Connect with us

BAZAR

Povestea adevărată a tabloului cunoscut drept Mona Lisa Austriei, în filmul „Femeia în aur”

Avatar

Published

on

Filmul „Femeia în aur / Woman in Gold” este distribuit de Forum Film România şi va avea premiera pe 29 mai 2015.

„Femeia în aur” este poveste adevărată şi remarcabilă a călătoriei unei femei pentru a-şi revendica moștenirea și a căuta dreptate pentru ce s-a întâmplat cu familia ei. În repovestirea sa emoţionantă şi sinceră a evenimentelor, „Femeia în aur” transmite adevăratul sens al restituirii pentru Maria Altmann: o încercare de a-şi onora familia şi de a completa puzzle-ul vieţii ei prin reintrarea în posesia mătuşii Adele, atât din punct de vedere figurat, cât şi la nivel spiritual.

Povestea

Pentru regizorul Simon Curtis, introducerea în povestea Mariei Altmann a venit prin vizionarea unei emisiuni realizate pentru seria de documentare Imagine, pentru postul BBC. Prezentată de prietenul său Alan Yentob și intitulată „Stealing Klimt”, emisiunea a relatat povestea picturii, a familiei Altmann și a luptei pentru a recupera tablourile care s-au aflat odată în casa din copilărie a Mariei, dar au fost prezentate şi interviuri ample cu Altmann, Randol Schoenberg și Hubertus Czernin, cei doi bărbaţi cheie care au ajutat-o pe Altmann să câştige bătălia în cele din urmă.

Pentru a construi scenariul, echipa a fost completată de premiatul dramaturg Alexi Kaye Campbell, care a fost imediat prins de poveste, în special de aspectele istorice și de juxtapunerea dintre noua lume din Los Angeles și lumea veche din Viena, precum și de cele două personaje incredibile care stau la baza întregii poveşti. Încă de la început, Curtis, Langan și Thompson au fost cu toţii de acord să spună povestea Mariei și a lui Randy plasând-o în lumea contemporană. Ei au considerat că este la fel de important să descrie viața Mariei la Viena până la Anschluss, precum şi modul în care naziştii au furat posesiunile familiei sale, dar și evadarea Mariei în America.

Misiunea lui Campbell a fost să facă povestea coerentă din punct de vedere intelectual şi emoţional, fără a permite însă ca procedura de restituire a cazului Altmann să acapareze latura emoţională a filmului. Deşi Maria Altmann a murit în 2011, Schoenberg a fost în viață și prezent de-a lungul întregii etape de dezvoltare, citind cu atenţie fiecare paragraf a scenariului. Campbell îşi aminteşte călătoria în California pe care a făcut-o pentru a-l întâlni faţă în faţă pe Schoenberg, cu scopul de a discuta despre latura legală complexă a cazului: „Mi-aduc aminte că i-am spus: «Randy, trebuie să vorbești cu mine ca și cum eu sunt un băiat de șase ani, și poate nu chiar cel mai deştept băiat de șase ani. Doar condu-mă foarte încet prin poveste». A fost foarte util.”

Personajele principale

Pentru a o portretiza pe încăpățânata şi luptătoarea Maria Altmann, Helen Mirren a fost prima și singura alegere a lui Curtis. „Deși am ştiut-o dinainte pe Helen, niciodată nu am lucrat cu ea”, spune el. „A fost o foarte mare încântare pentru mine atunci când Helen mi-a împărtășit entuziasmul faţă de scenariu. Este perfectă pentru rol pentru că e inteligentă și încrezătoare în forţele proprii. E de origine rusă și e credibilă în rolul unei persoane din mediul evreiesc. Ea are atât spiritul, cât și furia personajului. Am fost foarte norocoși că a acceptat să joace acest rol.” „Helen este o actriță desăvârșită, care se poate mula pe orice rol”, adaugă şi Thompson. „Este subtilă și delicată; este, de asemenea, amuzantă și îndrăzneaţă. Are toate trăsăturile potrivite pentru Maria, inclusiv un anume iconoclasm”.

Cu Mirren distribuită în rolul Mariei, Harvey Weinstein a fost cel care a sugerat prima dată ca Ryan Reynolds să joace rolul lui Randy Schoenberg. Prezenţa acestui cuplu ciudat în relația centrală a filmului „Femeia în aur” a făcut pe toată lumea să realizeze că sugestia lui Weinstein a fost una inspirată, inteligenţa şi farmecul natural al lui Reynolds având să facă personajul mai plăcut audienţei. „Ryan are intelect, spirit și profunzime, elemente care sunt foarte importante în conturarea acestui personaj”, afirmă Thompson. „A fost o alegere excelentă și el însuși a intrat foarte puternic în rol.”

„Harvey m-a sunat și mi-a spus: «Salut, Reynolds! Astăzi este ziua ta norocoasă»”, își amintește actorul. „Avea dreptate. Este o poveste extraordinară despre care ştiam doar câteva lucruri, pentru că am văzut pictura la o expoziție dedicată lui Klimt, când eram mai tânăr, în timpul unei călătorii pe care am făcut-o prin Europa. Povestea este fascinantă, iar şansa de a petrece câteva luni cu extraordinara Helen Mirren a fost un privilegiu”, a completat el.

Pentru Mirren, povestea lui Altmann a fost o nouă descoperire. „Povești ca aceasta, care îşi au originea în viața reală, au o picanterie şi un conţinut emoţional suplimentare, pentru că știi că au fost adevărate”, menţionează Helen. „Este acea poveste clasică despre lupta dintre cei slabi şi cei puternici, iar când cei slabi câștiga, se transformă întotdeauna într-o poveste emoţionantă semnificativă. Cred că majoritatea dintre noi se identifică cu această situaţie.”

Locaţii de filmare și detalii de producție

Filmările la „Femeia în aur” au început pe 23 mai 2014 și au durat opt săptămâni. În acest timp, echipa de producție şi-a împărţit timpul între trei orașe: Los Angeles, Londra şi Viena. Pentru început, timp de o lună, distribuţia şi echipa de filmare au fost la Londra. Deși capitala Marii Britanii nu figurează în poveste, arhitectura de interior a marilor săli din Londra a reprezentat decorul pentru diverse momente din film. Printre clădirile în care s-a filmat se numără, de exemplu, Goldsmith’s Hall și Wandsworth Town Hall. Interiorul biroului de avocatură al lui Schoenberg din Los Angeles au fost filmate în Hemel Hempstead, în timp ce casa familiei sale, bungaloul lui Altmann din L.A. şi apartamentul opulent al lui Bloch-Bauer din Viena anului 1938 au fost construite la Studiorile Twickenham.

Pentru că „Femeia în aur” a fost filmat în trei ţări şi în trei perioade de timp diferite, Curtis şi directorul de imagine Rose Emery au optat să utilizeze imagini desaturate pentru trecutul istoric, în timp ce scenele contemporane sunt filmate cu vitalitatea cinematografiei americane moderne. Coloana sonoră originală a filmului „Femeia în aur” reprezintă o colaborare între Martin Phipps și compozitorul premiat cu Oscar Hans Zimmer.

Sinopsis

La şaizeci de ani după ce a fugit din Viena în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, o femeie în vârstă, de origine evreiască, Maria Altmann (Helen Mirren), îşi începe călătoria pentru recuperarea bunurilor familiei confiscate de naziști, printre care se numără şi celebrul tablou al lui Klimt, portretul lui Adele Bloch-Bauer I. Împreună cu neexperimentatul, dar curajosul şi tânărul avocat Randy Schoenberg (Ryan Reynolds), Maria porneşte o bătălie de proporţii importante, care îi duce până la inima instituţiilor austriece și la Curtea Supremă a SUA, forţând-o să se confrunte cu adevăruri dificile despre trecut.

Trailer: https://www.youtube.com/watch?v=P53T-cN3F_o

Foto credit: RANEVENTS COMM

Comentarii

Film

Sezonul iubirii continuă la DIVA cu filmul „Patru nunți estivale” difuzat în premieră, duminica aceasta

Avatar

Published

on

            Sezonul iubirii continuă la DIVA cu filmul „Patru nunți estivale” difuzat în premieră, duminică, 12 iulie, de la ora 16:00 !

 

            Patru nunți estivale (Sailing into Love, 2019) continuă sezonul romantic la Diva, pe 12 iulie, cu povestea unei profesoare de biologie, pe nume Claire Richards (Leah Renee). Ea este preocupată de rezolvarea unei probleme ecologice locale și prinsă totodată cu îndatoririle de domnișoară de onoare pentru trei dintre prietenele sale.

Claire află că insula pe care face practică alături de elevii ei, urmează să fie vândută de primărie pentru a fi exploatată de către un potențial cumpărător. Extrem de revoltată, reușește să aducă problema în atenția cetățenilor și să lupte pentru salvarea ecosistemului insulei.

În același timp, fostul său iubit, Jason (Gary Garneau), revine în oraș pentru cele trei evenimente, iar Claire vrea să îi dea încă o șansă. Dar, când căpitanul Tom Hastings (Chris McNally) apare în peisaj, tânăra constată că trebuie să facă o alegere foarte dificilă.

 

Urmărește DIVA în social media:

Facebook: www.facebook.com/divaromania/

Instagram: @diva_romania

 

Comentarii

Continue Reading

Muzica

Mario Fresh și Andra lansează piesa „Brațe străine”

Avatar

Published

on

Cea mai hot piesă a verii vine de la doi artiști care împărtășesc o poveste deosebită: Mario Fresh și Andra. Cei doi s-au întâlnit acum 10 ani prima oară, când el participa la Românii au talent, iar Andra îi aplauda și îi spunea să își prețuiască vocea, confirmându-i că are un imens talent. Acum, cei doi colaborează pentru prima oară și lansează o piesă care, fără doar și poate, va ajunge în toate topurile.

„Mă bucur nespus că Andra a acceptat propunerea mea de a colabora pe aceasta piesă. O respect enorm! Este o artistă desăvârșită, o divă a muzicii românești care m-a inspirat și m-a ambiționat mereu!”, a declarat Mario.

„Sunt încântată de piesă, de ritmul incitant și versurile senzuale. Eu și Mario suntem pe aceeași lungime de undă. Aș mărturisi că am avut un sentiment puternic că ne vom reîntâlni atunci când l-am ascultat prima oară!”, a declarat Andra.

Puțini știu că Mario Fresh și Andra au multe lucruri în comun, deși sunt artiști din generații diferite. Amândoi și-au început carierele de la vârste fragede, aproximativ 5 ani, amândoi au câștigat premiul întâi la Cerbul de Aur, Andra în 2005, iar Mario în 2009, versiunea dedicată copiilor. De asemenea, amândoi au avut mentori la început de drum, care i-au încurajat și le-au compus primele piese.

Regizorul, Alex Ceaușu, a transpus în imagini „Brațe străine” cu ajutorul a doi actori care transmit un magnetism intens. Producția piesei este semnată de Andra Records & Cat Music, iar compozitorii sunt: muzică – Șerban Cazan,  Emilian Nechifor, Lucian Nagy, Ioan Cozma, Ana Maria Stancu, Seredinschi Sebastian; versuri: Emilian Nechifor, Ana Maria Stancu, Alexandru Stancu.

Comentarii

Continue Reading

Film

Trilogia Ardelenii continuă sâmbătă la TVR 1 cu „Artista, dolarii şi ardelenii”. Actorul Mircea Diaconu povesteşte întâmplări din culise

Avatar

Published

on

            Sâmbăta, 11 iulie, la TVR 1, ora 21.10, telespectatorii pot urmări a doua comedie-western din Trilogia ardelenilor, filmul Artista, dolarii şi ardelenii (România, 1978) cu o distribuţie de zile mari: Ilarion Ciobanu, Mircea Diaconu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Victor Rebengiuc, Rodica Tapalagă, Mircea Albulescu şi Tania Filip. Dar până atunci, intrăm în culise, alături de actorul Mircea Diaconu. Este singurul în viaţă dintre actorii care au jucat rolurile fraţilor transilvăneni Brad, în cele trei producţii româneşti regizate de Dan Piţa şi Mircea Veroiu.

 

Publicul se va amuza vizionând aventurile fraţilor transilvăneni în America anilor 1880. În cel de-al doilea film, Artista, dolarii şi ardelenii, programat week-end-ul acesta la TVR 1, cei trei fraţi Brad – Traian, Romulus şi Ion – îşi continuă aventurile pe pământ american. Traian Brad, fratele cel mai mare, se îndrăgosteşte de o actriţă şi vrea să o ia de nevastă, fără să ştie că aceasta face parte dintr-o bandă de hoţi care jefuiesc trenurile cu care sunt transportaţi bani. Şi cel de-al treilea film al seriei – Pruncul, petrolul şi ardelenii – va putea fi văzut de telespectatorii TVR 1 sâmbătă, pe 18 iulie, de la ora 21.10. Seara de sâmbătă este dedicată de TVR 1 blockbuster-ului românesc.

 

 

Actorul Mircea Diaconu povesteşte cu multă bucurie despre „această joacă din cinematografia română”, cum numeşte el Trilogia ardelenilor, despre „cel mai bun scenarist pe care l-a avut România vreodată” şi ne lasă să pătrundem în culisele unei serii de filme care se bucură în continuare de succes la public.

 

„A fost o joacă, până la urmă, e singurul exemplu de acest tip din cinematografia română. Ne jucam cu toţii ca într-un basm, o poveste frumoasă: un western e, până la urmă, o poveste. Povestea celor trei fraţi în Vestul sălbatic a avut un succes năprasnic şi la vremea aceea şi, absolut miraculos, face şi astăzi, ceea ce ne bucură enorm ! Din păcate, dintre cei trei fraţi, numai eu mai sunt în viaţă…”, îşi începe actorul Mircea Diaconu povestea, provocat la amintiri despre filmările unuia dintre cele mai îndrăgite filme ale cinematografiei româneşti.

 

            „Îmi face o deosebită plăcere să vorbesc despre o perioadă frumoasă şi specială din viaţa noastră, a tuturor. De ce spun a noastră… Proiectul „Ardelenii în Vestul sălbatic” a pornit de la Titus Popovici, de departe cel mai bun scenarist pe care l-a avut România vreodată şi care s-a înconjurat de doi mari regizori, de Dan Piţa şi Mircea Veroiu, de operatori foarte buni şi de o echipă excelentă. Şi iată o poveste care a început în 1977, când s-a făcut prima serie, iar în ’80 s-a încheiat cu al treilea film… Nu e un serial, să înţeleagă lumea exact, în sensul de astăzi, ci sunt trei filme de lung metraj, deci o trilogie de fapt, regizată de doi mari regizori: Dan Piţa, Mircea Veroiu”, explică actorul.

Mircea Diaconu: „Mai erau, poate chiar scrise sau schiţate, încă două poveşti !”

„În vremea aceea, erau gândite aceste trei filme pe care le ştiţi, care s-au făcut, şi mai erau, poate chiar şi scrise sau schiţate, încă două poveşti. Şi anume, ei, cei trei fraţi plecau, se înscriau în legiunea străină, iar în ultimul film întoarcerea acasă, în Poplaca. Din păcate, vremurile s-au stricat în România (oricum, mai rău decât erau stricate…) şi au fost tăiate din bugetele anuale comediile, ceea ce era şi acest film, tocmai ca să rămână spaţiu şi finanţare pentru filme de linie, filmele de ideologie şi de propagandă, (erau anii ’80) şi, prin urmare, nu s-au mai făcut la vremea aceea. Se râdea chiar pe vremea aceea cum că cei trei fraţi au rămas în America şi nu s-au mai întors acasă… ceva de genul acesta…”, dezvăluie în continuare actorul Mircea Diaconu.

 

Filmări în condiţii foarte grele… De fapt, se schimbau călăreţii şi nu caii ! Pistoale de Buftea – vechi, stricate…

„Faptul că ne-am jucat cu toţii, că am făcut cu bucurie filmele acestea, se vede şi astăzi, deşi filmările s-au făcut în condiţii foarte grele. Vă dau doar un exemplu, ca să vă imaginaţi: primul film, dacă vă amintiţi, se termină cu o bătălie mare, într-un cerc, în care noi, cei buni, ne apăram, fiind atacaţi de răi, care erau călare. Trăgeau în noi şi noi în ei şi aşa mai departe. Acea scenă s-a făcut cu 8 cai, ca să vă imaginaţi, deşi parea că e plin de cai, care aleargă, cad, împuşcături ş.a.m.d. Atâţia aveam… De fapt Buftea avea 9 cai la vremea aceea şi în clipa în care călăreţul trecea prin spatele camerei, sărea de pe cal, urca altul şi calul continua să facă cercul acela, aşa încât păreau foarte mulţi. În fapt, se schimbau călăreţii şi nu caii…”, îşi aminteşte actorul Mircea Diaconu, Romi Brad, fratele cel mic în film, care ne împărtăşeşte secrete din culisele filmărilor pentru Trilogia ardelenilor.

„Îmi pare rău! Mi-e frică, pur şi simplu! Fă o probă… Ia, trage tu în creanga aceea…”

„Pistoale de Buftea – vechi, stricate… Vă mai povestesc o singură secvenţă, pe care n-o s-o vedeţi, nu o ştiţi. În ultimul film, e o scenă în care eu mă duc să iau apă de la un izvor. Şi nişte vecini, care nu voiau să mă lase să iau din apa lor, trăgeau cu puşca în mine şi îmi împuşcau găleata, mă speriau şi fugeau. Scena, în real, s-a făcut în felul următor: eram pe câmpul acela cu izvor şi ne pregăteam de filmare şi eu mă uitam după artificier… El era cel care trebuia să monteze în găleata mea, cea în care se trăgea, una-două artificii, ca să explodeze, să o găurească. Şi nu venea niciun artificier. Eu, impacientat: „de ce nu-l chemaţi pe omul ăsta să pună o capsă la găleată ?… Nu”, răspunde Dan Piţa, „pentru că o să tragă, pe viu şi direct, el” şi arată spre un coleg actor, mai mare cu patru ani decât mine. Marcel Roşca se numeşte. Marcel era şi cântăreţ de operă, şi actor… şi care fusese în tinereţe campion la tir – luase argint la tir, la Jocurile Olimpice, deci era un mare trăgător…”

 

„El juca un rol mic, era dintre cei răi, care ne împuşcau, ne atacau pe noi. Şi Marcel Roşca stătea undeva pe iarbă şi se întreba: „Cu ce o să trag?”, că avea nevoie de pistolul ăla, un pistol special, o armă bună, cu care poţi trage la ţintă, cu care, de altfel, el câştigase premiile. Nu, avea în mână un pistol de Buftea – un pistol de Buftea însemnând un pistol de epocă, cine ştie de cu câte războaie în urmă şi spune: „Cu ăsta trag!” Iar eu am zis: „Îmi pare rău! Mi-e frică, pur şi simplu! Fă o probă… Ia, trage tu în creanga aceea” – şi îi arăt înspre o creangă. Stând în fund, Marcel Roşca, mai ceva decât Clint Eastwood în filme, pur şi simplu trage, fără să ochească, fix în creanga aia. Şi în orice frunză, creangă îi spuneam, trăgea în ea stând în fund… trăgea uluitor! Totuşi, în clipa în care s-a filmat, s-a tras cu adevărat în găleata aia, care era la 10 centimetri de piciorul meu. S-a filmat de două sau de trei ori, după care, regizorul a zis „Stop”, am fugit peste deal, că era un deal acolo… Undeva în Dobrogea, pe lângă Munţii Măcin, făceam filmarea. Am fugit peste dealul acela… Aşa e, când filmezi pe coclauri, mănânci aiurea sau mai mult nu mănânci, aveam probleme la stomac. Ei, după această secvenţă, am fugit imediat peste deal şi am devenit un om normal”, mărturiseşte zâmbind actorul.

 

Artista, dolarii şi ardelenii – sâmbătă, 11 iulie, ora 21.10, la TVR 1

Mircea Diaconu spune că are numai amintiri frumoase şi plăcute legate de film, însă umbrite, din păcate, de o realitate destul de tristă: „dintre toţi fraţii am rămas singurul în viaţă, ceilalţi doi s-au dus şi e mare păcat că i-am pierdut! Oameni minunaţi, şi nu numai ei! De câte ori văd filmul ăsta, văd şi îmi aduc aminte de unul, de altul… Să vedeţi cu bine filmele şi să fiţi fericiţi şi mulţumiţi, şi bucuroşi!”, le transmite Mircea Diaconu tuturor celor care vor urmări filmele Trilogiei ardelenilor.

Comentarii

Continue Reading
Advertisement

Facebook

PREMIILE RADAR DE MEDIA

Trending

google.com, pub-4886972132153269, DIRECT, f08c47fec0942fa0