Moastele ANI, plimbate inca o data prin Parlamentul Romaniei

Deputatul UDMR Marton Arpad a depus la Comisia juridică o serie de amendamente la un proiect de modificare a Legii ANI. "Aveţi grijă de ANI!", atentioneaza “mama” institutiei anti-coruptie, europarlamentarul PDL Monica Macovei .

Deranjati ca premierul Emil Boc ii tot da inainte cu planurile lui de reorganizare administrativ-teritoriala, surd parca la protestele Uniunii, UDMR-istii au indreptat tunurile catre o cetate pe care incercasera sa o mai dovedeasca si in trecut: Agentia Nationala de Integritate. Ideea le-a venit, pesemne, in contextul in care inspectorii de integritate isi bagasera nasul in activitatile unor senatori UDMR la nivelul unor fundatii sau ONG-uri. Conform unor surse din interior, ungurii au interpretat asta ca pe-o presiune politica. Arpad, deputatul UDMR care spune ca, in forma actuala, ANI “genereaza pierdere de timp si bani”, e secundat de un alt potrivnic ANI, Georgy Frunda. Acesta isi continua astfel lupta inceputa anul trecut impotriva institutiei si ,implicit, a Monicai Macovei.

Spre disperarea Monicai Macovei, Kelemen Hunor da unda verde colegilor de partid, pe motiv ca nu poate pune pumnul in gura nimanui. Daca vor fi adoptate , amendamentele UDMR vor avea asupra ANI efectul unui impuls electromagnetic: nu omoara, dar dezarmeaza complet marele Robocop al luptei anti-coruptie.

ANI, cheia catre UE care a deschis cutia Pandorei in Romania

Autoritatea Nationala de Integritate  a reprezentat, inca de la infiintarea ei in 2007, un subiect controversat. Pe de o parte, a facut posibila aderarea Romaniei la termen in Uniunea Europeana, care ne cerea imperios sa upgradam mecanismul de verificare a averilor si conflictelor de interese. Sarcina ii revenea Ministrului Justitiei de atunci, Monica Macovei.

Jean D’Arc a Romaniei, cum au numit-o jurnalistii nemti ca urmare a tenacitatii sale in lupta anti-coruptie, Macovei s-a trezit tinta sigura a colegilor din Parlament. A parasit fotoliul Justitiei odata cu restructurarea Guvernului Tariceanu, insa din telegramele Wikileaks reiese faptul ca plecarea lui Macovei avea directa legatura cu legea ANI.  Fostul procuror le destainuia americanilor ca in Romania anului 2007 lucrurile erau cu susul in jos: Agentia se subordona senatorilor si nu invers. „ O urasc”, declara Macovei despre ceea ce ajunsese sa fie ANI.

Fonda-Kamikaze si criticile CE

Trei ani mai tarziu, itele se complicau si mai mult. In 2010, „Buldogul ANI” adulmeca ceva nereguli in visteria unui senator UDMR. Razboiul pornit anul trecut de György Frunda, preşedintele Comisiei pentru Drepturile Omului, a devenit rapid un razboi intern al statului, cu consecinte externe. Parlamentul a adoptat cat ai zice peste schimbarile menite sa mutileze institutia cu care girasera in fata Uniuii Europene, la nici 3 ani distanta. Macovei arata cu degetul spre senatorii PDL, sustinatorii initiali ai Legii ANI, dar care votasera fix pe dos. Cat despre Basescu? Ii deplangea slaba autoritate in fata “ senatorilor care nu mai tin cont de nimic cand vor sa-si protejeze interesele proprii”.

Rezultatul?  Se desfiintau comisiile de supraveghere ale averilor si era redus termenul de verificare a decalratiilor de interese de la 3 la 1 an. “ANI[…]nu respectă dreptul la proprietate” ,  isi motiva Frunda actiunile. Fara instrumente cheie ale activitatii, institutia devenea practic o magazie de pastrare a declaratiilor de avere. “Nu cred că îi mai interesează ce spune Comisia Europeană”, declara deznadajduita Macovei. Dar CE ne arata tuturor ca avea mijloacele de a face curat in bucataria interna a Romaniei. Raportul usturator pe luna iunie si amenintarea de a taia fonduri destinate Justitiei au fost motive suficiente pentru a baga spaima in parlamentarii de la Bucuresti.

Dupa un dute-vino ametitor intre Parlament, Presedentie si Curtea Constitutionala ( cu 7 din 9 judecatori verificati de ANI), legea a fost adoptata la inceputul lunii septembrie, in urma unei sesiuni extraordinare a Parlamentului. ANI era resuscitata. Totusi, institutia nu capata puterea de a sanctiona altfel decat prin amenzi in cazul starilor de incompatibilitate.

Cu atat mai starnie este astazi declaratia udemeristului Marton Arpad, care-i reproseaza Agentiei incercarea de a se erija in putere judecatoreasca.  “ANI nu dă sentinţe, ci face verificări şi sesizează, dacă este cazul, fie instanţa de judecată, fie Parchetul”, ii explica Macovei.  Intreaga tevatura iscata de UDMR ar putea fi pusa pe seama unui interes mai mare, decat cel de a influenta decizia de reorganizare administrativa a PDL-ului. Scenariul e simplu si vine tot de la Monica Macovei:”UDMR vrea ca opinia publica sa nu stie nimic despre averile candidatilor in perioada alegerilor”.

O lege cu 9 vieti?

Trei proiecte au fost deja depuse in Parlament, semn ca “draga de ANI” mai are inca multe de tras in propria tara. Pana acum, putini sunt cei care au iesit sa se revolte. Sefa de la Justitie a liberalilor, Alina Gorghiu, a criticat asupru “ tacerea” celor din PDL. Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, anunta si el pe un ton grav ca o noua modificare a Legii ANI “ar fi un atentat la interesele naţionale ale României”.  

Toate aceste luari de pozitie nu mai inseamna mare lucru pentru Macovei. In 2010 parlamentarii au zis una si au facut alta. Totusi,vocile care se opun mutilarii ANI cantaresc mai mult acum, decat in urma cu un an, cand nu ne atarna deasupra capului decizia de aderare la Schengen.

Olanda si Finlanda par sa ramana sloi de gheata in fata argumentelor presedintelui PE, ca Romania merita sa intre in Schengen. Nemtii au inchis cu greu ochii, nu inainte de a ne eticheta drept o tara cu “ mari progrese in privinta coruptiei”. Asistam la plimbarea prin Parlament a mostelor ANI, o institutie creata cu misiunea sfanta de a lupta impotriva coruptiei. Asa cum ne informa insusi presedintele Basescu, partide imaculate nu exista. De data asta, poate doar o minune sa mai fereasca tara de palma grea a Uniunii Europene.

.Foto credit: ecomagazin.ro