Connect with us

Industria de Publicitate

RAPORT Discovery Networks: „Publicitatea TV în Era Curiozităţii”, în contextul consumatorului modern

Avatar

Published

on

Foto Credit: Discovery

De-a lungul vremii, cunoașterea a traversat mai multe etape: o lungă perioadă de timp, a fost considerată un bun exclusiv, accesibil unor elite, pentru ca apoi să devină copleșitoare, prin prisma volumului de informații la care oamenii erau expuși.

În prezent, realitatea se schimbă și trecem într-o „Eră a Curiozității”, în care este plăcut și confortabil să jonglăm cu informația și cunoașterea – aceasta este una dintre principalele concluzii ale celui mai recent studiu realizat de Discovery Networks CEEMEA, prezentat în premieră astăzi, în cadrul conferinţei „Publicitatea TV în Era Curiozităţii”.

Potrivit raportului, curiozitatea este o poartă spre satisfacerea setei de cunoaștere, făcându-i pe oameni mai interesanți și mai împliniți. Din întregul mix de media, televiziunea joacă un rol foarte important în alimentarea și satisfacerea curiozităţii, arată acelaşi studiu.

Pornind de la principalele tendințe ale pieței media și profilul consumatorului actual identificat în studiu, Discovery Media, casa de vânzări de publicitate a Discovery România, a oganizat la București o dezbatere despre provocările și oportunitățile industriei de publicitate TV. La eveniment au fost prezenţi atât experţi internaţionali, precum Paul Welling, Senior Vice President, Head of Channels, Discovery Networks CEEMEA, Arnaud Simon, Senior Vice President, Content & Production, Eurosport, sau Marcin Lukasiewicz, Ad Sales Director CEE, FOX International Channels, cât şi specialişti din industria media locală si reprezentanţi de marketing din partea unor companii private, precum Bogdan Bucurei, Marketing Manager UPC România, sau Maria Tudor, Managing Director Zenith România. Aceştia au discutat despre valoarea de brand în „Era Curiozităţii” şi despre monetizarea eficientă a conţinutului premium.

După 30 de ani în care ne-am îndeplinit misiunea de a satisface curiozitatea oamenilor, ne-am propus să investigăm ce impact are această nevoie în zilele noastre şi cum putem continua să răspundem acestei nevoi umane, esenţiale. Astfel, dat fiind interesul nostru constant pentru cercetare, am analizat impactul curiozității în viaţa de zi cu zi și am identificat câteva tendinţe extrem de interesante referitoare la cunoaștere și la consumul actual de informații. Aceste descoperiri ne ajută să adaptăm oferta de programe și activităţile de marketing astfel încât să putem satisface în continuare curiozitatea telespectatorilor noștri, păstrându-ne în același timp relevanța și pentru partenerii locali”,  a declarat Victoria Davies, VP, Country Manager Discovery Europa de Sud-Est. 

Victoria Davies - VP, Country Manager Discovery SEE

Victoria Davies – VP, Country Manager Discovery SEE

De asemenea prezentă la eveniment, Tanya Adlam, VP Research, Insights and Innovation, Discovery Networks CEEMEA, a prezentat concluziile studiului realizat de Discovery în parteneriat cu Sense Worldwide, una dintre cele mai mari companii de cercetare din lume.

Studiul a investigat impactul curiozității în 7 ţări din Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu și Africa –  Germania, Polonia, România, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud și Turcia – și a fost derulat în intervalul mai-iunie 2015, cu participarea a 2100 de persoane cu vârste între 16 – 55 de ani, din rândul telespectatorilor care urmăresc conținut de non-ficțiune. În plus faţă de rezultatele cantitative, studiul reuneşte concluziile a 10 jurnale ce le-au permis participanţilor chestionați să își descrie mai bine emoţiile și opiniile. Aceste informaţii au fost completate de interviuri în profunzime cu experţi și autori cunoscuţi*. Concluziile studiului au fost cuprinse în raportul intitulat The Age of Curiosity (Era Curiozității), parte din Discovery Insights, o serie de studii ce identifică cele mai recente tendinţe în comportamentul consumatorilor și impactul acestora asupra industriei media.

Tanya Adlam

Tanya Adlam

[nextpage title=”detalii pe urmatoarea pagina!”]

Iată principalele concluzii ale studiului:

Curiozitatea este ca o poartă spre satisfacerea setei de cunoaștere a oamenilor. Astfel, aceștia devin mai interesanți și mai împliniți.

  • Curiozitatea nu este un simplu demers intelectual, ci are și o componentă emoțională/de socializare. Oamenii nu consumă informații doar ca să-și sporească performanțele intelectuale, ci și ca să-și îmbunătățească viața socială. 83% dintre respondenţi declară că sunt încântați când au răspunsuri pentru întrebări la care nimeni altcineva nu știe să răspundă.
  • În medie, 80% dintre respondenţi sunt de acord: curiozitatea este cea care îi determină să afle informaţii noi.
  • Aproape 90% spun că încearcă în mod constant să-și lărgească orizonturile, efort care are o influență pozitivă asupra carierei și vieții personale.
  • Din perspectivă profesională, oamenii curioși pot să repereze și să beneficieze mai ușor de oportunitățile care apar, având satisfacții mai mari.
  • Din perspectivă personală, curiozitatea alimentează pasiunile oamenilor, transformându-le în hobby-uri sau chiar în profesii.
  • Curiozitatea atinge cel mai ridicat nivel pe durata studenției sau în vârful carierei, între 46 și 55 de ani – contrar opiniei comune conform căreia oamenii ar fi cei mai curioși în perioada copilăriei.
Paul Welling - SVP, Head of Channels, Discovery Networks CEEMEA

Paul Welling – SVP, Head of Channels, Discovery Networks CEEMEA

În prezent, trăim în „Era Curiozității”, în care este plăcut și confortabil să jonglăm cu informația și cunoașterea. Acestea nu mai reprezintă apanajul unei elite sau o sursă de stres.

  • A existat o vreme în care cunoașterea însemna putere și erau prea puțini cei care aveau acces la ea. A urmat o perioadă în care cunoașterea era o sursă de stres, căci oamenii erau copleșiți de volumul prea mare de informații. În prezent, trăim într-o perioadă în care a jongla cu informațiile este plăcut: oamenii se bucură să aibă la îndemână informații și să le acceseze în interesul lor.
  • Învățarea a depășit dorinţa de auto-perfecționare, devenind un nou tip de hedonism.
  • 89% dintre participanţii la studiu au declarat că se bucură să învețe ceva nou. Unii au devenit chiar dependenți de asta și vor să afle informații noi în fiecare zi.
  • 81% dintre respondenţi își verifică informațiile din mai multe surse, ca să evite „efectul de ecou al rețelelor de socializare” și informațiile trunchiate.

 [nextpage]

Oamenii care consideră cunoașterea drept o sursă de divertisment și care navighează prin multitudinea de informații disponibile pot fi consideraţi „Noii Renascentiști”.

  • Renascentiștii înţeleg imaginea de ansamblu – în zilele noastre, oricine poate fi specialist în orice subiect, fiindcă nu există limite în materie de informații. Dacă cineva vrea să impresioneze, trebuie să demonstreze că înțelege imaginea de ansamblu, coroborând diverse surse de informare și exprimând propriile opinii, asemenea unui „Renascentist modern”.
  • Conceptul de „Noi Renascentiști” este aplicabil oricui e capabil să jongleze cu informațiile în secolul 21 și să-şi utilizeze curiozitate pentru a avea o carieră mai performantă și o viață socială mai bună.
  • Majoritatea „Noilor Renascentiști” se gândesc la cariera lor ca la o aventură. Datorită nivelului ridicat de curiozitate, le place să testeze mai multe profesii și sunt mai deschiși către ideea de schimbare.
  • Au abilități de lideri, sunt admirați de colegii lor pentru că sunt oameni citiți și informați, au spirit antreprenorial și experiență acumulată în călătorii.
  • Mai mult de 80% se simt excelent când acțiunile lor sunt benefice pentru societate, în ansamblu, ceea ce este de înțeles, fiindcă acești oameni au o viziune mai amplă asupra lumii și o înțelegere mai profundă a vieții, în general.
  • Țin la felul în care arată și au vieți sociale active, fiindcă înțeleg importanța statutului social și a imaginii personale, ca modalitate de a-și contura personalități complexe.

 

Arnaud Simon - SVP, Content and Production Eurosport (2)

Arnaud Simon – SVP, Content and Production Eurosport (2)

Există 5 „moduri de manifestare a curiozității”, care ne ajută să gestionăm multitudinea de informații din jurul nostru și să profităm de ele din plin.

  • „Noul Renascentist” poate folosi oricare dintre aceste cinci moduri, alegând ce i se potrivește cel mai bine, în funcție de context.
  • Cele cinci moduri sunt:
    • „În căutare de informaţii” (Fact Farming) – Caută informații de dragul informațiilor;
    • „Întreabă un prieten sau un necunoscut” (Phone a Friend or a Stranger) – Ca să afle un răspuns, apelează la un prieten sau chiar la un necunoscut, care îi poate oferi un context mai clar;
    • „Căutări relaxate” (Undemanding Downtime) – Trece în revistă informații deja cunoscute;
    • „Experienţe de viaţă” (Worldly Investigations) – Adună cunoștințe prin intermediul mai multor tipuri de experiențe;
    • „Căutări aprofundate” (Rabbit Holes) – Caută tot mai multe informații despre un subiect anume, pe care îl aprofundează, transformându-l în pasiune, hobby sau chiar profesie.

 [nextpage]

Persoanele curioase urmăresc conţinut de non-ficțiune pentru a-și alimenta și a-și satisface curiozitatea, iar televizorul este prima lor opțiune din mixul de media.

  • Când sunt curioși, cei mai mulți oameni recurg la televiziune, fiindcă oferă conținut imprevizibil: 51% urmăresc programe TV; 20% stau pe internet; 10% urmăresc conținut video la cerere și numai 8% apelează la reţelele de socializare. Respondenţii consideră că televiziunea este un început al călătoriei lor de descoperire.
  • Programele TV pe care telespectatorii le urmăresc trebuie să ofere informaţii noi. Oamenii caută conținut unic, inspirațional. Deoarece programele TV nu pot fi adaptate la preferințele personale la fel de mult precum conţinutul din mediul online, sentimentul de surpriză al telespectatorului este mult mai mare.
  • Pentru că „Noii Renascentiști” au o perspectivă de ansamblu asupra lumii, au demonstrat că îi interesează o gamă largă de genuri de non-ficțiune, de la subiecte de actualitate și istorie, până la natură și știință (10 – 13%). S-au dovedit însă mai puțin interesați de programele despre crime şi investigații sau călătorii (5%, respectiv 4%).

 

Naționalitatea influențează modul în care abordăm propria curiozitate și cunoașterea. Locuitorii tuturor țărilor din regiunea CEEMEA sunt extrem de interesaţi să afle noi informații, dar naționalitatea și cultura locală influențează modul în care fac acest lucru și părerea pe care o au cu privire la nivelul lor de cunoștințe generale.

 

  • Rușii sunt mari amatori de informaţii din categoria „diverse”, cu toate că îi admiră pe experţi. Respectă părerile specialiștilor, dar sunt mai înclinați să „sape” ei înșiși după informații noi, doar de dragul de a le găsi. Și totuși rușii, în proporție de 60%, înclină cel mai puțin să creadă că au un nivel solid de cunoștințe generale.
  • Saudiții și turcii sunt cei mai dispuși să facă eforturi pentru a-şi îmbogăți cunoștințele în fiecare zi. Și lor, și celor din Africa de Sud, le place să învețe socializând. O întrebare adresată unui prieten sau chiar unui necunoscut e modul cel mai frecvent de a-și satisface curiozitatea în toate cele trei țări.
  • Germanii sunt mai puţin interesaţi să afle informaţii noi, preferând să le aprofundeze pe cele pe care le au. Modul preferat de a-şi exprima curiozitatea este prin „Căutări aprofundate” („Rabbit Holes”). În proporție de 51%, ei sunt și cei mai dispuși să aibă încredere în Internet ca sursă de noi informații.
  • Românii sunt cea mai echilibrată nație dintre cele participante la studiu în privința modurilor de a-și exprima curiozitatea. Faptul că sunt capabili să alterneze fără probleme toate cele cinci moduri de a-şi exprima curiozitatea le permite să simtă plăcerea în a descoperi noi informaţii. Pentru 95% dintre români, a descoperi ceva nou și interesant le generează o reală plăcere.
  • Polonezii sunt cei care contează cel mai mult pe forțele proprii. Numai 20% dintre ei au declarat că e în regulă să nu știi ceva, fiindcă întotdeauna poți să cauţi răspunsul online. Polonezii sunt preocupați să exploreze și să experimenteze lucruri pentru ei înșiși, uitând uneori că timpul liber este absolut necesar și totodată de neprețuit. Dintre toate naţiunile chestionate, polonezii utilizează cel mai puţin modul „Căutări relaxate” („Undemanding Downtime”)

 

Comentarii

Industria de Publicitate

Cheil | Centrade este singura agenție din România finalistă la Ad Stars 2020

Avatar

Published

on

            Cheil | Centrade, hub-ul regional pentru rețeaua sud-coreeană Cheil, este singura agenție din România cu două lucrări finaliste la ediția din acest an a Ad Stars, unul dintre cele mai importante festivaluri internaționale de publicitate care creditează creativitatea și tehnologia de ultimă generație.

 

Localizat în Busan, Coreea de Sud, AD STARS a înregistrat în cadrul acestei ediții „speciale de pandemie”, peste 20.000 de înscrieri din 60 de țări. Doar 1.651 dintre ele au fost selectate pe lista scurtă de un juriu prestigios reunind profesioniști din întreaga lume.

 

Printre jurații Ad Stars din acest an se numără Valeria Madon, Chief Creative Officer VMLY&R Asia, Joachim Kortlepel, Executive Creative Director & Partner Jung von Matt, Germania, Levi Slavin, Chief Creative Office Colenso BBDO Noua Zeelandă, Sarah-Leigh Izzard, Regional ECD Ogilvy Hong Kong și Gabriela Lungu, Global Creative Director, Geometry UK.

 

Toate înscrierile selecționate aspiră acum la cele două trofee Grand Prix of the Year ce vor primi un premiu în valoare de 10.000 dolari, câștigătorii urmând a fi anunțați online pe 7 septembrie. Rețeaua Cheil a câștigat unul dintre aceste trofee în 2013.

 

Campaniile Cheil | Centrade sunt finaliste în categoria Public Service Advertising / Healthcare (categorie care a atras în acest an cel mai mare număr de înscrieri) – campania „See Beyond the ICU” pentru Hospice Casa Speranței și respectiv, în categoria Social & Influencer – campania „Wallpaper Inventors” pentru Samsung Galaxy S10.

 

„Ne bucură că munca echipei pentru Samsung este recunoscută, mai ales că în categoria Social & Influencer sunt doar 62 de lucrări finaliste din întreaga lume. Lucrăm pentru clientul nr. 1 în Biz Top Social Media Brands și acest lucru ne inspiră atitudinea #dowhatyoucant cu fiecare proiect la care lucrăm” remarcă Roxana Niță, Group Creative Director, Cheil|Centrade despre succesul campaniei Samsung al cărei studiu de caz poate fi vizionat aici:

„Misiunea noastră la Cheil este să folosim datele și creativitatea alături de partenerii noștri pentru a crea campanii care atrag atenția și generează conversație, inspirând oamenii să se implice. Recunoașterea industriei globale pentru aceste două campanii, dar și pentru alte proiecte similare din portofoliul nostru, ne onorează, dovedind încă odată că publicitatea trebuie să aibă un rol social” adaugă Mihai Gongu, Executive Creative Director, Cheil|Centrade.

 

Studiu de caz al proiectului Hospice Casa Speranței poate fi vizionat aici:

 

Despre Cheil | Centrade

Cheil | Centrade este una dintre cele mai mari companii de comunicare integrată din România şi servește drept hub regional pentru rețeaua coreeană Cheil în sud-estul Europei (10 pieţe), coordonând strategie de comunicare și creație pentru Samsung. Din portofoliul Cheil|Centrade mai fac parte ENGIE România, First Bank, NN Asigurări și Pensii, Raiffeisen Bank, Dr. Oetker, Mondelez, KTI, Point Pickup, Asociația ANAIS, Hospice Casa Speranței și United Way.

 

Din 2018, Cheil Centrade București a lansat și divizia DIA, un centru unic de servicii de data intelligence care deservește mai multe piețe din Europa. Cheil Centrade este singura agenție românească premiată la cea mai recentă ediție London International Awards și de asemenea, singura care a avut un membru în juriul celei mai recente ediții Euro Effie Awards. Centrade este parte a holdingului internațional Centrade USA – cu operațiuni în Bucureşti, Houston și Zagreb, alături de Chainsaw Europe, Kubis Interactive și Epidemic Worldwide.

 

Despre AD STARS

AD STARS 2020 Awards include următoarele categorii: Film, Print, Outdoor, Radio & Audio, Design, Interactive, Mobile, Data Insights, Social & Influencer, PR, Brand Experience & Activation, Direct, Media, Integrated, Innovation, Diverse Insights, Place Brand și Creative eCommerce.

 

Comentarii

Continue Reading

Industria de Publicitate

Roxana Niţă, singurul creativ din Europa de Est care participă la programul Cannes Lions See It Be It, 2020 – 2021

Avatar

Published

on

            Roxana Niţă (Group Creative Director la Cheil Centrade România) este una dintre cele 15 femei selectate în programul Cannes Lions See It Be It (SIBI) din 2020-2021. Roxana a fost aleasă din peste 800 de candidate la nivel global. În plus, tânăra creativă este una dintre cele două participante ale Uniunii Europene din acest program. Inițiativa urmăreşte combaterea reprezentării inegale dintre femei și bărbați în industria publicității, fiind menită să ajute la promovarea viitoarelor talente creative feminine.

 

SIBI este un program dedicat femeilor din întreaga lume, selectând candidate care au potențial să devină lideri creativi în companiile lor. Iniţial, programul a fost dedicat femeilor din cadrul agențiilor de creație, dar în ultimii ani s-a extins și la rolurile de creaţie din alte domenii. Participantele urmează să devină la rândul lor, mentori pentru alte femei, construind în timp o rețea globală de suport educaţional la nivelul întregii industrii, cu impact asupra carierei femeilor. (https://www.canneslions.com/learn/seeitbeit)

Roxana a primit recunoaștere pentru numeroasele campanii premiate din cariera sa, dar mai ales pentru cele din sfera cauzelor sociale. Campania „Unquiet Voices” pentru Asociaţia ANAIS, este una dintre ele. Un proiect multiplu premiat şi selectat la Festivalul de Film de la Cannes, care expune ororile violenței domestice prin implicarea mai multor victime care îşi spun poveștile. Vocile lor sunt suprapuse peste imagini cu scene de abuz preluate din filme mute vechi de zeci de ani.

Aflat la a 7-a ediție, See It Be It este un program de învățare ce include sesiuni exclusive de mentorat, întâlniri cu cele mai influente persoane din business, într-o comunitate internațională de femei care aspiră la poziții de lider în domeniul creației. Experiența VIP include acces gratuit la festival, cazare și transport, o serie de oportunități post-eveniment, precum și șansa de consolidare a profilului profesional și sprijin pentru a deveni ambasador See It Be It.

http://www.roxananita.com/

 

            „Este incredibil să fiu inclusă în inițiativa See It Be It, mai ales când mă uit la profilele celor cu care voi împărtăși această experiență în următorii doi ani”, spune Roxana. „Este o oportunitate fantastică și o onoare pentru mine să fiu îndrumată de unele dintre cele mai talentate femei din industrie. Îmi doresc să aplic cât mai repede tot ceea ce învăț la SIBI în activitatea de zi cu zi și să am șansa să îi pot îndruma și pe alții, la rândul meu”, a mai adăugat ea.

            Mihai Gongu, ECD în cadrul Cheil, precizează că „Roxana nu este doar unul dintre cei mai talentați creativi pe care îi oferă regiunea, ci și un mentor neobosit. Cred că viitorii oameni de creaţie din România pe care îi va susţine în calitate de absolventă SIBI, vor beneficia enorm de pe urma acestei experienţe unice”.

 

Roxana a absolvit Art Directors Club România și după ce a câștigat competiția locală Cannes Young Lions în 2012, a fost selectată în 2015 pentru a reprezenta România la programul ADC Europe Creative Express, absolvind și Eurobest Young Digital Academy. Şi-a continuat activitatea de creație publicitară în ultimii nouă ani și este câştigătoarea a zeci de premii locale și internaționale precum Cannes Lions, LIA Awards, Golden Drum sau One Show.

Comentarii

Continue Reading

Industria de Publicitate

Branduri cu dragoste sau despre conceptul de Lovemark

Avatar

Published

on

            În anul 2004, un nou concept îşi făcea apariţia în domeniul marketingului, Lovemark, la iniţiativa lui Kevin Roberts, directorul executiv al agenţiei de publicitate Saatchi & Saatchi. O idee pe cât de simpatică la prima vedere, pe atât de îndrăzneaţă, pentru că urmăreşte să înlocuiască brandurile sau cel puţin să le ducă la un alt nivel. All you need is love ! Iubirea se anunţă a fi soluţia salvatoare a brandurilor.

 

Pentru a deveni un lovemark, produsul are nevoie de trei ingrediente cheie: mister redat prin poveşti impresionante, timpuri primordiale, mituri şi multă inspiraţie, crearea unei experienţe complete prin reunirea celor cinci simţuri şi o relaţie strânsă cu consumatorul redată de angajament şi empatie. Paralel cu acest prim set de idei este şi axa dragoste – respect. Sistemul urmăreşte să măsoare cât mai eficient nivelul de emoţie şi cel al angajamentului. Un lovemark adevărat iubeşte, dar şi respectă clienţii.

Esenţa conceptului de lovemark are la bază o idee destul de simplă, dar bine pusă în valoare: omul este considerat o fiinţă raţională, dar în realitate este mai degrabă influenţat de emoţii. Neurologul Donald Calne zice că „diferenţa esenţială dintre emoţie şi raţiune este că prima duce la acţiuni, în timp ce ultima determină concluziile.” Brandurile sunt într-o continuă schimbare, la fel este şi consumatorul, care nu mai doreşte doar să asculte, ci şi să participe. Cumpărătorului modern îi place să-şi aleagă propriile „setări” şi apelează tot mai mult la personalizare.

Clientul actual are un simţ critic din ce în ce mai dezvoltat şi pare să devină imun la valul de mesaje care-l invadează zilnic. Dar acest apel la emoţie ne determină să alegem, să reţinem şi să folosim în timp anumite mărci. Lovemarks reprezintă următorul nivel pentru branduri, sunt speciale, tocmai de aceea sunt atât de îndrăgite. Un lovemark reuşeşte să împingă loialitatea unui utilizator dincolo de raţiune, într-o legătură specială.

Mai mulţi cercetători au realizat studii despre  factorii care determină loialitatea faţă de un produs şi au propus diferite modalităţi de măsurare a fenomenului de brand loyalty. Lupta dintre mărci nu mai este una de „raft”, ci s-a mutat în mintea, dar mai ales, în inima consumatorilor. Specialiştii cred că există mai multe tipuri de cumpărători: cei care cumpără de fiecare dată acelaşi brand, clienţi care urmăresc două sau trei branduri din aceeaşi categorie, o parte care achiziţionează un singur brand, pentru un timp şi în final, persoanele care sunt mereu în căutarea noutăţilor. Un lovemark adevărat se încadrează în prima categorie, adică reuşeşte să capteze cumpărătorul atât de mult încât să revină mereu.

Pe site-ul dedicat noului concept, susţinut de agenţia Saatchi & Saatchi, există o rubrică dedicată poveştilor celor mai îndrăgite lovemarks. De pildă, Coca-Cola nu este doar unul dintre cele mai populare şi bine vândute branduri la nivel global, dar şi un lovemark emblematic. De asemenea, această categorie specială de produse înveseleşte şi lumea copiilor. Într-o eră a jucăriilor hi-tech sau a păpuşilor fotomodel, compania japoneză Sanrio aduce în atenţia celor mici o pisicuţă drăgălaşă, Hello Kitty. Interesant este că personajul nu are gură deoarece, conform creatorilor, aceasta vorbeşte într-un limbaj universal, cel al inimii. Un alt lovemark îndrăgit de toate vârstele este şi Kinder Surprise care îmbină dulcele preferat al copilăriei, ciocolata, cu bucuria descoperirii unei noi surprize de fiecare dată.

Fiecare dintre noi are câte un lovemark. Unii nu îşi imaginează nici măcar o zi fără smartphone, alţii fără cafeaua preferată sau fără produsele potrivite de îngrijire. Un alt exemplu interesant este crema Nivea. Numele produsului provine din limba latină şi se traduce prin „alb(ă) ca zăpada”. Utilizarea din generaţie în generaţie este o poveste comună multor consumatori Nivea şi a fost ideea de bază pentru campania ce marca 100 de ani de existenţă pe piaţă.

Comentarii

Continue Reading
Advertisement

Facebook

PREMIILE RADAR DE MEDIA

Trending

google.com, pub-4886972132153269, DIRECT, f08c47fec0942fa0