Televiziunea Română, singura instituţie media care contribuie la Fondul Cinematografic Naţional cu 15% din veniturile încasate din publicitate, deschide sesiunea de finanţare pentru anul 2020, conform Ordonanţei de Guvern nr. 39/2005.

Producătorii independenţi de pe piaţa de film din România pot beneficia de suma totală de 807 000 lei, în următoarele condiţii:

–  solicitanţii de finanţare din Fondul Cinematografic Naţional trebuie să fie titulari ai unui contract de credit direct cu Centrul Naţional al Cinematografiei;

–  solicitanţii să nu aibă/să nu fi avut contract de finanţare cu TVR, contract a cărui derulare a fost viciată, suspendată sau întreruptă din cauze neimputabile finanţatorului;

–  filmele de ficţiune de lung metraj şi documentarele de lung metraj pentru care se solicită finanţare trebuie să se afle în perioada de postproducţie.

Finanţatorul va departaja solicitările în funcţie de îndeplinirea condiţiilor enunţate mai sus şi numai după:

–  analiza sinopsisului, treatmentului/viziunea regizorală, scenariului;

–  vizionarea unei secvenţe de 15’ din film;

–  primirea acceptului din partea producătorului privind limita superioară a finanţării, care nu va depăşi 7% din suma totală de 807.000 de lei alocată pentru finanţări;

La încheierea contractelor de finanţare, cu termene de plată integrală până la data de 31 decembrie 2020, cesionarea drepturilor de difuzare constituie avantaj.

Proiectele pentru care se solicită finanţare trebuie trimise online pe adresa casadeproducție@tvr.ro

Fiecare proiect trebuie să fie însoţit de:

a) copie de pe notificarea prin care CNC a declarat proiectul câștigător sau de pe contractul de credit

b)  un document cu contactele (mail si telefon) a minimum două persoane care vor administra relația cu echipa TVR privind această procedură de finanțare

c)  declarație prin care producătorul acceptă ca limită maximă de finanțare 7% din 807000 lei

d) copie de pe procesul verbal de finalizare a filmarilor depus la CNC

e)  scenariu
f)   treatment sau viziune regizorală
g)  sinopsis
h)  plan de producţie
i)   plan financiar
j)   distribuția filmului
k)  un link securizat cu o secvenţă de 15′ din film.

Documentele enumerate de la punctul a) la punctul j) vor fi trimise într-un singur fișier de tip .zip sau .rar (care să nu depășească 24 MB). Fișierul va fi denumit după cum urmează: DenumireProducator_ TitluProiect.zip/.rar

Data limită pentru depunerea proiectelor este marţi 6 noiembrie 2020, ora 12.00.

Până în prezent, TVR a finanţat peste 165 de filme, din toate genurile cinematografice, producţii semnate de regizori debutanţi sau consacraţi, multe dintre acestea fiind premiate la festivaluri de anvergură.

             A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti. Au fost odată doi tineri antreprenori care au decis că este momentul să ia atitudine și să se implice într-una dintre cele mai frumoase misiuni: aceea de a planta 1 milion de copaci în România!

Pentru că defrișările iresponsabile trebuie să fie combătute, pentru că, potrivit Greenpeace România, țara noastră pierde 3 ha de păduri pe oră, iar doar 1% din suprafața tăiată și exportată ilegal este descoperită, Filip Baschir și Robert Szkokan au înțeles că o criză a pădurilor este și o criză a dezinformării. Cei doi antreprenori au avut astfel ideea de a deschide un business cu brățări realizate manual, din ață de proveniență românească, iar pentru fiecare brățară vândută să planteze un copac. Așa a luat naștere Muma Pădurii, a cărei poveste e astăzi cât se poate de reală și de actuală și care are o misiune clară, pe lângă componenta sa educativă: să ajungă la 1 milion de copaci plantați, cu ajutorul tuturor!

O brățară = un copac plantat

De la această idee simplă, Filip și Robert, ca doi veritabili feciori ai codrului animați de amintirile copilăriei petrecute în mijlocul naturii, au reușit să lanseze un business de poveste. Iar misiunea lor este una ce poate deveni a tuturor, căci pentru fiecare brățară vândută se va planta un copac. Pe 22 octombrie, Muma Pădurii lansează noua colecție de brățări, în culorile toamnei, dar și două modele noi, dintre care unul poate fi purtat atât ca brățară, cât și drept colier. „1 milion de copaci e un target pe care ni l-am impus, iar pentru atingerea lui e nevoie de implicarea copiilor Mumei care cumpără brățările și în felul acesta contribuim cu toții la plantarea copacilor. După ce vom vedea plantat acest milion, de ce să nu privim și mai departe și să ne propunem, poate, să plantăm 20, un copac pentru fiecare român ?! Dar le luăm pe rând”, spune încrezător Filip Baschir, co-fondator Muma Pădurii.

Lansat la finele anului trecut, business-ul și povestea sa au fost foarte bine primite, iar în primele două luni a fost deja donată suma necesară plantării a 1.000 de copaci, cu ajutorul celor care au cumpărat brățări și au devenit astfel parte din comunitatea Mumei. Și ca orice personaj de poveste, Filip și Robert au și ei parte de ajutoare în basmul pe care l-au pornit: „În primele două luni am vândut și am donat echivalentul a puțin peste 1.000 de copaci. Feedback-ul din piață ne umple inimile de fericire pentru că oameni tare faini au venit lângă noi. Vom crește o comunitate tare, tare frumoasă! Plantăm cu partenerii noștri de la Tășuleasa Social, ei fac asta de 16 ani deja, o fac bine și nu se lasă. Momentan ei aleg zonele în care se fac plantările, având experiența și expertiza necesare. În timp, ne dorim să plantăm în zonele de care este mai multă nevoie și în care pădurea să ajute comunitatea respectivă”, explică Filip.

Muma Pădurii, un business puternic social

Oamenii care au nevoie de reintegrare socială sunt precum copacii tăiați, dar cu rădăcini bune care pot să crească frumos din nou. De la această idee au pornit fondatorii Muma Pădurii atunci când și-au ales făuritorii brățărilor: adulți care au nevoie de reintegrare socială. Ei sunt cei care realizează manual toate modelele de brățări, astfel că o brățară vândută înseamnă un copac plantat, dar și un loc de muncă pentru cineva care are mare nevoie de asta. „Ideea a venit după multe prototipuri de brățări care nu erau ce ne trebuia. Fail după fail. Până când, la un moment dat cineva ne-a dat ideea să căutăm asociații diverse care fac asta. Zis și făcut! Așa am găsit pe Eli și pe Roxana, care împreună au acest minunat proiect numit „Un Loc”. Acești făuritori sunt toți abandonați de mici și, ajunși la vârsta de adult, sunt încă blocați în instituțiile statului. Așadar, ei trebuie scoși de acolo de asociații. Noi ajutăm la faptul ca acești oameni să aibă un job”, mai spune Filip.

Povestea Mumei Pădurii poate fi povestea oricui, așa cum mărturisesc Filip Baschir și Robert Szkokan. Cei doi tineri antreprenori își continuă misiunea, iar cei care vor să se alăture acestei comunități de fapte bune, o pot face pe site-ul proiectului: https://www.mumapadurii.com/ .

Muma Pădurii

Facebook: https://www.facebook.com/mumapaduriiro

Instagram: https://www.instagram.com/mumapadurii_/

Web: https://www.mumapadurii.com/

            Criza sanitară globală resimțită puternic și în România a evidențiat carențele sistemului educațional din țara noastră. În condițiile stării de urgență și amenințării intrării în scenariul roșu, când școli din localități din toată țara vor trece în sistemul online, sute de mii de copii nu au acces la educație.

În lipsa tehnologiei și a conectivității, școala online rămâne un deziderat greu accesibil pentru elevii din mediile defavorizate. Educația din România intră în „stare de alertă”, iar necesitatea unui salt la condițiile tehnologice proprii secolului 21 devine evidentă. Astfel, la inițiativa unor lideri din comunitate și cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA, Narada oferă voluntarilor înscriși pe site EduBox, kit-ul de prim-ajutor educaţional atât de necesar în proiectul digitalizării mediului educațional din România.

„Într-o lume în care dreptul la educație este recunoscut ca atare, dar accesul la educație nu este garantat, avem nevoie de oameni cu un simț civic puternic să se adune și să pună lucrurile în mișcare. Pentru cei rupți de acces, figurativele uși spre o viață mai bună nu numai că nu se deschid, ci dispar cu totul din peisaj. Cred cu tărie în puterea educației de a crea oportunități, de a informa și de a transforma oameni care la rândul lor pot transforma societatea în care trăim într-o comunitate prosperă. Împreună cu cei de la Narada și partenerii noștri ne-am propus să combatem lipsa accesului la educație și sperăm să creăm o comunitate cât mai mare, gata să sară în ajutorul celor care au nevoie” spune Constantin Rusu, Alumni Fulbright și voluntar Narada.

În mod concret, voluntarii care se înscriu pe platform Narada.ro primesc chiar la ușa lor o cutie care conține atât device-urile de recondiționat, cât și kitul complet pentru a realiza acest lucru: stick pentru instalare sistem operare, dezinfectant și o scrisoare pentru copilul căruia îi e destinat device-ul. Voluntarul sau prietenii din anturajul său pot adăuga în EduBox device-urile pe care vor să le doneze, astfel încât efectul inițiativei Narada să fie amplificat.

„Am inițiat EduBox având în minte o problemă imensă cu care se confruntă sute de mii de copii din România: imposibilitatea conectării la școala online. Ne-am unit forțele cu Narada, voluntarii și partenerii lor, am accesat un grant din partea Ambasadei S.U.A. pentru sponsorizarea proiectului și împreună lucrăm pentru a conecta mii de copii ce provin din medii defavorizate la școala online”, spune Ștefan Florea, Alumni Fulbright și voluntar Narada.

Narada și-a propus ca, până la finalul acestui an, 10.000 de copii din medii defavorizate să aibă acces la educația digitală. În doar două luni după închiderea școlilor în starea de urgență, Narada a reușit să conecteze la educație prin tehnologie 1.000 de copii din sate și comunități vulnerabile. Până acum, peste 50 de voluntari Narada au ajuns în 8 județe din 18 localități diferite, asigurând device-uri și internet copiilor fără acces la tehnologie, propunându-și ca până la finalul anului, cu ajutorul partenerilor alăturați, numărul celor care vor primi sprijin să fie de zece ori mai mare.

Prin implicarea oamenilor care cred în puterea educației ca instrument de a schimba societatea, Narada aduce în România o perspectivă inovatoare și eficientă asupra actului sprijinirii copiilor din medii defavorizate. Funcționând pe modelul „comunități care ajută alte comunități”, Narada se situează la intersecția dintre nevoile profesorilor și elevilor cu acces limitat la educația digitală și lumea celor care au privilegiul timpului sau resurselor financiare și cred că educația poate schimba cu adevărat fața societății.

Una dintre implicațiile crizei sanitare parcurse în ultimele luni este evidențierea faptului că și educația are nevoie de măsuri de prim-ajutor. EduBox, kit-ul de prim-ajutor educațional oferit de Narada la inițiativa unor lideri din comunitate și cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA, se înscrie între aceste măsuri mai mult decât necesare în contextul traversat de societatea românească în momentul actual. Și pentru că „puterea stă în comunitate”, Narada îi invită pe toți cei care doresc să ajute să acceseze prima platformă de crowdfunding pentru profesori din România, să se înscrie ca voluntari EduBox pentru ca educația digitală să devină astfel un deziderat împlinit.

NARADA: Aducem educația în secolul 21

Narada este o comunitate formată din antreprenori, manageri, oameni de acțiune al cărei scop este acela de a oferi soluții eficiente și rapide de modernizare a educației. Narada e o organizație născută sub umbrela Romanian Business Leaders Foundation (rbls.ro) cu scopul de a hrăni inovația în educație la firul ierbii.

NARADA conectează proiectele profesorilor din sistemul public cu mediul de business și viceversa. Cu alte cuvinte, #1 încurajează și ajută profesorii să creeze proiecte care inovează în sălile de clasă și/sau rezolvă probleme ale elevilor, #2 aduce în atenția mediului de business proiectele profesorilor și face tot posibilul ca acestea să fie finanțate. #3 În final, supervizează implementarea acestora, măsoară rezultate și multiplică lucrurile care au funcționat. Un singur proiect educațional nu va schimba educația, dar forța a mii de astfel de proiecte, DA.