Pentru a sărbători reușitele omului în descoperirea spațiului cosmic, Discovery Channel va difuza, între 8 și 14 octombrie, o săptămână întreagă de emisiuni fascinante și documentare care ne pot ajuta să înțelegem mai bine de unde venim, încotro ne îndreptăm și care e locul nostru în Univers.

„Săptămâna Spațiului Cosmic” face parte campania Discovery Channel „Nu înceta să fii curios”, care se va desfășura în mediul digital și în OOH în perioada următoare. Din aceeași campanie va face parte și noul sezon al emisiunii „Goana după aur”, care va avea premiera în România marţi, 16 octombrie, de la ora 21:00.

Săptămâna Spațiului Cosmic. Foto: Discovery Channel

Printre principalele emisiuni din „Săptămână Spațiului Cosmic” se numără: „NASA: 60 de ani de călătorii spațiale”, care prezintă dintr-o perspectivă nouă instituţia istorică datorită căreia au fost posibile cele mai curajoase proiecte ale omenirii; „NASA: Cazuri neelucidate”, despre cele mai misterioase cazuri gestionate de agenția spațială; „Partea întunecată a Soarelui”, despre trecutul şi viitorul Soarelui, precum şi despre efectele sale asupra Pământului; și „Secretele misiunilor spațiale”, în care eroii principali sunt astronauți care au scăpat cu bine din situații-limită în timpul misiunilor.

„NASA – 60 de ani de călătorii spațiale”

Unul dintre cele mai anticipate documentare ale acestei săptămâni este „NASA – 60 de ani de călătorii spațiale”, în regia lui Rory Kennedy – câștigătoare a unui premiu Emmy și nominalizată la Oscar. Filmul va premiera în România duminică, 14 octombrie, de la ora 22:00, când fanii vor putea descoperi cele mai importante programe și realizări ale agenției spațiale americane în cei 60 de ani de activitate.

De la aselenizare (aterizarea omului pe Lună), la amartizare (aterizarea pe Marte) și până la călătoriile spre marginea sistemului nostru solar, „NASA: 60 de ani de călătorii spațiale” dezvăluie remarcabilele misiuni derulate de agenție de la înființarea sa și până în prezent. Pe lângă acestea, documentarul Discovery Channel prezintă și rolul vital, dar mai puțin cunoscut, pe care agenția îl joacă în protejarea planetei noastre, prin proiectele sale de monitorizare a apelor, aerului, a formațiunilor de gheață și a nisipurilor. De la topirea calotelor de gheață ale Antarcticii, la albirea și uscarea barierelor de corali, datele colectate din spațiu de NASA sunt esențiale pentru înțelegerea omenirii și a unei planete frumoase, dar extrem de complicate.

Program premiere & resurse:

• Secretele misiunilor spațiale: 8 – 12 octombrie 2018, de la ora 18:00 / 13 octombrie – ora 16:00;
• NASA: Cazuri neelucidate: 8-12 octombrie 2018, de la ora 00:00;
• Curiosity: Furtuna solară: sâmbătă, 13 octombrie 2018, de la ora 00:00;
• Partea întunecată a Soarelui: sâmbătă, 13 octombrie 2018, de la ora 01:00;
• Tranzacţii cu obiecte din spaţiu: duminică, 14 octombrie 2018, de ora 11:00;
• NASA: 60 de ani de călătorii spațiale: duminică, 14 octombrie 2018, de la ora 22:00;
• Curiosity: Există viaţă pe Marte?: duminică, 14 octombrie 2018, de la ora 23:30;
• Ultimul zbor al navetei spaţiale Atlantis: duminică, 14 octombrie 2018, de la ora 00:30.

Din 5 octombrie, TVR 1 lansează proiectul „Români care au schimbat lumea”, o serie de 20 de filme documentare, portrete ale unor figuri de români care au influenţat lumea în care trăim.

În 2018, Televiziunea Română continuă realizarea şi difuzarea proiectului editoarial prin care sărbătoreşte cel mai important eveniment din istoria României moderne, Centenarul Marii Uniri. Astfel, din 5 octombrie, vinerea, de la ora 23.20, TVR 1 prezintă portretele a 20 de personalităţi ale României care, cu inteligenţă şi creativitate, au reuşit să aducă schimbări majore pe plan naţional, dar mai ales internaţional.

Printre geniile româneşti care au aşezat ţara noastră pe harta lumii şi ale căror portrete le vom putea vedea la TVR 1 se numără: Ana Aslan, Regina Maria, Anghel Saligny, Regele Mihai, Elie Wiesel, Emil Palade, Henri Coandă, Victor Babeş, Emil Racoviţă, Tristan Tzara, Mircea Eliade, Eugen Ionesco, Emil Cioran, Petrache Poenaru, Constantin Brâncuşi, Ion Cantacuzino, Traian Vuia, Hermann Oberth, Nicolae Titulescu, Elisa Leonida Zamfirescu.

Cele mai „frumoase” minţi ale României vor fi prezentate telespectatorilor din perspectiva  drumului urmat şi a schimbărilor pe care le-au adus întregii lumi. Realizatorii documentarelor au apelat pentru reconstituirea poveştilor de viaţă ale personalităţilor aminintite la martori ai evenimentelor, la urmaşii acestora, la filmări realizate în casele memoriale şi ale obiectelor (personale, manuscrise, fotografii etc.) care le-au aparţinut. Atunci când imaginile sau alte documente de arhivă au lipsit, realizatorii au filmat o serie de scene cu actori şi/sau figuraţie specială.

Seria debutează la TVR 1 cu portretul medicului român specialist în gerontologie Ana Aslan, urmat apoi de cel al unuia dintre întemeietorii ingineriei româneşti, Anghel Saligny.

O femeie a creat un imperiu şi a inventat gerontologia socială. Tot ea a transformat România comunistă a anilor ’60-‘70, în cel mai cunoscut pol al eleganţei şi mondenităţii. Tratamentul cu Gerovital H3, dorit de cele mai faimoase personalităţi ale lumii, ajunsese să întreacă, în ce priveşte profitul, fabrica Dacia Piteşti. Numele Ana Aslan a devenit atunci mai cunoscut decât cel al soţilor Ceauşescu.

Pe tot parcursul anului, Televiziunea Română sărbătoreşte cel mai important eveniment din istoria României moderne, Centenarul Marii Uniri, printr-un amplu proiect editorial. TVR realizează şi difuzează pe toate posturile sale emisiuni speciale, transmisiuni în direct, documentare, filme artistice şi campanii susţinute de Ştirile TVR.

În 21 august, de la 22.35, urmărim în premieră la TVR 1 episodul „Să nu asmuţim câinii războiului!”, al seriei documentare „Adevăruri despre trecut”.

Ediţia specială marchează cei 50 de ani trecuţi de la invazia Cehoslovaciei şi de la celebrul discurs a lui Ceauşescu de susţinere a poporului cehoslovac.

În 21 august se împlinesc 50 de ani de la invazia Cehoslovaciei de către trupele ţărilor Tratatului de la Varşovia. Paradoxal, evenimentele tragice de atunci coincid cu singurul moment glorios din istoria partidului comunist din România. Emisiunea Adevăruri despre trecut a pregătit o ediţe specială dedicată acelor evenimente. „Dezvăluim în premieră informaţii şi imagini care vor zgudui percepţia publică despre ce s-a întâmplat cu adevărat atunci! Trăitori ai acelor vremuri care au simţit pe pielea lor inflamarea lui Ceauşescu şi pericolul care pândea la graniţe, istorici care au dedicat ani din viaţă studierii evenimentelor vorbesc public pentru prima dată despre un moment-bombă din istoria Europei şi mai ales a României”, Raluca Rogojină, realizator al episodului şi seriei Adevăruri despre trecut de marţi, 21 august, ora 22.35, la TVR 1.

Documentarul prezintă o abordare cu totul inedită şi unică a evenimentelor care au avut loc în august 1968. Întâmplări care pregăteau cu asiduitate cel de-al treilea Război Mondial. România ar fi fost în prima linie. Fără nicio şansă.

În noaptea de 20 spre 21 august s-a petrecut ceva de neînchipuit pentru cetăţenii ,,ţărilor frăţeşti” din organizaţia militară Tratatul de la Varşovia. Cehoslovacia a fost invadată de circa o jumătate de milion de soldaţi sovietici, bulgari, polonezi, est-germani şi maghiari. Până dimineaţa, trecuseră graniţele aeriene şi terestre ale Cehoslovaciei 29 de divizii, 7.500 de tancuri şi 1.000 de avioane. Toate ţările au rămas mute în faţa deciziilor luate la Moscova. În afară de România. După ce a obţinut acordul conducerii partidului, la ora unu după-amiaza, Ceauşescu s-a adresat celor o sută de mii de români adunaţi în faţa Comitetului Central:

„Pătrunderea trupelor celor 5 ţări socialiste în Cehoslovacia constituie o mare greşeală, o primejdie gravă pentru pacea în Europa, pentru soarta socialismului în lume! (…) S-a spus că în Cehoslovacia era pericolul contrarevoluţiei. Se vor găsi poate mâine să spună că adunarea noastră oglindea tendinţa contra-revoluţionară. Apoi, răspundem tuturor: ca întregul popor român nu va admite nimănui să încalce teritoriul patriei noastre!”

După aceste declaraţii curajoase, românii se aşteptau ca şi România să fie invadată. De altfel, conform informărilor adresate lui Ceauşescu la începutul lui august 1968 de către Securitate, rezulta ca laţul se strângea şi împrejurul ţării noastre. La graniţele României cu sovieticii erau masate trupe cu un efectiv de 235.000 de militari. În dreptul gurilor Dunării şi litoralului românesc al Mării Negre staţionau nave ale flotei militare sovietice. Şi graniţele cu Ungaria şi Bulgaria erau învăluite de ameninţarea trupelor dispuse de cealaltă parte.Ţinând cont de aceste date, fără a-i înştiinţa şi pe ceilalţi componenţi ai nucleului de decizie, Ceauşescu făcuse nişte pregătiri. S-au creat câteva divizii ale armatei în zona colinară, 8 batalioane noi de trupe de securitate, s-a cumpărat o maşină din RFG echipată pentru transmisiuni speciale, s-a schimbat cifrul de stat. Şi s-a făcut planul organizării gărzilor patriotice. Când Ceauşescu le-a anunţat, imediat după invazie, acestea existau deja pe hârtie.

Ce s-a întamplat cu Ceauşescu între august 1968 şi decembrie 1989? Cum de a ştiut dinainte că Cehoslovacia urma să fie invadată, iar în 1989 nu a anticipat nimic din evenimentele ce aveau să urmeze? Toate acestea vor fi elucidate în ediţia specială a emisiunii Adevăruri despre trecut, pe care TVR 1 o difuzează marţi, 21 august, de la 22.35.

Realizator şi producător: Raluca Rogojină

Scenariul: Lavinia Betea