Connect with us

Documentar

Pe 1 decembrie, la PRO TV, urmărim primul documentar despre Simona Halep!

Bianca Bujor - Editor Coordonator

Published

on

Simona Halep este unul dintre românii care ne fac mândri peste hotare, iar de ziua României, PRO TV ne spune povestea ei, prin difuzarea primului documentar despre îndrăgita sportivă. Pe 1 decembrie, vom afla împreună cum arată o zi de antrenament pentru tenismena care a dus imnul României pe toate meridianele și a fost numărul 1 mondial timp de 64 de săptămâni, din documentarul ”3 mm”, realizat de Radu Muntean.

 

Anii de antrenamente și dăruire au transformat-o într-una dintre cele mai mari jucătoare de tenis din lume. Simona Halep nu e ”o întâmplare”, ci ”un rezultat” – un rezultat al unei vieți de muncă și dăruire.

 

Regizorul Radu Muntean este cel care a realizat documentarul şi care prin cadrele filmate ne dezvăluie cum este Simona Halep în viaţa de zi cu zi, la antrenamente, dar şi care este relaţia ei cu antrenorul australian Darren Cahill.

„În Australia, avem un personaj de desene animate numit Tasmanian. Este incredibil de rapid, se învârte mereu în jurul lui. Aleargă cu 1000 de mile pe oră şi mai mereu este nervos. Mereu caută probleme. Pentru mine cam aşa este şi Simona”, mărturisește în documentar antrenorul Darren Cahill.

 

“Trebuie să mă simt bine cu oamenii cu care lucrez. Pe Darren l-am ales pentru că mi-a plăcut foarte mult pedagogia lui, faptul că m-a înţeles, că mi-a înţeles nervii, personalitatea şi a încercat pe stilul meu să mă schimbe oarecum. El mă relaxează foarte mult cu glume. Eu nu glumeam înainte să-l întâlnesc pe el. M-a deschis foarte mult. Australienii aşa sunt, foarte pozitivi”, spune la rândul său Simona Halep despre Cahill.

 

Regizorul și scenaristul Radu Muntean a debutat cu filme documentare și are în palmares filme apreciate și premiate la festivaluri internaționale, precum „Furia”, „Hârtia va fi albastră”, „Boogie” sau „Marți după Crăciun”.

 

Nu ratați documentarul 3 mm, pe 1 decembrie, de la ora 16:00, la PRO TV!

 

 

 

Comentarii

comments

Editor Coordonator | bianca.bujor@radardemedia.ro

Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Documentar

Cel mai nou proiect media al TVR continuă cu Experimentul Bucureşti

Avatar

Published

on

Foto Credit: TVR

Din acest an, în ultima duminică a fiecărei luni, Televiziunea Română aduce publicului larg câte o producţie valoroasă dar mai puţin cunoscută din Arhiva TVR, filme documentare realizate în coproducţie cu parteneri din România sau din străinătate.

 

 

 

Filmul Experimentul Bucureşti va fi disponibil duminică, 28 februarie, în intervalul 10.00 – 23.30 pe canalul de YouTube al arhivei TVR. Realizat în 2013, filmul a primit Premiul GOPO pentru Cel mai bun documentar în 2014 şi a fost a fost selectat la Festivalul de Film de la Milano din acelaşi an, în secțiunea Coup d’état.

 

Totodată, Experimentul Bucureşti a fost prezentat la numeroase festivaluri precum: Transilvania International Film Festival, Leeds International Film Festival, Milano International Film Festival, Making Waves Film Festival NYC, Astra Film Festival, Rotas & Rituais Festival, Lisbon.

 

„Sunt foarte încântat că TVR va difuza pe canalul de youtube al arhivei TVR “The Bucharest Experiment”. Este un film pe care l-am făcut cu buget zero și fără echipă. A început ca un experiment – este fantastic că îl vor putea vedea mai mulți oameni. Pune câteva întrebări dificile despre istoria recentă a României și este un film care, de obicei, șochează la prima vizionare – iar pentru mine acesta este un lucru bun. Înseamnă că mi-a ieșit!”declară Tom Wilson, autorul acestui film documentar.

 

În Revista online All about Romanian Cinema (AaRC) editată de Uniunea Cineaştilor din România,  Dana Medar a scris că „filmul Experimentul Bucureşti începe cu o ficţiune tratată ca un documentar. „Experimentul Bucureşti” nu a avut niciodată loc. Este o „conspiraţie” la care avem martori credibili, locuri subterane în care nu s-a întâmplat nimic, poveşti de viaţă ficţionale interpretate de neprofesionişti, o telenovelă amoroasă cu personaje reale. Tot acest puzzle uman are menirea să ne introducă în atmosfera post-decembristă, cu nostalgiile şi evoluţia unor personaje care au trăit în ambele regimuri politice. E greu să discerni adevărul de poveste. Ficţiunea e abil adusă într-un punct emoţional. Când lucrurile sunt direcţionate către concluzia că fiecare are propria imagine asupra evenimentelor, Tom Wilson ne anunţă că „Experimentul Bucureşti” nu a avut loc şi ne loveşte cu adevărata poveste – Experimentul Piteşti.

După toată această elaborată construcţie păcălitoare, când eşti condus pe nenumărate căi ocolitoare, Wilson aduce mărturia unui supravieţuitor al Experimentului Piteşti. Contrapunerea are efect emoţional major. Comunismul romanţat şi capitalismul primitiv din prima parte a fimului sunt anihilate de mărturia rece a unor teribile adevăruri. Abordarea lui Tom Wilson este cu atât mai percutantă. Documentaristul britanic a filmat singur, a construit povestea şi avea un singur punct fix – Iustin Capră, inventatorul pe care îl cunoscuse în timpul realizării unui reportaj pentru BBC”.

 

Experimentul București este un film românesc din 2013 regizat de Tom Wilson. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Carmen Anton, Daniel Bilt, Andrei Juvina.

 

Partenerii prezentului proiect sunt: Radio Romania, Festivalul de Film şi Istorii Râşnov (ffir.ro); Fundaţia Culturală Memoria şi Memoria – Revista gândirii arestate, Liternet şi UNATC.

 

 

 

Comentarii

comments

Continue Reading

Documentar

Seria documentarelor Colecționarii continuă la Digi Life

Bianca Bujor - Editor Coordonator

Published

on

Digi Life continuă seria de documentare Colecționarii, cu și despre oamenii care și-au transformat casele în veritabile muzee. Sâmbătă, 20 februarie 2021, începând cu ora 21:00, episodul de debut al celei de-a doua serii îi aduce în prim-plan pe Vasile Grigore, pictor, desenator, profesor universitar român și colecționar de artă și pe Raluca Alexandru Partenie, doctorand în istoria modei, pasionată de evoluția stilului vestimentar și colecționar de pălării vintage.

 

 

NEW Publicam si scriem advertoriale pentru tine!

 

Vasile Grigore a fost, timp de 44 de ani, cadru didactic la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (astăzi Universitatea Națională de Arte București), iar odată cu difuzarea episodului de debut al celei de-a doua serii, se comemorează nouă ani de la trecerea sa în neființă. În 2003, Vasile Grigore a donat statului român colecția proprie de artă, formată din pictură, sculptură, grafică, artă europeană, orientală și extrem-orientală (circa 600 de obiecte).

 

„Îmi drămuiam timpul și vizitam Muzeul de Artă al României. Visam cu ochii deschiși, în dorința de a-mi cumpăra și eu Artă. Prima achiziție am făcut-o într-o zi de Paști, la Săliște, unde cu banii din bursă am cumpărat o icoană pe sticlă reprezentându-l pe Sfântul Gheorghe”, spunea Vasile Grigore în însemnările sale.

 

„Toți copiii au mici comori, dar la un moment dat noi pierdem lucrul acesta pe parcurs. Bucuria de a găsi o pălărie făcută în România sau cu etichetă românească este mult mai mare decât, probabil, pentru oricare alta din străinătate”, este de părere Raluca Alexandru Partenie.

 

Seria „Colecționarii”, o producție Digi Documentare, pune față în față personalități de ieri, precum Vasile Grigore sau Octavian Iliescu (fondatorul numismaticii moderne româneşti), cu colecționari de azi, precum Florian Ciobanu (colecționar de reclame vechi), Cristian Dumitru (colecționar de jucării) și Eugen Ciocan (fotograf și colecționar de antichități). Iar dacă în prima serie a documentarului am descoperit foarte mulți colecționari la Muzeul Național de Artă al României, acum echipa Digi Life va deschide ușile Muzeului Național de Istorie a României și ale Muzeului Național al Literaturii Române. Astfel, vor fi prezentate publicului casele memoriale ale lui Ion Minulescu și Liviu Rebreanu care, chiar dacă nu au fost colecționari, au reușit să strângă de-a lungul vieții adevărate comori.

 

 

 

Comentarii

comments

Continue Reading

Documentar

Premiera TVR 1: Documentarul „Granita mortii”, o tulburatoare istorie a frontieristilor

Avatar

Published

on

Foto Credit: TVR

Mărturiile cutremurătoare ale unor oameni umiliți, bătuți, torturați, într-o epocă marcată de frică dusă la extrem, de minciună și de alienare. Despre toate acestea, în filmul realizat de Cătălin Apostol. TVR 1 difuzează în premieră documentarul joi, 11 februarie, ora 22.10.

 

„N-am apucat să fac câțiva pași, că au început să tragă. 32 de cartușe în plin, de la doi metri. A fost un miracol că am scăpat cu viață.”

„Sunt unul dintre cei care am ajutat câteva grupuri de cetăţeni să meargă spre libertate.”

„În anul 1975 am trecut frontiera pentru prima dată…”

„Bineînţeles că ne-a prins la frontieră. A fost chiar şi prima încercare […] Aşa de tare mi-a tras o palmă cu dreapta lui peste urechea mea stângă, încât n-am mai auzit. A început să îmi ţiuie urechea…”

„Nu am mai ştiut nimic de el… zece zile. Până am fost anunţaţi să mergem la morgă, să-l ridicăm de acolo…”

„Mi-am luat bătaie de la Stamora Moraviţa şi până la Unitatea Militară de grăniceri din Oraviţa…”

 

Sunt câteva dintre mărturiile cutremurătoare ale unor oameni umiliți, bătuți, torturați, într-o epocă marcată de frică dusă la extrem, de minciună și de alienare. În premieră la televiziune, jurnalistul Cătălin Apostol ne prezintă povestea adevărată a acestor oameni, în „Graniţa morţii”, un nou film documentar despre perioada comunistă, produs de Paradox Film, cu sprijinul TVR şi CNC. Documentarul poate fi vizionat în premieră la TVR 1, joi, 11 februarie, de la ora 22.10. Pentru că astfel de documentare ne educă, ne fac să povestim mai departe despre ce au trăit unii dintre noi, ne ajută să nu uităm şi, mai ales, să facem în aşa fel încât să nu se repete.

 

„Filmul se constituie într-o mărturie zguduitoare despre vremurile când România era o pușcărie mare, în care mulţi dintre cei care visau la libertate plăteau cu viața. Este o pagină neagră a istoriei noastre care lipseşte din manualele şcolare. Este istoria frontieriştilor”, spune regizorul şi scenaristul Cătălin Apostol.

 

„Nu vom ști niciodată câți oameni au murit încercând să fugă din România înainte de 1989. Câți au fost împușcați pe fâșie, câți s-au înecat în Dunăre, câți au murit în pușcării. Sunt și astăzi familii, oameni care nu știu ce s-a întâmplat cu fiul, fiica, fratele lor”, punctează Brândușa Armanca, jurnalistă care a publicat cartea „Frontieriștii. Istoria recentă în mass-media”, despre fenomenul trecerii frontierelor româneşti de către cei care nu mai suportau regimul comunist. „Cadavrele celor împușcați pe Dunăre erau împinse de curent spre malul sârbesc. Erau colțuri de cimitir în satele de pe graniță, unde sârbii îi îngropau pe ai noștri cu cruci fără nume. Autoritățile române refuzau să-i preia.” (Brândușa Armanca)

 

Graniţa morţii – un documentar „ca o lecţie deschisă”

 

Într-un scurt interviu, Cătălin Apostol povesteşte cum a fost realizat documentarul Graniţa morţii, cum totul a început de la o experienţă personală şi de ce filmul ar putea servi drept „o lecţie deschisă” pentru tineri: „Degeaba tot evocăm asemenea subiecte din istoria noastră dacă ele nu ajung şi la ei, dacă ele nu vor fi evocate mai departe şi de ei. Fără a ne strădui să ţinem trează memoria noastră, uitarea şi ignorarea vor putea face oricând posibilă repetarea acestor orori” (Cătălin Apostol).

 

  1. Cât timp aţi lucrat la documentar? Cum i-aţi găsit pe cei care povestesc umilinţele prin care au trecut? Au vrut să vorbească, să povestească în faţa camerelor?

C.A.: La acest documentar am lucrat cam cam trei ani, pornind de la momentul primelor documentări şi până la finalizarea procesului de post-producţie. Pentru descoperirea acestor personaje şi-a poveştilor lor halucinante am petrecut mai multe zile prin sălile bibliotecilor, studiind fenomenul și căutând în presa ultimilor ani tot ce s-a scris despre acest subiect. Am găsit în felul acesta multe asemenea povești, apărute răzleț prin ziare, unele dintre ele regăsindu-se în documentarul „Granița morții”. Totodată, am avut șansa să o cunosc pe Marina Constantinoiu, redactor șef al site-ului miscareaderezistenta.ro, un om cu totul dăruit cercetării acestui subiect, o adevărată expertă a fenomenului frontierist, care m-a ajutat să înțeleg mai bine tot acest capitol sumbru al istoriei noastre și m-a pus în legătură cu câțiva dintre eroii documentarului meu.

Au fost şi care nu au vrut să vorbească, mai ales dintre cei aflați de cealaltă parte a baricadei, a grănicerilor sau a autorităților acelor vremuri. Dintre victime însă, majoritatea au acceptat să-și spună povestea, deși nu le-a fost deloc ușor, lucru ce se poate vedea și în film atunci când emoția lor și durerea acestor amintiri sunt evidente și impresionante.

 

  1. Ce v-a inspirat în alegerea subiectului documentarului?

C.A.: Totul a pornit de la o experiență personală. Mai exact, în 1990, dacă nu ar fost Revoluția, aș fi devenit și eu un frontierist. În decembrie ’89, cu câteva zile înaintea declanșării Revoluției, m-am întâlnit chiar în Timișoara cu un român stabilit în Germania (RFG-ul de atunci), care, în primăvara următoare, ar fi trebuit să mă ajute să trec granița în Iugoslavia și apoi, mai departe, în Germania. Nu s-a mai întâmplat asta, revoluția a dat peste cap tot planul pe care-l pusesem la cale la acea întâlnire. Totuși, experiența asta scurtă și neterminată m-a obsedat oarecum… încercând poate acum să descopăr, prin poveștile altora, ceea ce mi s-ar fi întâmplat și mie dacă, în decembrie ’89, n-ar fi căzut dictatura lui Ceaușescu.

În altă ordine de idei, consider că poveștile tulburătoare ale acestor oameni fac parte dintr-un capitol aproape deloc amintit al istoriei noastre recente. Ei sunt acei români curajoși, dornici de libertate, care au riscat totul, chiar și viața, ca să fugă din infernul care se numea atunci Republica Socialistă România. Nici până astăzi, după mai bine de 30 de ani, statul român nu și-a asumat responsabilitatea pentru crimele de la graniță din timpul comunismului. Ba mai mult, nici măcar n-a dat semne că l-ar interesa adevărul, deși această dramă națională o depășește ca dimensiuni pe cea a morților de la Zidul Berlinului. Mi se pare o imensă nedreptate pe care acești oameni o îndură și astăzi, ei nefiind nici până astăzi reabilitați în vreun fel. „Granița morții” e poate strigătul lor de revoltă, nu neapărat pentru ce a fost atunci, ci pentru ceea ce trăiesc astăzi, când sunt tratați ca infractori de drept comun.

 

  1. De ce să urmărească publicul, dar mai ales tinerii, un astfel documentar?

C.A.: Pentru generația tânără de astăzi, acei copii crescuți cu smartphones și jocuri pe calculator, e tot mai greu de înțeles, și chiar de crezut, că asemenea orori s-au putut întâmpla în realitate. Nivelul lor de empatie nu bate până acolo; băieții mei, doi gemeni de 18 ani, mi-au spus cândva că, de fiecare dată când eu le povesteam despre atrocități din epoca Ceaușescu, ei ascultau atenți și își imaginau totul ca pe un film alb-negru. Un film și nimic mai mult. Totuși, ei sunt mai informați, știu multe asemenea povești, spre deosebire de mulți alții care n-au auzit niciodată de Securitate, deținuți politici sau crimele comunismului. Din acest motiv, documentarul se desfășoară ca o lecție deschisă, adresându-se și acestor copii, măcar pentru a le trezi interesul. Degeaba tot evocăm asemenea subiecte din istoria noastră dacă ele nu ajung și la ei, dacă ele nu vor fi evocate mai departe și de ei. Fără a ne strădui să ținem trează memoria noastră, uitarea și ignorarea vor putea face oricând posibilă repetarea acestor orori.

 

Graniţa morţii  (Romania, 2020)  – în premieră la TVR 1 pe 11 februarie, ora 22.10

Regia și scenariul: Cătălin Apostol

Imagine: Mihai Pătrașcu

Montaj: Ela Ștefănescu

Muzica: Petru Mărgineanu

Comentarii

comments

Continue Reading

MENIU

pentru sufletul tau

SHOW MAGAZINE

IN Trending