplica. Nu să fie o lege care sa aducă doar beneficii de imagine, să creeze un cadru legislativ în care unii sunt protejați și alții neprotejați. În cazul de față, și așa concurența este inegală între micii proprietari de magazine și supermarketuri. Am susținut și susțin această inițiativă, dar nu poate să vină să facă ordine în alte 20 de legi, ci să reglementeze fumatul în spațiile publice închise. Iar noi asta trebuie să facem, nu să vorbim despre cum să pună vânzătorul pe raft pachetul de țigări. Să respectăm pașii corecți, pentru ca legea să poată fi aplicată. Și așa am pierdut câteva săptămâni. Din dorința de a se reglementa fumatul la maximum, s-au făcut niște greșeli din partea celor din societatea civilă, deși nu cred că intenționate”, a explicat deputatul Petru Movilă adăugând: „în acest moment, în România, există o legislație bună, poate nu excelentă, dar care nu se aplică nici măcar în proporție de 50%. În multe instituții, în spitale, în școli se fumează pe holuri. Dacă s-ar aplica legislația actuală, așa cum este ea, sunt convins că efectele provocate de fumat ar scădea cel puțin la jumătate. Primul lucru care trebuie făcut e o educație serioasă pentru sănătate. De aceea, insist pentru adoptarea proiectului de lege privind reînființarea cabinetelor de medicină școlară, pentru că nu poți să obligi un om care nu s-a spălat pe dinți până la 25 de ani, să o facă dintr-odată. Educația pentru sănătate este primul pas, pentru că atunci modelele vor fi mai ușor de susținut și de aplicat, iar rezultatele vor fi cele  pe care ni le dorim”.

Rămâne de văzut dacă parlamentarii vor opta, marți, pentru adoptarea unui proiect de lege care restricționează rațional fumatul în locurile publice,  sau vor ceda presiunilor ONG-urilor, vor adopta amendamente extreme și vor bloca, astfel, pentru multe luni de acum înainte, aplicarea legii pe care și-au dorit-o. În ciuda afirmațiilor diverse, interzicerea fumatului în locurile publice închise nu este o obligație care să decurgă din legislația europeană, ci o recomandare a Consiliului.