O raritate absolută! Mobilier cu scene de Nicolae Grigorescu, în noua licitație de artă decorativă de la Artmark

Următorul eveniment dedicat artei decorative și obiectelor de colecție de la Artmark – „Case Frumoase” – este unul impresionant ce ne poartă stilistic în jurul lumii – de la eleganța europeană până la misterul asiatic.

În actuala selecție de obiecte decorative, vechiul întâlnește noul într-o declarație de stil ce poate oferi o personalitate aparte oricărei case. Covoare armenești sau persane, stampe japoneze, măști africane, interioare franțuzești, Renaștere italiană, dar și un paravan impresionant de tip Coromandel, din laque de Chine, decorat cu pietre semi-prețioase și intarsii cu sidef și fildeș, ce provine din perioada dinastiei Qing (China, sfârșitul sec. al  XIX-lea). Iată doar câteva dintre titlurile noului catalog de licitație (programată pentru marți viitoare, 1 octombrie).

Revin în atenție din nou piese din colecția celebrei cântărețe Maria Tănase, de data aceasta obiecte de artă decorative, precum un recipient românesc pentru cocktail, un ceainic Biedermeier ori o solifloră decorată cu motive florale. Toate piesele provin de la moștenitorul direct al artistei și sunt însoțite de documente ce le atestă autenticitatea.

Atrag atenția, atât a colecționarilor de rafinamente asiatice, dar și a noilor generații de pasionați, și câteva benzi desenate japoneze – celebrele manga, istorice, din perioada Edo, precum cele aparținând cunoscutului autor de stampe Katsushika Hokusai, dar și, într-o notă mai recentă, o pereche de valize Louis Vuitton, pentru voiaj, din anii ʾ50.

Prezentăm în mod deosebit și o pereche de dulapuri ale căror uși au integrate panouri pictate, posibil, de Nicolae Grigorescu, realizate la începutul sec. al XX-lea. Obiectele de mobilier provin din colecția istorică a savantului Constantin I. Istrati – doctor în chimie la Paris, medic colaborator al lui Carol Davila, membru titular și președinte al Academiei Române în perioada 1913-1916. Este cunoscut faptul că acad. Istrati a fost desemnat de Regele Carol I, în 1906, la 40 de ani de la urcarea sa pe tron, să organizeze Parcul Carol I și Expoziția Generală Română.

Cu ocazia acestui eveniment (ce sărbătorea și 25 de ani de la proclamarea Regatului României, precum și 1800 de ani de la cucerirea Daciei de împăratul Traian), a fost organizată și ultima mare retrospectivă a pictorului Nicolae Grigorescu, cu care Constantin Istrati avea o lungă și respectuoasă relație. De altfel, în 1889, Constantin Istrati dobândise o reședință de vară la Câmpina, unde l-a avut vecin pe artist, cu care însă se împrietenise încă de pe vremea când amândoi trăiseră experiența-limită de viață a frontului în Războiul de Independență.

Vizitator frecvent al evenimentelor vremii și însuflețit de subiectele grigoresciene, dr. C.I. Istrati a fost unul dintre colecționarii operelor marelui maestru. Apropierea celor doi a fost iminentă, Grigorescu considerându-l pe susținătorul său un „om de inimă”.

Pornind de la aceste date dezvăluite de-a lungul anilor atât de monografii celor două personalități, cât și de paginile jurnalului intim al dr. C.I. Istrati, am fi înclinați să credem că artistul și-ar fi putut asuma, la un moment dat, împlinirea unui proiect cum este cel de față (pictarea unor panouri de mobilier nefiind un caz unic în creația lui Nicolae Grigorescu – mai sunt documentate alte situații în literatura de specialitate, precum ușile diaconești de la Agapia). Cele două piese de mobilier provin din colecția unei familii de intelectuali, descendenți mai îndepărtați ai doctorului Constantin Istrati.

Se spune, de asemenea, că dr. Istrati este cel care l-ar fi ajutat pe fiul pictorului să își schimbe numele din Danciu în Grigorescu (pornind, cel mai probabil, de la dorința exprimată de către artist pe patul de moarte). Divizate între cele patru panouri, picturile care decorează perechea de dulapuri reprezintă o reinterpretare a unor opere anterioare ale artistului. Le regăsim reproduse în cataloagele de expoziție ori în monografii, unele dintre ele participând chiar la expoziția retrospectivă din anul 1906. Grupați câte doi, protagoniștii scenelor de față apar drept ciobănași și țărăncuțe, subiectele-laitmotiv din opera maestrului.

Toate acestea pot fi admirate în actuala expoziție de la Galeriile Artmark, acest adevărat muzeu din inima Capitalei, care-și așteaptă zilnic vizitatorii (de luni până duminică), în intervalul 10.00-20.00, mereu cu intrare liberă. Cu acces nelimitat sunt și evenimentele de licitații. Pot licita marți 1 octombrie toți cei care și-au făcut un cont de colecționar pe platforma Artmark Live, dar pot asista la eveniment toți cei curioși de spectacolul acestei fascinante lumi a colecțiilor de artă.