Connect with us

BAZAR

Primăvara aceasta călătorim în „Zootropolis”

Avatar

Published

on

 

Filmul „Zootropolis” este distribuit de Forum Film România şi va avea premiera pe 4 martie 2016, fiind distribuit în format 3D, atât în varianta subtitrată, cât și în cea dublată.

Metropola modernă a mamiferelor din Zootropolis este un oraș ca nici un altul. Cuprinzând cartiere de locuinţe precum luxosul Sahara Square sau glacialul Tundratown, reprezintă o încrucişare de rase, unde animale din fiecare mediu trăiesc laolaltă – un loc unde, indiferent ce eşti, de la cel mai impunător elefant la cel mai mic şoricel, poţi deveni orice. Însă când ofiţerul începător Judy Hopkins (vocea lui Ginnifer Goodwin) ajunge în oraş, ea îşi dă seama că a fi primul iepuraş într-o echipă de poliţie formată din animale mari şi puternice nu e atât de uşor. Hotărâtă să-şi dovedească valoarea, ea profită de ocazia de a rezolva un caz, chiar dacă asta înseamnă să se asocieze cu vulpoiul şarlatan şi bun de gură Nick Wilde (vocea lui Jason Bateman), pentru a desluşi misterul.

Moştenirea Disney

În cei 92 de ani de istorie, Walt Disney Animation Studios a creat o moştenire legendară de filme cu animale vorbitoare – de la „Steamboat Willie”, scurtmetrajul de debut al lui Mickey Mouse, la „Bambi”, „Dumbo”, „Cartea Junglei”, „Robin Hood” şi „Regele Leu”. Disney se întoarce în lumea animalelor cu cel de-al 55-lea film al studiourilor: „Zootropolis”. „Cu toţii am crescut urmărind extraordinarele filme Disney cu animale, cufundându-ne în acele lumi. Filmul meu preferat din copilărie a fost «Robin Hood» şi am vrut să onorăm acea moştenire, dar într-un abordare nouă şi diferită. Am început să ne întrebăm cum ar arăta o metropolă a mamiferelor dacă ar fi creată de animale. Iar această idee a fost extrem de interesantă pentru noi”, spune regizorul Byron Howard.

Cel mai mare star pop… din Zootropolis

Vedeta internaţională Shakira îşi împrumută vocea premiată cu Grammy lui Gazelle, cel mai mare star pop din Zootropolis. Shakira interpretează melodia originală a filmului, „Try Everything”, scrisă de artista Sia şi duoul de compozitori Stargate. „Gazelle întruchipează cu adevărat spiritul oraşului, unde oricine poate deveni orice. Mesajul ei este unul al speranţei, includerii, prieteniei şi camaraderiei”, spune regizorul Rich Moore. „Sunt recunoscătoare că am fost parte din acest proiect extraordinar. Filmul este minunat, amuzant, inteligent, antrenant şi îl lasă pe spectator cu un mesaj grozav şi o inimă plină de bucurie”, a declarat Shakira.

Animalele din Zootropolis

Compus din cartiere care celebrează diferite culturi, Zootropolis este un oraş ca nici un altul. Există elegantul Sahara Square pentru animalele deşertului, Tundratown pentru urşii polari şi elani, căldurosul şi umedul Rain Forest District, Little Rodentia pentru cele mai mici mamifere şi Bunnyburrow pentru milioanele şi milioanele de iepuraşi. Zona de centru, Savanna Central, reprezintă locul unde o varietate importantă de mamifere din toate mediile se întâlnesc.

Producătorii filmului au conceput şi au construit vasta şi detaliata lume din Zootropolis, populând-o cu 64 de specii diferite de animale uimitoare din lumea reală, însă aceste animale vorbesc şi poartă pantaloni. „Echipa a petrecut 18 luni doar cercetând animalele. Ne-am întâlnit cu experţi ai animalelor din întreaga lume şi am călătorit peste 14.000 km în Kenya, Africa, pentru două săptămâni în care ne-am familiarizat profund cu personalitatea şi comportamentul animalelor. Am vrut ca fiecare specie să fie veridică şi bazată pe purtarea lor reală”, spune producătorul Clark Spencer. Pe lângă călătoria în Africa, echipa a petrecut timp la Regatul Animalelor de la Disney şi la Parcul Animalelor Sălbatice din San Diego, precum şi intervievând mai mulţi experţi şi vizitând Muzeul de Istorie Naturală din Los Angeles County. „Am studiat modul în care interacţionează în sălbăticie, cum socializează şi cum sunt construite comunităţile lor individuale în lumea naturală”, spune regizorul Byron Howard.

„Am constatat că majoritatea animalelor, 90%, constituie pradă, numai 10% fiind prădători. Astfel că, deşi am crezut dintotdeauna că prădătorii conduc regatul animalelor, aceştia reprezintă, de fapt, minoritatea. Am vorbit cu antropologi şi sociologi şi am privit în urmă la istoria umană – ori de câte ori am avut o majoritate şi o minoritate, au apărut probleme sociale. Am observat că animalele din toate speciile au tendinţa de a sta alături de animale care li se aseamănă, găsind refugiu şi protecţie în interiorul grupurilor lor individuale şi evitând animalele care sunt diferite”, adaugă Howard. Astfel, cercetarea i-a condus pe realizatorii filmului înspre o poveste care porneşte de la stereotipuri şi prejudecăţi. „Am folosit aşteptările publicului legate de anumite animale şi relaţiile dintre ele – iepurele şi vulpea, leul şi oaia – şi le-am întors pe dos”, spune scenaristul Jim Reardon.

Cele 6 mari cartiere din Zootropolis

Zootropolis pamflet

Pentru a crea Zootropolis, artiştii designeri s-au inspirat de la oraşe precum New York şi Londra, împletind peisaje urbane tradiţionale cu influenţe globale şi elemente animale. Spre exemplu, în Tundratown există domuri în formă de ceapă, amintind de arhitectura rusească, iar staţia de tren din Zootropolis are o grădină tropicală interioară inspirată de staţia de tren Atocha din Madrid, însă cu turnuri în formă de coarne. Având un climat central apropiat de cel al Californiei de Sud, Zootropolis include zone climatice artificiale, pentru a putea acomoda o varietate de locuitori. După cum spune designerul de producţie David Goetz: „Ne-am întrebat cum putem pune tundra şi deşertul unul lângă celălalt. Ei bine, răspunsul e simplu. Construieşti un perete masiv de aer condiţionat care separă cele două medii. La fel ca aparatele noastre de aer condiţonat, o parte suflă aer rece, răcorind Tundratown, iar cealaltă parte suflă aer fierbinte, pentru a încălzi Sahara Square”.

Zootropolis” de la Walt Disney Animation Studios este o comedie de aventuri regizată de Byron Howard („Tangled”, „Bolt”) şi Rich Moore („Wreck-It Ralph”, „The Simpsons”) şi co-regizată de Jared Bush („Penn Zero: Part-Time Hero”). Doi dintre regizori au filme nominalizate la Oscar: Howard a regizat filmul Disney din 2008 „Bolt”, iar Moore a regizat aventura din 2012 „Wreck-It Ralph”, care a fost produsă de Clark Spencer, producătorul „Zootropolis”. Din distribuţie mai fac parte, printre alţii: Idris Elba, J.K. Simmons, Nate Torrence, Jenny Slate, Tommy Chong, Octavia Spencer, Bonnie Hunt, Don Lake.
Printre cei care dau vocile personajelor în varianta dublată a filmului se numără: Mihai Dobrovolschi (Nick Wilde), Tily Niculae (Bellwether / Talangă), Sânziana Tarţa (Judy Hopps), Mihai Barangă (Chief Bogo / Şeful Bogo), Andrei Huţuleac (Clawhauser / Gheruţă), Delia Nartea (Bonnie Hopps), Ion Grosu (Stu Hopps), Florian Ghimpu (Yax), Zoltan Butuc (Mayor Lionheart / Primarul Inimă-de-Leu), Lavinia Şandru (Gazelle).

Zootropolis

 

 

Comentarii

Muzica

Mario Fresh și Andra lansează piesa „Brațe străine”

Avatar

Published

on

Cea mai hot piesă a verii vine de la doi artiști care împărtășesc o poveste deosebită: Mario Fresh și Andra. Cei doi s-au întâlnit acum 10 ani prima oară, când el participa la Românii au talent, iar Andra îi aplauda și îi spunea să își prețuiască vocea, confirmându-i că are un imens talent. Acum, cei doi colaborează pentru prima oară și lansează o piesă care, fără doar și poate, va ajunge în toate topurile.

„Mă bucur nespus că Andra a acceptat propunerea mea de a colabora pe aceasta piesă. O respect enorm! Este o artistă desăvârșită, o divă a muzicii românești care m-a inspirat și m-a ambiționat mereu!”, a declarat Mario.

„Sunt încântată de piesă, de ritmul incitant și versurile senzuale. Eu și Mario suntem pe aceeași lungime de undă. Aș mărturisi că am avut un sentiment puternic că ne vom reîntâlni atunci când l-am ascultat prima oară!”, a declarat Andra.

Puțini știu că Mario Fresh și Andra au multe lucruri în comun, deși sunt artiști din generații diferite. Amândoi și-au început carierele de la vârste fragede, aproximativ 5 ani, amândoi au câștigat premiul întâi la Cerbul de Aur, Andra în 2005, iar Mario în 2009, versiunea dedicată copiilor. De asemenea, amândoi au avut mentori la început de drum, care i-au încurajat și le-au compus primele piese.

Regizorul, Alex Ceaușu, a transpus în imagini „Brațe străine” cu ajutorul a doi actori care transmit un magnetism intens. Producția piesei este semnată de Andra Records & Cat Music, iar compozitorii sunt: muzică – Șerban Cazan,  Emilian Nechifor, Lucian Nagy, Ioan Cozma, Ana Maria Stancu, Seredinschi Sebastian; versuri: Emilian Nechifor, Ana Maria Stancu, Alexandru Stancu.

Comentarii

Continue Reading

Film

Trilogia Ardelenii continuă sâmbătă la TVR 1 cu „Artista, dolarii şi ardelenii”. Actorul Mircea Diaconu povesteşte întâmplări din culise

Avatar

Published

on

            Sâmbăta, 11 iulie, la TVR 1, ora 21.10, telespectatorii pot urmări a doua comedie-western din Trilogia ardelenilor, filmul Artista, dolarii şi ardelenii (România, 1978) cu o distribuţie de zile mari: Ilarion Ciobanu, Mircea Diaconu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Victor Rebengiuc, Rodica Tapalagă, Mircea Albulescu şi Tania Filip. Dar până atunci, intrăm în culise, alături de actorul Mircea Diaconu. Este singurul în viaţă dintre actorii care au jucat rolurile fraţilor transilvăneni Brad, în cele trei producţii româneşti regizate de Dan Piţa şi Mircea Veroiu.

 

Publicul se va amuza vizionând aventurile fraţilor transilvăneni în America anilor 1880. În cel de-al doilea film, Artista, dolarii şi ardelenii, programat week-end-ul acesta la TVR 1, cei trei fraţi Brad – Traian, Romulus şi Ion – îşi continuă aventurile pe pământ american. Traian Brad, fratele cel mai mare, se îndrăgosteşte de o actriţă şi vrea să o ia de nevastă, fără să ştie că aceasta face parte dintr-o bandă de hoţi care jefuiesc trenurile cu care sunt transportaţi bani. Şi cel de-al treilea film al seriei – Pruncul, petrolul şi ardelenii – va putea fi văzut de telespectatorii TVR 1 sâmbătă, pe 18 iulie, de la ora 21.10. Seara de sâmbătă este dedicată de TVR 1 blockbuster-ului românesc.

 

 

Actorul Mircea Diaconu povesteşte cu multă bucurie despre „această joacă din cinematografia română”, cum numeşte el Trilogia ardelenilor, despre „cel mai bun scenarist pe care l-a avut România vreodată” şi ne lasă să pătrundem în culisele unei serii de filme care se bucură în continuare de succes la public.

 

„A fost o joacă, până la urmă, e singurul exemplu de acest tip din cinematografia română. Ne jucam cu toţii ca într-un basm, o poveste frumoasă: un western e, până la urmă, o poveste. Povestea celor trei fraţi în Vestul sălbatic a avut un succes năprasnic şi la vremea aceea şi, absolut miraculos, face şi astăzi, ceea ce ne bucură enorm ! Din păcate, dintre cei trei fraţi, numai eu mai sunt în viaţă…”, îşi începe actorul Mircea Diaconu povestea, provocat la amintiri despre filmările unuia dintre cele mai îndrăgite filme ale cinematografiei româneşti.

 

            „Îmi face o deosebită plăcere să vorbesc despre o perioadă frumoasă şi specială din viaţa noastră, a tuturor. De ce spun a noastră… Proiectul „Ardelenii în Vestul sălbatic” a pornit de la Titus Popovici, de departe cel mai bun scenarist pe care l-a avut România vreodată şi care s-a înconjurat de doi mari regizori, de Dan Piţa şi Mircea Veroiu, de operatori foarte buni şi de o echipă excelentă. Şi iată o poveste care a început în 1977, când s-a făcut prima serie, iar în ’80 s-a încheiat cu al treilea film… Nu e un serial, să înţeleagă lumea exact, în sensul de astăzi, ci sunt trei filme de lung metraj, deci o trilogie de fapt, regizată de doi mari regizori: Dan Piţa, Mircea Veroiu”, explică actorul.

Mircea Diaconu: „Mai erau, poate chiar scrise sau schiţate, încă două poveşti !”

„În vremea aceea, erau gândite aceste trei filme pe care le ştiţi, care s-au făcut, şi mai erau, poate chiar şi scrise sau schiţate, încă două poveşti. Şi anume, ei, cei trei fraţi plecau, se înscriau în legiunea străină, iar în ultimul film întoarcerea acasă, în Poplaca. Din păcate, vremurile s-au stricat în România (oricum, mai rău decât erau stricate…) şi au fost tăiate din bugetele anuale comediile, ceea ce era şi acest film, tocmai ca să rămână spaţiu şi finanţare pentru filme de linie, filmele de ideologie şi de propagandă, (erau anii ’80) şi, prin urmare, nu s-au mai făcut la vremea aceea. Se râdea chiar pe vremea aceea cum că cei trei fraţi au rămas în America şi nu s-au mai întors acasă… ceva de genul acesta…”, dezvăluie în continuare actorul Mircea Diaconu.

 

Filmări în condiţii foarte grele… De fapt, se schimbau călăreţii şi nu caii ! Pistoale de Buftea – vechi, stricate…

„Faptul că ne-am jucat cu toţii, că am făcut cu bucurie filmele acestea, se vede şi astăzi, deşi filmările s-au făcut în condiţii foarte grele. Vă dau doar un exemplu, ca să vă imaginaţi: primul film, dacă vă amintiţi, se termină cu o bătălie mare, într-un cerc, în care noi, cei buni, ne apăram, fiind atacaţi de răi, care erau călare. Trăgeau în noi şi noi în ei şi aşa mai departe. Acea scenă s-a făcut cu 8 cai, ca să vă imaginaţi, deşi parea că e plin de cai, care aleargă, cad, împuşcături ş.a.m.d. Atâţia aveam… De fapt Buftea avea 9 cai la vremea aceea şi în clipa în care călăreţul trecea prin spatele camerei, sărea de pe cal, urca altul şi calul continua să facă cercul acela, aşa încât păreau foarte mulţi. În fapt, se schimbau călăreţii şi nu caii…”, îşi aminteşte actorul Mircea Diaconu, Romi Brad, fratele cel mic în film, care ne împărtăşeşte secrete din culisele filmărilor pentru Trilogia ardelenilor.

„Îmi pare rău! Mi-e frică, pur şi simplu! Fă o probă… Ia, trage tu în creanga aceea…”

„Pistoale de Buftea – vechi, stricate… Vă mai povestesc o singură secvenţă, pe care n-o s-o vedeţi, nu o ştiţi. În ultimul film, e o scenă în care eu mă duc să iau apă de la un izvor. Şi nişte vecini, care nu voiau să mă lase să iau din apa lor, trăgeau cu puşca în mine şi îmi împuşcau găleata, mă speriau şi fugeau. Scena, în real, s-a făcut în felul următor: eram pe câmpul acela cu izvor şi ne pregăteam de filmare şi eu mă uitam după artificier… El era cel care trebuia să monteze în găleata mea, cea în care se trăgea, una-două artificii, ca să explodeze, să o găurească. Şi nu venea niciun artificier. Eu, impacientat: „de ce nu-l chemaţi pe omul ăsta să pună o capsă la găleată ?… Nu”, răspunde Dan Piţa, „pentru că o să tragă, pe viu şi direct, el” şi arată spre un coleg actor, mai mare cu patru ani decât mine. Marcel Roşca se numeşte. Marcel era şi cântăreţ de operă, şi actor… şi care fusese în tinereţe campion la tir – luase argint la tir, la Jocurile Olimpice, deci era un mare trăgător…”

 

„El juca un rol mic, era dintre cei răi, care ne împuşcau, ne atacau pe noi. Şi Marcel Roşca stătea undeva pe iarbă şi se întreba: „Cu ce o să trag?”, că avea nevoie de pistolul ăla, un pistol special, o armă bună, cu care poţi trage la ţintă, cu care, de altfel, el câştigase premiile. Nu, avea în mână un pistol de Buftea – un pistol de Buftea însemnând un pistol de epocă, cine ştie de cu câte războaie în urmă şi spune: „Cu ăsta trag!” Iar eu am zis: „Îmi pare rău! Mi-e frică, pur şi simplu! Fă o probă… Ia, trage tu în creanga aceea” – şi îi arăt înspre o creangă. Stând în fund, Marcel Roşca, mai ceva decât Clint Eastwood în filme, pur şi simplu trage, fără să ochească, fix în creanga aia. Şi în orice frunză, creangă îi spuneam, trăgea în ea stând în fund… trăgea uluitor! Totuşi, în clipa în care s-a filmat, s-a tras cu adevărat în găleata aia, care era la 10 centimetri de piciorul meu. S-a filmat de două sau de trei ori, după care, regizorul a zis „Stop”, am fugit peste deal, că era un deal acolo… Undeva în Dobrogea, pe lângă Munţii Măcin, făceam filmarea. Am fugit peste dealul acela… Aşa e, când filmezi pe coclauri, mănânci aiurea sau mai mult nu mănânci, aveam probleme la stomac. Ei, după această secvenţă, am fugit imediat peste deal şi am devenit un om normal”, mărturiseşte zâmbind actorul.

 

Artista, dolarii şi ardelenii – sâmbătă, 11 iulie, ora 21.10, la TVR 1

Mircea Diaconu spune că are numai amintiri frumoase şi plăcute legate de film, însă umbrite, din păcate, de o realitate destul de tristă: „dintre toţi fraţii am rămas singurul în viaţă, ceilalţi doi s-au dus şi e mare păcat că i-am pierdut! Oameni minunaţi, şi nu numai ei! De câte ori văd filmul ăsta, văd şi îmi aduc aminte de unul, de altul… Să vedeţi cu bine filmele şi să fiţi fericiţi şi mulţumiţi, şi bucuroşi!”, le transmite Mircea Diaconu tuturor celor care vor urmări filmele Trilogiei ardelenilor.

Comentarii

Continue Reading

Film

Filmul de artă continuă în iulie la TVR 2 cu creaţiile marca Claude Chabrol

Avatar

Published

on

            În fiecare duminică seară din iulie, TVR 2 aduce la Filmul de artă producţii semnate de Claude Chabrol, considerat precursorul cinematografiei franceze moderne, omul care a revoluţionat această industrie. Trei dintre aceste filme o au ca protagonistă pe soţia sa din acea perioadă, Stéphane Audran, actriţă reprezentativă pentru „noul val” al cinematografiei europene. În cel de-al patrulea film din serie, o putem vedea pe frumoasa şi sensibila Romy Schneider.

 

Cele patru filme în regia lui Claude Chabrol programate în luna iulie la TVR 2 sunt: Măcelarul (5 iulie), La căderea nopţii (12 iulie), Nunta roşie (19 iulie) şi Inocenţi cu mâini murdare (26 iulie). Chabrol a fost producător, actor, scenarist, scriitor sau regizor de teatru, însă lunga sa carieră, încununată de premii prestigioase, a fost marcată de colaborarea cu Stéphane Audran. 23 dintre cele 54 de filme de lung metraj ale acestuia sunt realizate împreună cu cea care i-a fost soţie.

 

 

Producţia „Le Boucher” (Franţa-Italia, 1970) cu Jean Yanne, Antonio Passalia şi Pascal Ferone în distribuţie, a obţinut mai multe premii importante: Premiul San Sebastian pentru cea mai bună actriţă în anul 1970, Premiul pentru Cel mai bun film european (1971) şi Premiul BAFTA în 1973, când Stéphane Audran a fost încă o dată nominalizată pentru rolul ei.

 

Comentarii

Continue Reading
Advertisement

Facebook

PREMIILE RADAR DE MEDIA

Trending

google.com, pub-4886972132153269, DIRECT, f08c47fec0942fa0