Connect with us

ALL MEDIA

Operatorii de cablu – cel mai profitabil segment al industriei de media şi divertisment la nivel global

Avatar

Published

on

Pentru prima dată în ultimii cinci ani, se aşteaptă ca industria de media şi divertisment să înregistreze în 2013 o evoluţie mai bună, peste indicii bursieri, se arată în noul raport EY: “Spotlight on Profitable Growth: Media and Entertainment”.

Veniturile globale înregistrate şi EBITDA  în USD au continuat să crească în mod constant pentru companiile din sectorul de media şi divertisment, în timp ce multe alte industrii continuă să se confrunte cu mari greutăţi în această perioadă economică dificilă.

Raportul oferă o comparaţie între performanţele întregii industrii de media şi divertisment raportate la principalii indici bursieri, precum şi un clasament cu primele 10 segmente din industrie conform profitabilităţii şi ratei de creştere a profitabilităţii.

Se estimează că industria de media şi divertisment va depăşi în 2013 principalii indici bursieri ai industriei. Conform calculelor realizate de EY, e de aşteptat ca 10 segmente ale industriei să înregistreze o marjă de profit de 26% în 2013. Prin comparaţie, conform indicelui S&P 500, marja EBITDA  a companiilor care fac parte din indice va fi de 24%, conform indicelui FTSE 100 – de 23 %, conform indicelui CAC 40 – de 18%, conform indicelui DAX 30 – de 16% şi conform indicelui Nikkei – de 12%.

”Companiile de media şi divertisment îşi menţin şi îşi dezvoltă afacerile, în primul rând, crescându-şi veniturile din digital şi reducându-şi treptat activităţile din media tradiţionale, în corelaţie cu cerinţele pieţei “, a declarat Elena Badea (foto), Director de Marketing la EY România.

În pieţele emergente, creşterile din publicitate, precum şi creşterea veniturilor şi a consumului media au contribuit la o creştere constantă a cifrei de afaceri, în timp ce, în cazul pieţelor mature, consumatorii au continuat să migreze către digital.

Conform clasamentului privind profitabilitatea generală a celor 10 segmente din industria de media şi divertisment pe parcursul celor cinci ani analizaţi în raport, operatorii de cablu au înregistrat cel mai mare indice al profitului, cu o medie de 41%, urmaţi de canale TV transmise prin cablu, cu o medie a profitului de 37%, media interactivă – 35%, televiziune prin satelit – 26%, jocuri electronice – 25%, conglomerate media – 23%, servicii de dezvoltare de conţinut şi informaţii – 19%, difuzare TV – 17%, producţie de film şi televiziune – 10% şi muzică – 10%.

În ceea ce priveşte estimările de profitabilitate pentru 2013, clasamentul din sectorul de media şi divertisment s-a schimbat comparativ cu media ultimilor cinci ani. Astfel, pe locul întâi trec operatorii de cablu – cu 41%, următoarele clasate fiind: canalele TV transmise prin cablu – cu 38%, media interactivă – cu 33%, jocurile electronice – cu 26%, televiziunea prin satelit – cu 25%; conglomeratele media – cu 25%, difuzarea TV – cu 19%, serviciile de dezvoltare de conţinut şi informaţii – cu 19%, producţia de film şi televiziune – cu 12% şi muzica – cu 10%.

O privire retrospectivă asupra ratelor de creştere anuale pentru perioada 2009-2013 arată că, în termeni de EBITDA exprimat în USD, media interactivă este segmentul cu cea mai rapidă creştere din sectorul de media şi divertisment cu o rată de 22%, urmat de jocurile electronice – cu 14%, producţia de film şi televiziune – cu 11%, reţelele de cablu – cu 10%,  conglomeratele media – cu 9%; difuzarea TV – cu 9%, televiziunea prin satelit – cu 8%, operatorii de cablu – cu 6%, serviciile de dezvoltare de conţinut şi informaţii – cu 2% şi muzică – cu 1%.

Raportul include şi o serie de informaţii specifice fiecăruia dintre cele 10 segmente din sectorul de media şi divertisment analizate, prezentând oportunităţile identificate, provocările şi perspectivele de creştere în viitor. Câteva dintre acestea ar fi:

  • Companiile de media interactivă vor înregistra creşteri solide din dezvoltarea publicităţii online.

  • Companiile de jocuri electronice înregistrează creşteri EBITDA (în USD) datorită creşterii consumului pe platformele de jocuri sociale şi ocazionale (casual gaming).

  • În pofida creşterilor de costuri, companiile de televiziune prin satelit înregistrează creşteri constante ca urmare a optimizării costurilor şi a creşterii veniturilor.

  • Publicitarii vor continua să valorifice abilitatea emisiunilor de televiziune de a ajunge la o audienţă mai numeroasă, în ciuda dezvoltărilor înregistrate de platformele concurente.

  • În 2012, veniturile globale din muzică au crescut pentru prima dată din 1999 încoace, datorită serviciilor digitale cu licenţă de furnizare de muzică şi a descărcărilor plătite de muzică.

  • Companiile de print de ziare şi reviste vor continua să se confrunte cu provocări din cauza declinului veniturilor din publicitate şi scăderii numărului de abonamente plătite. Cu toate acestea, companiile care furnizează servicii de informaţii de business au raportat venituri şi marje de profit stabile.

Comentarii

ALL MEDIA

Televiziunea Română susține producătorii independenți de film din România cu suma de 807 000 lei

Avatar

Published

on

            Televiziunea Română, singura instituţie media care contribuie la Fondul Cinematografic Naţional cu 15% din veniturile încasate din publicitate, deschide sesiunea de finanţare pentru anul 2020, conform Ordonanţei de Guvern nr. 39/2005.

 

Producătorii independenţi de pe piaţa de film din România pot beneficia de suma totală de 807 000 lei, în următoarele condiţii:

 

–  solicitanţii de finanţare din Fondul Cinematografic Naţional trebuie să fie titulari ai unui contract de credit direct cu Centrul Naţional al Cinematografiei;

–  solicitanţii să nu aibă/să nu fi avut contract de finanţare cu TVR, contract a cărui derulare a fost viciată, suspendată sau întreruptă din cauze neimputabile finanţatorului;

–  filmele de ficţiune de lung metraj şi documentarele de lung metraj pentru care se solicită finanţare trebuie să se afle în perioada de postproducţie.

 

Finanţatorul va departaja solicitările în funcţie de îndeplinirea condiţiilor enunţate mai sus şi numai după:

–  analiza sinopsisului, treatmentului/viziunea regizorală, scenariului;

–  vizionarea unei secvenţe de 15’ din film;

–  primirea acceptului din partea producătorului privind limita superioară a finanţării, care nu va depăşi 7% din suma totală de 807.000 de lei alocată pentru finanţări;

 

La încheierea contractelor de finanţare, cu termene de plată integrală până la data de 31 decembrie 2020, cesionarea drepturilor de difuzare constituie avantaj.

 

Proiectele pentru care se solicită finanţare trebuie trimise online pe adresa casadeproducție@tvr.ro

 

Fiecare proiect trebuie să fie însoţit de:

 

a) copie de pe notificarea prin care CNC a declarat proiectul câștigător sau de pe contractul de credit

b)  un document cu contactele (mail si telefon) a minimum două persoane care vor administra relația cu echipa TVR privind această procedură de finanțare

c)  declarație prin care producătorul acceptă ca limită maximă de finanțare 7% din 807000 lei

d) copie de pe procesul verbal de finalizare a filmarilor depus la CNC

e)  scenariu
f)   treatment sau viziune regizorală
g)  sinopsis
h)  plan de producţie
i)   plan financiar
j)   distribuția filmului
k)  un link securizat cu o secvenţă de 15′ din film.

 

Documentele enumerate de la punctul a) la punctul j) vor fi trimise într-un singur fișier de tip .zip sau .rar (care să nu depășească 24 MB). Fișierul va fi denumit după cum urmează: DenumireProducator_ TitluProiect.zip/.rar

 

Data limită pentru depunerea proiectelor este marţi 6 noiembrie 2020, ora 12.00.

 

Până în prezent, TVR a finanţat peste 165 de filme, din toate genurile cinematografice, producţii semnate de regizori debutanţi sau consacraţi, multe dintre acestea fiind premiate la festivaluri de anvergură.

 

 

 

Comentarii

Continue Reading

Proiecte

Muma Pădurii – povestea a doi tineri antreprenori care vor să planteze 1 milion de copaci cu ajutorul brățărilor

Avatar

Published

on

             A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti. Au fost odată doi tineri antreprenori care au decis că este momentul să ia atitudine și să se implice într-una dintre cele mai frumoase misiuni: aceea de a planta 1 milion de copaci în România!

 

Pentru că defrișările iresponsabile trebuie să fie combătute, pentru că, potrivit Greenpeace România, țara noastră pierde 3 ha de păduri pe oră, iar doar 1% din suprafața tăiată și exportată ilegal este descoperită, Filip Baschir și Robert Szkokan au înțeles că o criză a pădurilor este și o criză a dezinformării. Cei doi antreprenori au avut astfel ideea de a deschide un business cu brățări realizate manual, din ață de proveniență românească, iar pentru fiecare brățară vândută să planteze un copac. Așa a luat naștere Muma Pădurii, a cărei poveste e astăzi cât se poate de reală și de actuală și care are o misiune clară, pe lângă componenta sa educativă: să ajungă la 1 milion de copaci plantați, cu ajutorul tuturor!

 

O brățară = un copac plantat

De la această idee simplă, Filip și Robert, ca doi veritabili feciori ai codrului animați de amintirile copilăriei petrecute în mijlocul naturii, au reușit să lanseze un business de poveste. Iar misiunea lor este una ce poate deveni a tuturor, căci pentru fiecare brățară vândută se va planta un copac. Pe 22 octombrie, Muma Pădurii lansează noua colecție de brățări, în culorile toamnei, dar și două modele noi, dintre care unul poate fi purtat atât ca brățară, cât și drept colier. „1 milion de copaci e un target pe care ni l-am impus, iar pentru atingerea lui e nevoie de implicarea copiilor Mumei care cumpără brățările și în felul acesta contribuim cu toții la plantarea copacilor. După ce vom vedea plantat acest milion, de ce să nu privim și mai departe și să ne propunem, poate, să plantăm 20, un copac pentru fiecare român ?! Dar le luăm pe rând”, spune încrezător Filip Baschir, co-fondator Muma Pădurii.

 

Lansat la finele anului trecut, business-ul și povestea sa au fost foarte bine primite, iar în primele două luni a fost deja donată suma necesară plantării a 1.000 de copaci, cu ajutorul celor care au cumpărat brățări și au devenit astfel parte din comunitatea Mumei. Și ca orice personaj de poveste, Filip și Robert au și ei parte de ajutoare în basmul pe care l-au pornit: „În primele două luni am vândut și am donat echivalentul a puțin peste 1.000 de copaci. Feedback-ul din piață ne umple inimile de fericire pentru că oameni tare faini au venit lângă noi. Vom crește o comunitate tare, tare frumoasă! Plantăm cu partenerii noștri de la Tășuleasa Social, ei fac asta de 16 ani deja, o fac bine și nu se lasă. Momentan ei aleg zonele în care se fac plantările, având experiența și expertiza necesare. În timp, ne dorim să plantăm în zonele de care este mai multă nevoie și în care pădurea să ajute comunitatea respectivă”, explică Filip.

 

Muma Pădurii, un business puternic social

Oamenii care au nevoie de reintegrare socială sunt precum copacii tăiați, dar cu rădăcini bune care pot să crească frumos din nou. De la această idee au pornit fondatorii Muma Pădurii atunci când și-au ales făuritorii brățărilor: adulți care au nevoie de reintegrare socială. Ei sunt cei care realizează manual toate modelele de brățări, astfel că o brățară vândută înseamnă un copac plantat, dar și un loc de muncă pentru cineva care are mare nevoie de asta. „Ideea a venit după multe prototipuri de brățări care nu erau ce ne trebuia. Fail după fail. Până când, la un moment dat cineva ne-a dat ideea să căutăm asociații diverse care fac asta. Zis și făcut! Așa am găsit pe Eli și pe Roxana, care împreună au acest minunat proiect numit „Un Loc”. Acești făuritori sunt toți abandonați de mici și, ajunși la vârsta de adult, sunt încă blocați în instituțiile statului. Așadar, ei trebuie scoși de acolo de asociații. Noi ajutăm la faptul ca acești oameni să aibă un job”, mai spune Filip.

 

Povestea Mumei Pădurii poate fi povestea oricui, așa cum mărturisesc Filip Baschir și Robert Szkokan. Cei doi tineri antreprenori își continuă misiunea, iar cei care vor să se alăture acestei comunități de fapte bune, o pot face pe site-ul proiectului: https://www.mumapadurii.com/ .

 

Muma Pădurii

Facebook: https://www.facebook.com/mumapaduriiro

Instagram: https://www.instagram.com/mumapadurii_/

Web: https://www.mumapadurii.com/

 

 

 

Comentarii

Continue Reading

ALL MEDIA

EduBox, kit de prim-ajutor educațional oferit de Narada

Avatar

Published

on

            Criza sanitară globală resimțită puternic și în România a evidențiat carențele sistemului educațional din țara noastră. În condițiile stării de urgență și amenințării intrării în scenariul roșu, când școli din localități din toată țara vor trece în sistemul online, sute de mii de copii nu au acces la educație.

 

În lipsa tehnologiei și a conectivității, școala online rămâne un deziderat greu accesibil pentru elevii din mediile defavorizate. Educația din România intră în „stare de alertă”, iar necesitatea unui salt la condițiile tehnologice proprii secolului 21 devine evidentă. Astfel, la inițiativa unor lideri din comunitate și cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA, Narada oferă voluntarilor înscriși pe site EduBox, kit-ul de prim-ajutor educaţional atât de necesar în proiectul digitalizării mediului educațional din România.

 

„Într-o lume în care dreptul la educație este recunoscut ca atare, dar accesul la educație nu este garantat, avem nevoie de oameni cu un simț civic puternic să se adune și să pună lucrurile în mișcare. Pentru cei rupți de acces, figurativele uși spre o viață mai bună nu numai că nu se deschid, ci dispar cu totul din peisaj. Cred cu tărie în puterea educației de a crea oportunități, de a informa și de a transforma oameni care la rândul lor pot transforma societatea în care trăim într-o comunitate prosperă. Împreună cu cei de la Narada și partenerii noștri ne-am propus să combatem lipsa accesului la educație și sperăm să creăm o comunitate cât mai mare, gata să sară în ajutorul celor care au nevoie” spune Constantin Rusu, Alumni Fulbright și voluntar Narada.

 

În mod concret, voluntarii care se înscriu pe platform Narada.ro primesc chiar la ușa lor o cutie care conține atât device-urile de recondiționat, cât și kitul complet pentru a realiza acest lucru: stick pentru instalare sistem operare, dezinfectant și o scrisoare pentru copilul căruia îi e destinat device-ul. Voluntarul sau prietenii din anturajul său pot adăuga în EduBox device-urile pe care vor să le doneze, astfel încât efectul inițiativei Narada să fie amplificat.

„Am inițiat EduBox având în minte o problemă imensă cu care se confruntă sute de mii de copii din România: imposibilitatea conectării la școala online. Ne-am unit forțele cu Narada, voluntarii și partenerii lor, am accesat un grant din partea Ambasadei S.U.A. pentru sponsorizarea proiectului și împreună lucrăm pentru a conecta mii de copii ce provin din medii defavorizate la școala online”, spune Ștefan Florea, Alumni Fulbright și voluntar Narada.

 

Narada și-a propus ca, până la finalul acestui an, 10.000 de copii din medii defavorizate să aibă acces la educația digitală. În doar două luni după închiderea școlilor în starea de urgență, Narada a reușit să conecteze la educație prin tehnologie 1.000 de copii din sate și comunități vulnerabile. Până acum, peste 50 de voluntari Narada au ajuns în 8 județe din 18 localități diferite, asigurând device-uri și internet copiilor fără acces la tehnologie, propunându-și ca până la finalul anului, cu ajutorul partenerilor alăturați, numărul celor care vor primi sprijin să fie de zece ori mai mare.

 

Prin implicarea oamenilor care cred în puterea educației ca instrument de a schimba societatea, Narada aduce în România o perspectivă inovatoare și eficientă asupra actului sprijinirii copiilor din medii defavorizate. Funcționând pe modelul „comunități care ajută alte comunități”, Narada se situează la intersecția dintre nevoile profesorilor și elevilor cu acces limitat la educația digitală și lumea celor care au privilegiul timpului sau resurselor financiare și cred că educația poate schimba cu adevărat fața societății.

 

Una dintre implicațiile crizei sanitare parcurse în ultimele luni este evidențierea faptului că și educația are nevoie de măsuri de prim-ajutor. EduBox, kit-ul de prim-ajutor educațional oferit de Narada la inițiativa unor lideri din comunitate și cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA, se înscrie între aceste măsuri mai mult decât necesare în contextul traversat de societatea românească în momentul actual. Și pentru că „puterea stă în comunitate”, Narada îi invită pe toți cei care doresc să ajute să acceseze prima platformă de crowdfunding pentru profesori din România, să se înscrie ca voluntari EduBox pentru ca educația digitală să devină astfel un deziderat împlinit.

NARADA: Aducem educația în secolul 21

Narada este o comunitate formată din antreprenori, manageri, oameni de acțiune al cărei scop este acela de a oferi soluții eficiente și rapide de modernizare a educației. Narada e o organizație născută sub umbrela Romanian Business Leaders Foundation (rbls.ro) cu scopul de a hrăni inovația în educație la firul ierbii.

 

NARADA conectează proiectele profesorilor din sistemul public cu mediul de business și viceversa. Cu alte cuvinte, #1 încurajează și ajută profesorii să creeze proiecte care inovează în sălile de clasă și/sau rezolvă probleme ale elevilor, #2 aduce în atenția mediului de business proiectele profesorilor și face tot posibilul ca acestea să fie finanțate. #3 În final, supervizează implementarea acestora, măsoară rezultate și multiplică lucrurile care au funcționat. Un singur proiect educațional nu va schimba educația, dar forța a mii de astfel de proiecte, DA.

 

 

 

Comentarii

Continue Reading

Facebook

Trending