Connect with us

ALL MEDIA

Piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată continuă să-și revină (studiu)

Published

on

 

Rezultatele GfK TEMAX® România pentru cel de-al doilea trimestru al lui 2011

București, 16 august 2011 – Piața de bunuri de folosință îndelungată a continuat să evolueze in ritmul primului trimestru, înregistrând o creștere de două cifre față de anul trecut. În T2 2011 piața a crescut cu 12.4% comparativ cu același trimestru al anului trecut, în timp ce creșterea pentru primul semestru a fost de 11.6%.

Piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată a fost de 306 milioane de euro în al doilea trimestru, și 613 milioane pentru primele șase luni ale anului în curs. Sectorul IT a avut din nou cea mai bună performanță din piață (+27.5%). Electrocasnicele mici și sectorul foto au avut de asemenea creșteri de două cifre, respectiv 17.8% și 17.7%. Sectoarele telecom, electronicele de larg consum precum și electrocasnicele mari au crescut într-un ritm mai lent, de sub 10%. Piaţa echipamentelor de birou este singura rămasă în zona roșie, dar scăderea s-a diminuat la -3.6%.


IT – Creştere puternică pe toate categoriile

Dupa câteva trimestre de amânare a achiziţiei de PC desktop-uri, monitoare sau periferice a venit timpul pentru o creştere pe toate aceste categorii, nu doar pe computere portabile. Drept urmare, întregul sector a crescut cu 27,5% faţă de acelaşi trimestru al lui 2010, în termeni de valoare.

Nevoia consumatorului de a avea acces la internet, precum şi importanţa crescândă a acestuia în viaţa de zi cu zi pentru a învăţa, a socializa, a face cumpărături, a se distra, l-a determinat să privească produsele IT ca pe nişte accesorii obligatorii.

Și PC desktop-urile s-au aflat în zona verde. Cu toate acestea, rata lor de creştere a fost de aproape patru ori mai mică decât cea a computerelor portabile.

 

Electrocasnice mici – aparatele pentru prepararea alimentelor şi expresoarele sunt cele care stimulează această piaţă

Cel de-al doilea trimestru al anului a adus o creştere pe piaţa electrocasnicelor mici de 17,8%, cu 4 milioane de euro mai mult decât acelaşi trimestru al anului trecut.

Liderii, aparatele pentru prepararea băuturilor calde şi aparatele pentru prepararea alimentelor, şi-au pus amprenta pe vânzările din T2 2011. Aparatele pentru coafat părul continuă să lupte pentru atenţia consumatorilor, în timp ce produsele tradiţionale, precum fiarele de călcat şi aspiratoarele, au înregistrat creşteri de două cifre.

Categoria roboţilor de bucătărie care obişnuia să contribuie la scăderea sectorului şi-a schimbat acum trendul într-unul ascendent şi, împreună cu toate celelalte pieţe ale aparatelor pentru pregătirea alimentelor, au crescut vânzările sectorului.

Expresoarele devin din ce în ce mai puternice, având o contribuţie importantă la evoluţia pozitivă a sectorului în ansamblu. Expresoarele full-automate, cele mai scumpe modele de expresoare, au avut o performanţă remarcabilă, devenind cel mai important segment în cadrul acestei categorii. Consumatorii arată un interes sporit pentru acest tip de expresoare şi pentru aparate inovatoare, în general, aşadar această piaţă s-a bucurat de o creştere solidă.

Primele cinci categorii de electrocasnice mici din cele unsprezece monitorizate de GfK Temax reprezintă trei sferturi din vânzările totale ale sectorului. Acest trimestru a arătat că obiceiul de cumpărare s-a mutat de la aparatele pentru îngrijire personală către produsele tradiţionale folosite pentru activităţi gospodăreşti de tipul curăţenie, călcat sau prepararea alimentelor şi a băuturilor.

Foto – Vânzările sezonului de vară

Interesul constant al consumatorului român pentru produsele foto este reflectat printr-o creştere a vânzărilor de 17,7% comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent. Vânzările de camere foto digitale şi rame foto digitale au ajuns la 11 milioane de euro în T2 2011.

Camerele cu lentile interschimbabile sunt cel mai de succes segment la momentul actual, cu rate de creştere de două cifre, mult mai mari decât segmentul compactelor. În special, modelele entry level din cadrul segmentului de D-SLR sunt foarte atractive pentru consumatorul român. Ca şi produse hibrid – camerele de tipul mirrorless – nu s-au bucurat de un success aparte până acum în România. Cand vine vorba de camere cu caracterisitici tehnice mai bune se pare că alegerile consumatorului sunt limitate la D-SLR şi compacte high-end.

Cu toate că, în termeni de creştere a numărului de unităţi, actuala şi viitoarea dezvoltare a pieţei foto arată încurajator, în ceea ce priveşte segmentul compactelor standard există o ameninţare de eroziune de preţ care va diminua valoarea adăugată de pe această piaţă.

Telecom – Creşterea vânzărilor de smartphone-uri în detrimentul telefoanelor mobile

Piaţa de telecom din România a trecut în sfârşit de la un trend negativ la unul pozitiv, crescând cu 7,8% în valoare în T2 2011 faţă de acelaşi trimestru al anului trecut. Acest lucru se datorează exclusiv smartphone-urilor care sunt declanşatorul pe piaţa de telecom. Acum consumatorul face o nouă achiziţie nu doar când vechiul telefon nu mai funcţionează, ci şi atunci când consideră că acesta nu mai răspunde nevoilor lui actuale de a fi la curent cu știrile, de a interacţiona constant cu cei apropiaţi, de a naviga pe internet sau câteodată de a fi în trend cu ceilalţi, ca un important indicator al statutului.

Pe de altă parte, pentru moment, telefoanele mobile încă au o cotă importantă în comparaţie cu smartphone-urile, mai ales când vine vorba de volume, datorită preţului mediu care este de patru ori mai mare pentru cel din urmă. Lucru rezonabil dacă se iau în considerare nu numai caracteristicile extra ale smartphone-ului faţă de telefonul mobil, dar şi accesibilitatea smartphone-ului în comparaţie cu produsele IT cu funcții similare care nu sunt la îndemâna oriunde.

Electronice de larg consum – Creștere încetinită

Piaţa electronicelor de larg consum din România s-a bucurat de un al doilea trimestru consecutiv ascendent în T2 2011, crescând cu 5,7% la aproximativ 58 milioane de euro.

Dinamica de creştere a fost mai slabă în acest trimestru. În consecinţă, T2 2011 a fost cu 7 milioane de euro sub T1 2011. În timp ce pentru anumite produse, precum sistemele audio, DVD Player/Rec, console video sau sisteme de navigaţie, ratele de descreştere s-au îmbunătăţit sau s-au stabilizat, piaţa televizoarelor şi cea a camerelor video au avut parte de performanţe mai puţin îmbucurătoare. Aceste produse au arătat o descreştere moderată comparativ cu T1 2011.

În ciuda unor politici de preţ agresive pe mai toate categoriile de inch, vânzările de televizoare plate au început încă din aprilie 2011 să descrească încet de la lună la lună, arătând faptul că preferinţele consumatorilor s-au îndreptat către achiziţionarea de alte bunuri de folosinţă îndelungată în acest trimestru. Valoarea adusă de camerele video în cel de-al doilea trimestru a egalat-o pe cea din primele trei luni ale lui 2011. Chiar şi aşa, această piaţă rămâne sub potenţialul ei.

Totuşi, piaţa electronicelor de larg consum încă rămâne pe drumul cel bun cu speranţe de îmbunătăţire a vânzărilor pe aproape toate produsele. De exemplu, în cazul televizoarelor plate, al consolelor video şi al sistemelor de navigaţie, T2 2011 a fost ceva mai bun ca T2 2010.

În ciuda urcuşurilor şi coborâşurilor de pe piaţa televizoarelor plate, cel de-al doilea trimestru a lui 2011 a avut o rată de creştere cu două cifre peste vânzările înregistrate în acelaşi trimestru a lui 2010. Şi, să nu uităm, T2 2010 a fost un trimestru puternic la momentul său, vânzările fiind susţinute de schimbări ale TVA-ului şi promoţii specifice Cupei Mondiale.

Electrocasnice mari – Primul trimestru de creştere în acest an

Cel de-al doilea trimestru al lui 2011 a adus veşti bune pentru piaţa electrocasnicelor mari care a crescut cu 5%, la 75 milioane euro.

Cu toate că sezonalitatea ar fi trebuit să ajute piaţa de frigidere în direcţia unei performanţe mai bune, vânzările din T2 2011 au fost de fapt ceva mai slabe ca cele din T2 2010. Acest lucru s-a datorat în mare parte faptului că cel de-al doilea trimestru al anului trecut a fost susţinut semnificativ de campaniile de buy-back care au încetat începând cu T2 2011.

Totuşi, veştile bune au venit de la segmentele premium, precum incorporabilele care s-au bucurat de creşteri în valoare şi au reuşit să impulsioneze piaţa de aragazuri şi cuptoare. Acest segment a avut rate de creştere de două cifre în acest trimestru faţă de acelaşi trimestru al anului trecut. De asemenea, și categoria mașinilor de spălat vase, uscătoarelor și mașinilor de spălat a avut parte de evoluții mai bune, înregistrând rezultate pozitive și datorită promoţiilor.

Piaţa de imprimante şi multifuncţionale – Echipamentele laser redresează sectorul

Înregistrând o valoare de 7 milioane de euro în al doilea trimestru al anului 2011, piaţa de imprimante şi multifuncţionale reuşeşte să atingă o valoare similară cu cea din aceeaşi perioadă a anul trecut, în scădere cu doar 3,6%.  Contextul economic destul de dificil din ultimii doi ani a condus la scăderi mari în cadrul acestui sector, scăderi ce s-au reflectat în îngheţarea cheltuielilor în infrastructura IT de către companii şi consumatori. Odată cu trimestrul al doilea 2011 apar semne reale de revenire, chiar dacă achiziţiile se realizează în continuare cu mare atenţie. Astfel, au avut succes echipamentele laser care realizează simultan mai multe acţiuni şi înlocuiesc un set de echipamente – scanează, copiază, imprimă etc. Pe fondul migrării de la unifuncţionale la multifuncţionale performante, aceste produse răspund în condiţii de eficienţa şi de productivitate unor nevoi imediate, dar şi unor obiective de business pe termen lung. Această redresare a sectorului de echipamente de imprimare tinde sa fie una durabilă în contextul în care sectorul IT, complementar celui de echipamente de imprimare, a depăşit creşterea  pieţei totale de bunuri de folosinţă îndelungată.

 

GfK TEMAX® România este un indicator dezvoltat de GfK Retail and Technology pentru a monitoriza piaţa produselor de folosinţă îndelungată. Raportul GfK TEMAX® este publicat la nivel internaţional. Concluziile se bazează pe studiile efectuate în panelul de retail al GfK Retail and Technology. Panelul de retail include date de vânzări de la peste 190.000 de magazine din întreaga lume. Rapoartele şi comunicatele de presă privind situaţia din toate ţările analizate sunt disponibile pe www.gfktemax.com.

Grupul GfK

Grupul GfK este numărul 4 mondial în clasamentul companiilor de cercetare de piaţă. Activităţile sale sunt structurate în cinci segmente: Custom Research – cercetare cantitativă şi calitativă Ad Hoc pentru o arie largă de industrii, Consumer Tracking – cercetare continuă pentru bunuri de larg consum, Retail and Technology – cercetare continuă pentru bunuri de folosinţă îndelungată, Media – cercetare calitativă şi cantitativă pe consumul de produse media şi Healthcare – cercetare calitativă şi cantitativă în toate domeniile medicale.

Înfiinţat în 1934 ca primă companie de cercetare de piaţă în Germania, Grupul GfK are azi mai mult de 150 de sucursale în 100 de ţări de pe cinci continente. Pentru informaţii suplimentare, vizitaţi website-ul nostru: www.gfk.com. Urmăriţi-ne pe Twitter: www.twitter.com/gfk_group.

Persoană de contact: Raluca Bob, PR Specialist GfK România; Mobil: 0745 12 12 31; E-mail: raluca.bob@gfk.com

Lasa un comentariu aici!

Click to comment

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Radio

Premieră în România: Cătălin Stoica aduce “Academia de Bine” la Digi FM

Published

on

Foto Credit: DIGI
 

La Digi FM iunie este luna noutăților și a premierelor. De luni, 17 iunie 2019, echipei din Panduri i se alătură unul dintre cei mai cunoscuți mental coach, Cătălin Stoica. Realizatorul noii emisiuni marca Digi FM “Academia de bine” este specialist în dezvoltare personală și jurnalist.                               

„E o plăcere să fac parte dintr-o asemenea echipă, mai ales că mulți dintre membrii săi îmi sunt colegi pentru a doua oară în viață”, spune Cătălin. „În cei 20 de ani de radio și televiziune, ne-am tot intersectat frumos și în mod câștigător pentru fiecare dintre noi.”

Alături de echipa Digi FM, Cătălin Stoica aduce o premieră pentru media românească: prima emisiune radio de dezvoltare personală, profesională și antreprenorială din România. În fiecare seară de luni, timp de două ore, Cătălin propune un dialog cu ascultătorii și o mai bună înțelegere a fiecăruia.                       „Vă invit în Academia de Bine, la un dialog super constructiv. Cu telefoane în direct. Vă propun tuturor o seară pe săptămână de dezvoltare personală. Nu vorbe goale, ci înțelegeri serioase ale mentalității de învingător. Ne vom conversa pe teme care chiar contează pentru fiecare dintre noi: imaginea de sine ca motor sau ca frână în calea succesului personal, secretele comunicării de calitate, persuasiune, transă hipnotică, motivație ca resursă zilnică, nevoi psihologice esențiale, inteligență emoțională, leadership înțeles pe bune… Vă asigur că Academia de Bine e singurul loc din FM în care vom atinge, cu efecte măsurabile, teme de mare interes. Pentru că dezvoltarea personală NU se face de la sine. Se face de la Tine! Și este imposibil să poți spune vreodată că ai investit PREA mult în propria persoană. Ca să știi!” este mesajul de întâmpinare al lui Cătălin.

„Cred că radioul și televiziunea m-au ajutat foarte tare să-mi dezvolt abilitatea de a comunica eficient. Am început în Ploiești, la Radio Prahova, am continuat în București, atât la radio, cât și la televiziune, în zona de divertisment, după care am realizat că toți acești ani m-au pregătit pentru coaching, training și profiling. Sunt membru John Maxwell Team, cea mai mare organizație de leadership și dezvoltare personală, profesională și antreprenorială din lume. M-am dezvoltat direct cu profesori și mentori ca John Maxwell – declarat în ultimii patru ani, de revista americană Inc. Magazine, drept cel mai influent expert în leadership la nivel mondial, cu Paul Martinelli, Michael Roach, Christian Simpson, dr. Edwin Yager sau Richard Bandler”, mai spune noul coleg al echipei “atotștiutoare” Digi FM.

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading

ALL MEDIA

SALARIILE VEDETELOR: Cat castiga Andreea Esca, Andra, Smiley sau Dan Negru!

Published

on

 

TOP 10 – Salariile vedetelor din România. Salariile pe care le încasează vedetele din showbizul autohton rămân un subiect de actualitate. Chiar dacă nu întotdeauna pot fi obținute informații referitoare la cifrele exacte, se pot face, totuși, unele calcule aproximative din care reiese că vedetele din România sunt remunerate generos pentru prestațiile lor.

Andra și Cătălin Măruță formează un cuplu admirat și remunerat pe măsură. Nu mai puțin de 15.000 de euro ar câștiga Cătălin Măruță pentru emisiunea pe care o prezintă, adăugându-se și aproximativ 2000 de euro, conform Viva!, pentru prezentarea unor anumite evenimente. Rezultat? 17.000 euro lunar, adică 80.240 lei.

În ceea ce o privește pe Andra, cifrele spun, la rândul lor, totul despre puterea de atracție pe care o are vedeta. Aproape 10.000 euro pentru ”Românii au Talent”, aceeași sumă pentru ”Vocea României Junior”. 20.000 euro pe lună, în consecință, respectiv 94.400 lei. Bineînțeles, această sumă este completată cu venituri obținute din contracte de publicitate și concerte, vehiculându-se suma de 6000 de euro pentru un singur concert.

Este imaginea-simbol al postului de televiziune Pro TV. Despre salariul Andreei Esca s-a vorbit și se vorbește foarte mult, cifrele fiind – uneori – exagerate. Totuși, fidelitatea Andreei Esca este răsplătită pe măsură, adăugându-se și sume care provin din contracte de imagine sau alte afaceri deținute de vedetă. Conform ultimelor informații, Andreea Esca încasează lunar 5000 de euro, aceasta înseamnând 23.600 lei.

Andra și Cătălin Măruță

Delia este o vedetă bogată, deținând supremația în topul încasărilor din concerte. Conform sursei precizate mai sus, Delia cere 90.000 de euro pentru un concert, ceea ce înseamnă 424.800 lei.

Dan Negru – Am putea spune că nu există român care să nu fi făcut măcar o dată revelionul cu el. Salariul lui este pe măsura celebrității, conform playtech.ro: 135.000 de euro pe sezon la Antena 1, respectiv 637.200 lei.

Dacă vorbim despre Antonia, aceasta obține, la rândul ei, venituri importante. În anul 2013, spre exemplu, Antonia a câștigat 500.000 de euro din contracte de publicitate. Atunci când a fost jurat în emisiunea Kid Sing, Antonia a încasat în jur de 25.000 de euro.

Antonia

Ștefan Bănică Jr. se numără și el printre cei bine plătiți interpreți din țara noastră! Potrivit acasatv.perfecte.mdm, la un concert obișnuit ia jur de 10.000 de euro. Cât despre biletele de la concertele de Crăciun, acestea se vând mai ceva ca pâinea caldă: 50 de spectacole 12 ani. Doar în 2014, Ștefan Bănică Junior ar fi făcut din concertele de Crăciun 1.218.000 lei. În plus, artistul obișnuia încaseze 30.000 de euro pentru fiecare ediție show-ului “Dansez pentru tine” primește bani din drepturile lui de autor cele ale tatălui.

Smiley poate fi văzut, de ani buni, în emisiunile ”Românii au Talent” și ”Vocea României”, iar salariul pe care îl primește a rămas, până acum, înconjurat de mister. Totuși, informațiile au ieșit, încetul cu încetul, la lumină, iar cifra este cu adevărat impresionantă. Smiley primeşte 150.000 de euro – 708.000 lei – pe an de la Pro TV, atât pentru rolul de la „Vocea României“, cât şi pentru cel de la „Românii au talent“.

Andreea Mantea lucrează de în trustul Kanal D de aproape 10 ani, iar salariul ei nu este deloc unul mic. Potrivit revistei “VIVA!”, Andreea Mantea ar încasa 8.000 de euro în fiecare lună – 37.760 lei – o sumă la care unii dintre români nici nu îndrăznesc să viseze. Cu banii pe care îi câștigă, vedeta are grijă fiului ei, David, să nu îi lipsească nimic.

Andreea Mantea

Mircea Badea a urcat pe pagina lui de Instagram un printscreen cu dovada că a plătit către statul român suma de 8.911 de lei în data de 23 noiembrie – bani ce reprezintă TVA. “Atâtica a fost doar tva-ul luna asta”, a scris prezentatorul emisiunii În gura presei. Curioși, prietenii virtuali ai realizatorului TV i-au calculat salariul, pornind de la mărturisirea făcută de Mircea Badea care a spus că plătește 8.911 de lei în fiecare lună doar pe post de TVA. Trâgând linie, prezentatorul ar avea un salariu de 40.000 de lei net lunar.

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading

ALL MEDIA

Rezultatele finale ale alegerilor pentru Comisia de Etică şi Arbitraj din TVR

Published

on

 

Marian Voicu (producător tv), Gabriela Avram (jurnalist tv senior), Horia Gruşcă (producător tv), Radu Aurel Tudor (jurnalist tv) şi Ion Banu (producător tv) au fost aleşi pentru calitatea de membri ai Comisiei de Etică şi Arbitraj din SRTv, în urma scrutinului organizat în zilele de 11 şi 12  iunie 2019, la sediile TVR din Bucureşti, Cluj, Craiova, Iaşi, Timişoara şi Tîrgu Mureş.

Răzvan Bucuroiu (producător tv), Ruxandra Elena Ţuchel (producător tv) şi Diana Mihaela Ciuruş (jurnalist tv) au fost aleşi pentru calitatea de membri supleanţi, conform votului.

 

Potrivit Regulamentului de Organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru membrii Comisiei de Etică şi Arbitraj din SRTv, reprezentanţii plenului ziariştilor vor fi propuşi, spre validare, Consiliului de Administraţie al SRTv, în ordinea numărului de voturi obţinute, astfel:

  1. a) primii cinci clasaţi, în ordinea numărului de voturi obținute în cadrul scrutinului – pentru calitatea de membru titular în Comisia de Etică şi Arbitraj a SRTv,
  2. b) următorii clasaţi, tot în ordinea numărului de voturi obţinute – pentru calitatea de membru supleant.

 

Biroul Electoral Central constituit în SRTv a validat rezultatul alegerilor pentru desemnarea celor 5 reprezentanţi ai plenului ziariştilor din televiziunea publică în Comisia de Etică şi Arbitraj, după ce, în termenul prevăzut de Regulamentul de organizare şi desfăşurare a alegerilor nu a fost depusă nicio contestaţie referitoare la modul de desfăşurare a scrutinului şi/sau cu privire la rezultatul alegerilor.

Lista completă a rezultatelor obţinute în urma scrutinului din zilele de 11 şi 12 iunie a.c., este următoarea:

  1. Marian Voicu – 174 de voturi
  2. Gabriela Avram – 162 de voturi
  3. Narcis-Horia Gruşcă – 156 de voturi
  4. Radu Aurel Tudor – 149 de voturi
  5. Ion Banu – 144 de voturi
  6. Răzvan Bucuroiu – 143 de voturi
  7. Ruxandra Elena Ţuchel – 127 de voturi 8. Diana Mihaela Ciuruş – 55 de voturi

 

Pe listele de vot din Bucureşti şi de la Studiourile Teritoriale au fost înscrişi 601 votanţi, dintre care 327 s-au prezentat la urne. 322 de voturi au fost valabil exprimate şi 5 au fost anulate. Potrivit Regulamentului de organizare a alegerilor fiecare persoană cu drept de vot putea vota maximum cinci candidaţi.

 

Comisia de Etică şi Arbitraj este formată din şapte membri, dintre care un reprezentant al Consiliului de Administraţie, un reprezentant al Preşedintelui-Director General şi cinci reprezentanţi propuşi de plenul ziariştilor din televiziunea publică şi validaţi de Consiliul de Administraţie, conform Statutului Ziaristului din SRTv.

 

Comisia de Etică şi Arbitraj este un organism care lucrează independent de Consiliul de Administraţie şi de Comitetul Director ale SRTv şi a cărui înfiinţare este prevăzută de art. 10 alin. (5) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea SRR şi SRTv, republicată, conform căruia divergenţele privitoare la aplicarea Statutului ziaristului din SRTv trebuie soluţionate de o „instanţă internă de arbitraj”.

 

De asemenea, Statutul Ziaristului din SRTv prevede, la art. 44, constituirea Comisiei de Etică şi Arbitraj a Societăţii Române de Televiziune, „garant al respectării şi aplicării acestui Statut”.

 

Documentele privind organizarea alegerilor au fost publicate pe site-ul tvr.ro, la secţiunea   dedicată.

http://www.tvr.ro/tvr-organizeaza-alegeri-pentru-membrii-comisiei-de-etica-si-arbitraj_24704.html#view

Lasa un comentariu aici!

Continue Reading
Advertisement

PREMIILE RADAR DE MEDIA

Advertisement
Advertisement

Trending