Teatrul Mic va gazdui in datele de 22 și 23 aprilie 2015, orele 20:00, fabrika, un spectacol de Gigi Căciuleanu. In drumul ingreunat de pseudo-valori, acest eveniment cultural va va arata o altfel de lume. Lumea creata de mastrul Caciuleanu si trupa sa de tineri artisti.
Distins de curând cu „Premiul LUX MUNDI” în cadrul Galei Premiilor Radio România Cultural 2015, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti români pe plan mondial, coregraful Gigi Căciuleanu a vorbit, în avanpremieră, despre spectacolul „fabriKa”, la conferința de presă din 20 aprilie, la Teatrul Mic: „Vă fac o destăinuire «îngrozitoare» pentru mine: cu acest spectacol împlinesc 50 de ani de scenă. Și am debutat chiar la Teatrul Mic. Nu-mi place să fiu numit coregraf, ci «făcător de dans», iar fabriKa este o «făcătorie de dans». Este o reflecție asupra ideii de mașinărie, pentru că noi funcționăm ca o mașinărie. fabriKa e un spectacol de dans, în care dinamica este personajul principal. Nu aș fi putut să fac acest spectacol fără dansatorii mei. Eu scot dansul din oameni, dar scot și sufletul din ei. Este foarte important că am intrat în fabriKa, pentru că dansatorul este proletarul artei.”
Directorul Teatrului Mic, Mihai Dinvale a declarat, cu aceeași ocazie: „Teatrul Mic îndrăznește, pe lângă spectacolele de artă dramatică, să se apropie și de dans. Încercăm o colaborare cu un «monstru» al dansului modern din România, domnul Gigi Căciuleanu și, împreună cu producătorul, Fundația Art Production, derulăm un proiect legat de lumea dansului, care sperăm să fie de durată. Teatrul Mic are bucuria de a pune la dispoziție logistica pe care o are pentru a împlini niște gânduri artistice ale lui Gigi Căciuleanu”.
„Gigi Căciuleanu face parte din patrimoniul nostru național, iar noi avem norocul sa trăim într-un timp al apogeului său coregrafic. În ultimii trei ani, a pus în scenă spectacole memorabile la Teatrele Naționale din București, Târgu Mureș, Sibiu, la Operele Naționale din Cluj și Iasi, la Metropolis, iar acum la Teatrul Mic. Gigi are talentul extraordinar de «a scoate dansul din om», punând în valoare frumusețea gestului și frumusețea personalității fiecăruia. El știe cum să-i facă pe oameni să danseze, fiecare pe propria partitură. Dansatorii au fost selectați de curând și mi se pare extraordinar cî Gigi a reușit să-i armonizeze într-un timp atât de scurt. Spectacolul fabrika începe ușor sacadat, mecanic, dansatorii par niște elevi de liceu care se pregătesc să înceapă o oră de dans modern, după care totul se transformă, totul devine foarte fluid, observi aripa aceea de înger care îi atinge și încep să se armonizeze, pentru ca totul sa se termine, cumva, tot cum a început, dar într-un spațiu altfel definit.”, a spus și Gilda Lazăr, Corporate Affairs & Communications Director la JTI.
Despre spectacol, Gigi Căciuleanu mai spunea:
„Fabrica (ae), în latină, înseamnă felul în care un lucru este făcut. Iar Faber (bri), tot în latină, înseamnă meştesugar. În ceea ce mă priveşte, arta mişcării, DANSUL, presupune o dublă fabrică: cea a minţii înainte de a deveni o uzină a corpului. Cu fabriKa mi-am propus să creez o piesă în care DINAMICA să aibă rolul principal. O serie de variaţii pe tema transformărilor energetice şi emoţionale atât din corpul uman, cât şi din interiorul unui grup de oameni în «stare de dans». Ritmarea şi organizarea mişcării extinzându-se de la pulsarea corpurilor la cea a spaţiului. Cu o muzică ce aparţine tânărului compozitor Franco – Camerunez: Manuel Wandji. Un montaj realizat cu o selecţie din șapte albumele ale sale. Faptul că Omul a creat Maşina după chipul şi asemănarea sa mă duce la ideea că o uzină, o fabrică, este concepută după modelul unui organism viu.
În construcţia coregrafiei mele, plec de la trei idei:
- Grupul uman văzut ca o maşinărie
- «Maşina» corpului imaginată ca un angrenaj prins în fina şi complicata pânză de păianjen a relaţiiilor dintre membrii unui grup dat
- Fiecare relaţie dintre indivizii-angrenaje fiind concepută ca un organism în sine (şi de sine stătător) cu caracter şi caracteristici, cu dinamică, bagaj emoțional şi spațialitate proprii.
Spaţiul devine deci unul dintre actorii piesei: orice corp prin însăşi prezenţa sa în spaţiu, îl determină și îl decupează pe acesta. Cu atât mai mult o va face prin mişcările sale, oricât de mici sau simple ar fi acestea. Spaţiul divizându-se astfel în mai multe spaţii: cel dintre persoane, cel din afara lor, cele aflate între corp şi fiecare dintre componentele sale etc. Aceste diverse spaţii devin la rându-le nişte entităţi extra-corporale, de sine stătătoare, căpătând o definire şi o identitate proprii. Prin mişcarea corpurilor, aceste spaţii se comprimă sau se dilată, se diluează unul într-altul sau se mărunţesc… Într-un cuvânt: «dansează», compunând, cu fiecare mişcare sau gest, o coregrafie adiacentă sau paralelă cu cea a corpului vizibil. Raportul dintre «ceea ce se vede» şi «ceea ce nu se vede» fiind asemănător aceluia dintre «gol» şi «plin» din arta caligrafiei, sau dintre materia propriu-zisă (marmură, bronz, lemn) şi porţiunile de «vid» din interiorul sculpturilor unui Henri Moore.
CRED CĂ NUMAI UN CORP CARE GÂNDEŞTE POATE FI, ÎNTR-ADEVĂR, UN CORP FRUMOS. Apt a se exprima în modul cel mai complet posibil. Iar energia poetică, cea a metaforei şi a emoţiei, reprezintă pentru mine un aliment esenţial al dinamicii corporale. Cu mişcări ce se conjugă precum verbele, în timp ce corpul şi părţile acestuia se declină aşa cum o fac substantivele şi adjectivele. Creând acorduri (sau dezacorduri!) ca în muzică. Şi rezolvând probleme cum o face matematica. Organizarea coregrafiei fiindu-mi nu numai Artă, dar şi Meştesug, un metisaj, printre altele, între geometrie şi gramatică, arhitectură şi orchestraţie, sculptură şi strategie de joc… Adică, într-un cuvânt, şi în sensul nobil al acestuia: o adevărată fabrică.
Dacă ascultaţi o sonată pentru pian veţi avea o anumită percepţie, veţi resimti o anume doză de emoţie, proprie fiecăruia. Care se va schimba sau completa în momentul în care aţi avea curiozitatea să vă uitaţi în interiorul pianului în timp ce se execută sonata, pentru a constata complicatul joc, pur mecanic, al «ciocănelelor» percutând corzile instrumentului – cu precizia unei maşinării de uzină.
Aceste câteva aspecte au constituit aria mea de preocupări în timp ce compuneam fabriKa.”
Gigi Căciuleanu Romania Dance Company are în componență unii dintre cei mai talentați tineri artişti:
Galina Bobeicu, Bianca Bor, Georgiana Dobre, Radu Domşa, Andrei Iancu, Andrew Lupu, Silviu Mititelu, Irina Ștefan, Răzvan Stoian, Irina Strungăreanu, Vlad Troncea și Ana Maria Vișan.
muzica: Manuel Wandji
montaj muzical și costume (după o idee de Dan Mastacan): Gigi Căciuleanu
asistent de coregrafie: Lelia Marcu – Vladu
light design: Alin Popa
Spectacolul fabriKa este produs de Fundația Art Production în parteneriat cu Teatrul Mic.
Sponsor al Gigi Căciuleanu Romania Dance Company – JTI
Biletele se găsesc la Teatrul Mic, în rețeaua Eventim (magazinele Orange, Vodafone, Germanos, Domo, librăriile Cărtureşti, Humanitas) şi online pe www.eventim.ro.
Foto credit: JTI Romania
