Andreea Esca si Amalia Nastase, imbracate in roz, se vor alinia la start si vor face un maraton de live-uri pe Facebook, in data de 26 septembrie, intr-una dintre zilele cursei digitale Race for the Cure si vor preda stafeta virtual altor personalitati din Romania, care s-au alaturat cauzei Fundatiei Renasterea: lupta impotriva cancerului la femei. 

„In Romania anului 2020, mult prea multe femei mor din cauza cancerelor de san, de col uterin, ovarian si pulmonar. Rata de supravietuire pentru cancerul de san in Romania este de 64%, in timp ce in Belgia este de 84%. Principalul motiv al acestei diferente este depistarea tarzie a bolii. Aceste statistici nedrepte pentru populatia feminina din Romania, pot fi remediate prin implementarea unui program national de screening pentru cancerul de san, reluarea screeningului si a vaccinarii HPV pentru cancerul de col uterin, prin informarea eficienta si avizata a femeilor asupra beneficiilor preventiei si a depistarii precoce a afectiunilor”, a declarat in cadrul conferintei de presa Andreea Esca, Ambasadorul Fundatiei Renasterea, in incercarea de a sublinia necesitatea strangerii de fonduri pentru testarea gratuita a femeilor, dar si a comunicarii cat mai puternice in ceea ce priveste cancerul la femei in Romania.

In cadrul conferintei de presa care a avut loc miercuri, 23 septembrie, s-a discutat despre maratonul digital Race for the Cure 2020, cel mai mare eveniment de strangere de fonduri din Europa, care se desfasoara simultan in 31 de tari europene pe 25, 26 si 27 septembrie. Tot atunci s-a anuntat faptul ca spitalul Coltea este cladirea aleasa anul acesta de Fundatia Renasterea pentru a fi luminata complet, in mod traditional, in roz, ca simbol al luptei impotriva cancerului, pe 1 octombrie 2020, de Ziua Nationala a Luptei Impotriva Cancerului de San.

Cifrele si statisticile prezentate de autoritati in cadrul Conferintei de presa sunt ingrijoratoare, iar strangerile de fonduri si evenimentele de informare sunt necesare pentru a schimba realitatea dramatica a oncologiei feminine din Romania. In contextul pandemiei, s-au inregistrat intarzieri la inceperea si administrarea tratamentelor de combatere a cancerului, iar investigatiile de preventie au fost amanate sau chiar anulate. „In cazul unui pacient oncologic, o intarziere de 6 luni la control poate insemna diferenta dintre viata si moarte”, a fost concluzia ingrijoratoare a autoritatilor prezente la eveniment.

„Peste jumătate dintre pacientele cu cancer din Romania (58,4%) sunt diagnosticate abia în stadiile III și IV, comparativ cu statele europene, unde 70 – 80% din cazurile noi de cancer sunt depistate în stadiile incipiente ale bolii (0, I și II). Cancerul de sân este unul dintre principalele cauze de mortalitate pentru femeile din România conform Globocan, 2018. Anual, conform estimărilor, sunt diagnosticate cu cancer mamar 9.629 de femei la nivel național, iar numărul deceselor se ridică la 3.209 si fiecare persoană decedată din cauza cancerului de sân a pierdut prematur aproximativ 13 ani de viață.”, a adaugat Mihaela Geoana, Presedinte si co-fondator al Fundatiei Renasterea, care din 2001 pana in prezent, a reusit prin actiunile sale sa ajute 21.870 femei din provincie si 87 000 de femei din Bucuresti sa faca analize medicale gratuite la unitatile mobile sau la centrele medicale ale Fundatiei Renasterea.

Pe 25, 26 si 27 septembrie, Fundatia Renasterea va organiza pentru al saselea an consecutiv, traditionala cursa Race for the Cure Romania, in premiera mondiala, in format digital, simultan cu 31 de state europene. Printre cele 75 de echipe care susțin Fundatia Renasterea si strangerea de fonduri din Romania, se numară si alte celebritati precum Andreea Esca, Inna, Alice Peneaca, Alexandra Dinu, Iuliana Tudor, Dana Rogoz, Catalina Ponor, Atena Boca sau Ada Condeescu, dar si echipele de fotbal Dinamo si Rapid care s-au inscris in cursa digitala. Inscrierea fiecarui participant consta intr-o donatie minima de 50 lei, care se va transforma in investigatii medicale gratuite pentru femeile din mediul rural, dar si in actiuni de sustinere a pacientelor oncologice din Romania. Premiera pe care o aduce editia din 2020 este ca participarea diasporei la Race for the Cure, de oriunde din Europa, va putea aduce sustinere si donatii femeilor din Romania, pentru preventia si combaterea cancerului de san si de col uterin.

„Anul acesta, linia de start a evenimentului Race for the Cure nu va fi una fizica, iar locul de alergare poate fi oriunde: pe banda de alergat de acasa, pe aleile din jurul blocului, intr-un colt din Romania sau oriunde in lume. Important este sa ne inscriem pe platforma raceforthecure.eu, si apoi sa postam folosind #RFTC2020 si #Renasterea2020, aratand ca suntem alaturi de femeile din Romania. Statisticile sunt alarmante, rata mortalitatii din Romania fiind cea mai mare din Europa, deoarece preventia si diagnosticarea precoce sunt deficitare, iar dramele femeilor diagnosticate cu cancer sunt coplesitoare. Haideti sa coloram Facebook-ul si Instagram-ul in roz in zilele Digital Race for the Cure, pe 25, 26 si 27 septembrie, sa donam si prin actiunea noastra sa contribuim la salvarea de vieti. Fiecare inscriere e transformata de Fundatia Renasterea in analize medicale pentru femeile defavorizate, care poate nu au facut niciodata o mamografie sau un test Papanicolau!”, a mai adaugat Mihaela Geoana.

Procedura de inscriere si participare, impreuna cu toate detaliile si informatiile legate de Race for the Cure 2020 si de actiunile Fundatiei Renasterea, se pot gasi pe site-ul oficial al evenimentului international:

https://www.raceforthecure.eu/ro/

https://fundatiarenasterea.ro/

Comentarii

             Începând din luna octombrie, o nouă colecție de traduceri din literatura universală îi așteaptă pe cititori în librăriile fizice și online din întreaga țară. Este vorba despre ANANSI. World Fiction, un proiect inițiat de Editura Pandora M, parte a Grupului Editorial TREI, și coordonat de Bogdan-Alexandru Stănescu, scriitor și unul dintre cei mai apreciați editori români, cu o bogată experiență, de peste 15 ani, în sfera traducerilor din literatura universală.

Noua colecție, așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, include cinci serii: Anansi. Contemporan, dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic, un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor, ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego, seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues, seria poeziei.

             „De ce o nouă colecție de literatură universală ? E o întrebare adecvată în legătură cu o piață de carte în care traducerile predomină, iar cele de beletristică fac legea. S-ar putea spune că orice nouă inițiativă în acest domeniu este osândită la eșec, însă o analiză atentă a profilului acestor traduceri arată că ele acoperă, ca să nu zic că abia zgârie doar suprafața literaturilor care exportă. Sunt traduse premiile și mai puțin cărțile nominalizate, sunt traduse cărțile care se mențin onorabil într-un top al vânzărilor, nu și cele care devin încet-încet de referință, sunt traduse, în proporție covârșitoare, produsele culturii anglo-saxone, ignorând faptul că și în țările învecinate nouă se scrie literatură de foarte bună calitate. O astfel de analiză ne-a condus la schițarea unei noi colecții, care-și propune să fie un spațiu în care să se regăsească toate acele cărți pe care le căutăm pe piața noastră de carte, dar nu le găsim.

Mai rămâne întrebarea „De ce Anansi ?” Pentru că facem parte din Grupul Editorial Trei, o să vă dau răspunsul cel mai adecvat profilului nostru: pentru că așa ni s-a arătat într-un vis, pentru că am vrut să rămânem în zona mitologiei și, în fine, pentru că Anansi e un zeu jucăuș și înțelept, așa cum ne propunem să fie această colecție”, a mărturisit Bogdan-Alexandru Stănescu.

Colecția debutează cu șase titluri, semnate de nume mari ale scenei literare internaționale. Copertele colecției și layoutul sunt realizate de artistul vizual Andrei Gamarț.

Prima carte scrisă de Elena Ferrante după Tetralogia Napolitană

Elena Ferrante este una dintre prozatoarele contemporane cele mai puternice, o stilistă desăvârșită, cu o intuiție artistică ieșită din comun, o autoare extrem de iubită și de cititorii din România. Viața mincinoasă a adulților, prima sa carte scrisă după Tetralogia Napolitană, este cu siguranță una dintre cele mai așteptate apariții editoriale ale acestei toamne. Romanul spune povestea Giovannei, a cărei lume se prăbușește când își aude tatăl spunând că fața ei își pierde drăgălășenia și începe să semene cu cea a disprețuitei mătuși Vittoria.

Viața ei devine o căutare chinuitoare a oglinzii în care să se poată vedea cu adevărat. Giovanna se caută pe sine în două orașe înrudite ce se urăsc reciproc: un Napoli al înălțimilor și al rafinamentului și același oraș, dar al adâncurilor, un loc al excesului și al vulgarității. Fata se mișcă între cele două realități, fără a găsi răspunsuri, ajungând, în schimb, la o maturizare pe care nu a dorit-o și care nu e nici pe departe atât de frumoasă pe cât crezuse. Ediția în limba română a cărții apare în traducerea Ceraselei Barbone.

Memoriile scrise în închisoare de Ahmet Altan, unul dintre cei mai citiți prozatori turci și un jurnalist redutabil

Nu voi mai vedea lumea niciodată, volumul de memorii scrise în tenebrele închisorii de Ahmet Altan, apare de asemenea în colecția ANANSI. World Fiction. Conștient că din cauza regimului aflat la putere, el nu va mai vedea lumea cu ochii unui om liber, Ahmet Altan își află libertatea în scris, în citit și în adâncurile memoriei. Această bijuterie scoasă din presiunea tiraniei, este un adevărat credo ce demonstrează că în carceră se află trupul, dar că adevărata libertate nu-i poate fi confiscată niciodată unui scriitor: imaginația și cuvintele au puterea de a dărâma zidurile cele mai groase. Ediția în limba română poartă semnătura lui Andrei Covaciu.

Linda Boström Knausgård, scriitoare suedeză tradusă în premieră în limba română

Una dintre surprizele de debut ale colecției ANANSI. World Fiction o reprezintă scriitoarea suedeză Linda Boström Knausgård, un nume aflat în plină ascensiune. Cartea cu care apare în traducere în premieră în limba română este Bine ai venit în America!, descrisă de critici drept „o proză intensă, obsedantă, ce evocă disperarea rece a unui film de Bergman” (Kirkus Reviews). Romanul, apărut în traducerea Roxanei Dreve, a fost recompensat în 2016 cu prestigiosul Premiu August. Naratoarea este o fetiță care refuză să mai vorbească. Înfășurată în tăcere și singurătate, ea se retrage din fața vieții. Fratele ei mai mare trăiește închis în camera lui, de unde refuză să iasă. Tatăl lor a murit, însă apare de-a lungul cărții în amintirile fetei. Mama, o actriță frumoasă, își vede de viața ei, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Pe toți aceștia, chiar și pe tatăl reconstruit din amintiri, îi unește o dorință neexprimată de a fi împreună.

Îndrăgitul scriitor portughez José Luís Peixoto, cu un roman inspirat din relația sa cu laureatul Nobelului pentru literatură, José Saramago

Din opera lui José Luís Peixoto, pe care José Saramago îl numea „una dintre revelațiile cele mai surprinzătoare ale literaturii portugheze”, în colecția ANANSI. World Fiction apare, în traducerea Siminei Popa, romanul Autobiografia.

În Lisabona anilor ’90, drumul unui tânăr scriitor aflat în plină criză existențială se intersectează cu cel al unui mare scriitor mai vârstnic: José Saramago. Din relația celor doi se naște această poveste, în care granițele dintre ficțiune și autobiografie se diluează până la dispariție. José Luís Peixoto explorează în acest joc de oglinzi absolut unic creația literară și frontiera translucidă dintre viață și literatură. În același timp, își exprmă propriile obsesii într-o proză plină cu detalii și lirism, care a marcat literatura contemporană portugheză.

Slavenka Drakulić, una dintre cele mai puternice voci din spaţiul ex-iugoslav

Scriitoarea croată Slavenka Drakulić, supranumită „Simone de Beauvoir a Europei de Est”, una dintre cele mai puternice voci din spațiul ex-iugoslav, apare și ea în colecția ANANSI. World Fiction, cu un roman tradus în premieră în limba română: Dora și Minotaurul.

Celebra fotografă suprarealistă Dora Maar, pe numele ei real Henriette Theodora Markovitch, a murit în 1997. Printre însemnările făcute în limba franceză, în apartamentul său a fost găsit și un carnet scris în croată, limba tatălui, pe care o vorbea perfect. Viața Dorei alături de Picasso, așa cum reiese din însemnări, și consecințele traumatizante pe care le-a avut despărțirea lor asupra ei, dezvăluie relația tumultuoasă a două personalități creatoare, dintre care una este zdrobitor de dominatoare. Cartea apare în traducerea Octaviei Nedelcu.

Jurnalul celui mai cunoscut librar independent din Scoția, o perspectivă asupra relației dintre micii proprietari de afaceri din lumea cărții și marile magazine.

Cu siguranță una dintre cele mai simpatice apariții din lista cărților cu care debutează colecția ANANSI. World Fiction este volumul de memorii al lui Shaun Bythell, cel mai cunoscut librar independent din Scoția: Jurnalul unui librar (traducere de Mihaela Buruiană).

Când Bythell, orgoliosul patron al celui mai mare magazin de cărți vechi din Scoția și-a înființat, în 2010, pagina de Facebook, a hotărât, să se concentreze asupra comportamentului clienților. Acest jurnal, ținut timp de un an, nu face altceva, ba chiar mai aduce și alte personaje pitorești. Deși este foarte amuzantă, cartea conține și un miez mai mult decât serios: este o scrisoare despre lupta dintre proprietarii micilor afaceri cu cărți și marii giganți din comerţ.

Pe lista autorilor care urmează să apară în următoarele luni în cadrul colecției ANANSI. World Fiction se află nume precum Paul Auster, Martin Amis, Manuel Vilas, William S. Burroughs sau Robert Graves. De asemenea, două romane recompensate recent cu premii importante, Hamnet de Maggie O’Farrell (Women’s Prize for Fiction) și The Discomfort of Evening de Marieke Lucas Rijneveld (Man Booker International), se află  deja în pregătire.

Comentarii

            Chipurile oamenilor au propriul limbaj, iar cei mai mulţi dintre noi îl descifrează folosindu-se de intuiție. Însă cei care cunosc străvechea și totodată nou descoperita artă a citirii fețelor, înțeleg limbajul chipurilor interpretându-l după o metodologie riguroasă. În „Citirea feței”, volum apărut la editura Lifestyle Publishing, parte a Grupului Editorial Trei, Eric Standop introduce cititorii în lumea expresiilor faciale și îi învață cum să le descifreze, astfel încât să se înțeleagă mai bine pe ei, dar și pe ceilalţi.

Cu o experiență de peste 15 ani în diagnoză facială și citirea feței, Eric Standop este unul dintre cei mai mari experţi internaţionali în domeniu și fondatorul Academiei de Citire a Feţei. Potrivit primului capitol al cărții, Citirea feței poate fi o experiență transformatoare. Volumul este chiar povestea de viață a lui Eric Standop. Workaholic și perfecționist, autorul a descoperit vechea artă a citirii feței încercând să se vindece de o serie de afecţiuni cauzate de suprasolicitare. Și astfel a reușit să-și regăsească nu doar sănătatea, ci și adevăratul sens al vieții sale.

Citirea feței nu este o știință nouă. În China, India sau Japonia, la fel și în Grecia antică, are o tradiție de mii de ani. Filozofii greci aveau convingerea că personalitatea se reflectă pe chip, iar părintele medicinei moderne, Hipocrate, includea citirea feței printre metodele sale de diagnosticare. Astăzi, citirea feței este studiată în instituții de prestigiu ca Universitatea Berkeley, California, New York University, Stanford și Princeton.

„Fiecare chip este o hartă complexă a vieții, cu trăsături înnăscute și caracteristici dezvoltate ca urmare a experiențelor, pasiunilor, stării de sănătate, schimbării dispoziției afective și a multor altora. Spunând poveștile pe care le-am observat pe chipuri și explicând interpretările mele, sper să vă ajut să vă recunoașteți propriile puteri intuitive și să începeți, mai conștient, să le dezvoltați”, spune Eric Standop.

Abilitatea înnăscută de a citi fețele este atât de importantă pentru supraviețuire, încât în creier există circuite cerebrale dedicate procesării informațiilor faciale, care se poate dezvolta. Iar în Citirea feței, Eric Standop își învață cititorii cum să o facă.

„Cum începe autobiografia ta ? Un cititor de fețe ar spune că este schițată la naștere, nu în sensul că viața ta este predeterminată, ci pentru că ești născut cu anumite atribute care se observă printre trăsăturile tale, precum și cu anumite talente și un scop în viață. Această esență, această arhitectură a vieții tale, se cheamă personalitate”.

Chipurile oamenilor vorbesc despre trăsăturile personalității lor, considerată de cititorii de fețe ca fiind înnăscută. Caracterul însă se formează prin contactul cu diferite experiențe de viață. În capitolul dedicat dragostei din Citirea feței, Eric Standop spune că una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primește este:  „De ce mă îndrăgostesc de fiecare dată de persoane nepotrivite ?”. Răspunsul său este unul simplu: prin capacitatea înnăscută a fiecăruia de a citi fețele, este intuită personalitatea, „suntem atrași de personalitate, de calitățile înnăscute, dar în timp iese la iveală caracterul, care poate fi înșelător, rău sau doar plicticos”.

Autorul își avertizează însă cititorii că citirea feței nu este nici psihoterapie, nici nu reprezintă o formă de ghicire a viitorului. În schimb, această artă îl poate ajuta pe cel care o deprinde să descopere calitățile și darurile native ale unei persoane, precum și potențialul pe care-l sugerează acele trăsături.

În cea de-a treia parte a cărții, Eric Standop oferă cititorilor elementele fundamentale ale citirii feței. Pornind de la descrierea tipurilor de față, autorul prezintă caracteristicile fiecărui tip de personalitate și trăsăturile esențiale. Ochii și gura sunt elementele cele mai mobile ale feței și forma frunții poate spune multe despre personalitate. Forma mâinilor sau „al doilea chip” și legăturile cu trăsături ale personalității sunt explicate de asemenea. Autorul își ajută cititorii să descopere și trăsăturile „chipului sănătății”, pentru că fiecărei zone de pe față îi corespunde un anumit organ.

Citirea feței devine astfel nu doar o lectură foarte plăcută datorită stilului colocvial al lui Eric Standop, ci și una foarte instructivă, un ghid complex de interpretare a limbajului vorbit de chipul nostru și al fiecărui om întâlnit.

Comentarii