Replica Agerpres la criticile aduse pentru cenzură: „Respectarea standardelor jurnalistice nu reprezintă cenzură”

Agenţia Naţională de Presă, Agerpres a venit cu un răspuns oficial în urma acuzelor de cenzură după ce un material a fost scos de pe site-ul agenţiei. Agerpres spune că „respectarea standardelor jurnalistice nu reprezintă cenzură” şi în scopul de a manifesta deschidere totală asupra activității editoriale a agenției, conducerea a decis că, timp de o lună, fluxul de știri externe al AGERPRES să fie disponibil public. Astfel, folosind datele de logare (UŞER: externe și PAROLA: agerpres), se arăta într-un comunicat de presă, remis RADAR DE MEDIA. 

În urma articolului apărut pe site-ul www.flux24.ro, cu titlul „#Proteste: Agerpres critică agenția germană de știri că nu știe cum e cu ordonanțele Guvernului”, în care AGERPRES este acuzată de critici aduse unei agenții de presă străine, precum și în urma altor apariții în mediul on-line ale subiectului, a fost verificat fluxul Redacției Politici Internaționale – România în lume.  Prin această verificare au fost identificate trei știri care încălcau Codul Deontologic al Jurnalistului din cadrul AGERPRES, precum și procedurile interne ale agenției.

Jurnalistul AGERPRES trebuie să prezinte în mod corect, obiectiv, complet şi echidistant evenimentele. Astfel, autorul unei știri nu are voie să își exprime punctul de vedere cu privire la evenimentele relatate sau să ia poziție cu privire la acestea, pentru a nu distorsiona conținutul original. Amintim că știrea de agenție este obiectivă și imparțială, și nu cuprinde puncte de vedere subiective ale autorului.

În cazul de față, redactorul AGERPRES a adăugat conținutului anumite note redacționale prin care atrăgea atenția cu privire la posibile inexactități incluse în știrile originale – ale dpa și AFP, fără să își consulte superiorul ierarhic și exprimându-se în numele întregii redacții. În prima știre publicată la ora 20:36, cu titlul „Agenția DPA remarcă participarea președintelui Iohannis la manifestația de la București” au fost adăugate următoarele note:

„’Am venit aici (…) ca să-mi arăt indignarea. O gaşcă de oameni politici cu probleme penale vrea (…) să slăbească statul de drept’, a spus Iohannis în faţa camerelor care filmau, în mijlocul protestatarilor din Piaţa Universităţii, în apropierea centrului capitalei. (nota redacţiei Agerpres: parantezele din citat indică omisiuni ale DPA)”.

„Decretele intră în vigoare imediat şi sunt ireversibile, chiar dacă parlamentul încearcă ulterior anularea lor’ explică în încheiere DPA, referindu-se evident la ordonanţele guvernului, fără a face distincţia între cele simple şi cele de urgenţă”.

În cel de-al doilea material publicat de către redactorul AGERPRES la ora 20:55, cu titlul „AFP: Peste 10.000 de români, inclusiv preşedintele, împotriva unui proiect de graţiere”, acesta face următoarele precizări:

„’Este inadmisibil să se schimbe legislaţia şi zeci, chiar sute de politicieni să fie albiţi’, s-a indignat el. (nota redacţiei Agerpres: AFP nu oferă traducerea exactă a frazelor complete ale preşedintelui, aşa cum au fost ele înregistrate şi redate inclusiv de Agerpres)”.

„Guvernul social-democrat al lui Sorin Grindeanu a publicat miercuri două decrete (n. red. Agerpres: ordonanţe) de urgenţă în virtutea cărora circa 2.500 de deţinuţi care ispăşesc pedepse de până la cinci ani închisoare ar fi graţiaţi, în timp ce mai multe infracţiuni ar fi decriminalizate”.

De asemenea, la ora 21:19, a fost publicat materialul cu titlul „Reuters: Mii de oameni protestează împotriva guvernului în România”, tot de către același redactor al AGERPRES. Acest text nu întrunea cele trei părţi esențiale ale unei ştiri scrise sub forma piramidei răsturnate: lead, corpul ştirii și final.

Astfel, conducerea agenției a luat decizia de a anula aceste trei materiale, urmând în tocmai procedura internă de anulare a știrilor.

De asemenea, referitor la declarația redactorului AGERPRES pentru www.paginademedia.ro: „Evident, şi redacţia online a agenţiei considerat că aceste ştiri merită difuzate”, menționăm faptul că acesta s-a folosit de mecanismele/procedurile interne pentru promovarea materialelor sale (pe care le-a semnalat ca urgente/importante) pe site-ul public www.agerpres.ro. Ca urmare, Redacția Online a preluat ca atare materialele respective, la cererea redactorului.

Totodată, Comisia de Etică și Disciplină din cadrul AGERPRES a fost sesizată în cazul de față, atât pentru cercetarea modului de anulare a știrilor, cât și pentru cercetarea redactorului în cauză.

Dincolo de toate acestea, AGERPRES nu a dorit să încalce prevederile incluse în contractele încheiate cu agențiile de presă mai sus menționate.

Mai mult, AGERPRES a acoperit editorial, prin știri text, foto și video, evenimentele legate de protestele de duminică, 22 decembrie 2017, realizând și sinteze privind relatările din presa internațională. Detalii la linkurile: https://goo.gl/ypWZDZ; https://goo.gl/msSw2X; https://goo.gl/unLtwF.

În scopul de a manifesta deschidere totală asupra activității editoriale a agenției, conducerea a decis ca, timp de o lună, fluxul de știri externe al AGERPRES să fie disponibil public. Astfel, folosind datele de logare (USER: externe și PAROLA: agerpres), vor putea fi analizate știrile corecte și echidistante oferite de AGERPRES partenerilor și publicului. Vă invităm să vă exprimați în continuare punctul de vedere despre activitatea noastră și vă asigurăm că scopul principal al Agenției Naționale de Presă AGERPRES este de a informa publicul la cele mai înalte standarde ale deontologiei jurnalistice.

Agenția Națională de Presă AGERPRES își prezintă scuzele pentru eventualele neplăceri provocate partenerilor și publicului. Echipa AGERPRES vă asigură că va face tot posibilul pentru a elimina în viitor astfel de situații.

Agenția îşi continuă misiunea de a informa prompt şi obiectiv, oferind presei, publicului și partenerilor noștri posibilitatea de a se conecta în permanenţă la ştiri şi materiale jurnalistice, interne și internaționale, de calitate.

SRR spune că a primit în 2017 mai puţini bani faţă de anii precedenţi de la Guvern