Connect with us

UTILE

Rolul si importanta femeilor în avocatura românească

Published

on

Poate părea senzațional astăzi, dar drumul european al femeilor în exclusivista lume a avocaților a fost deschis de o româncă. Vorbim despre prima femeie avocat din Europa și prima femeie din lume ce a susținut un doctorat în Drept. Iar aceste realizări academice au avut loc la prestigioasa Universitate din Sorbona, Franța.

Născută în București la 25 Aprilie 1867 într-o familie influentă, al cărui cap, Dumitru Bilcescu, era Șeful Controlului Finanțelor Publice, tânăra Sarmiza Bilcescu – Miza, cum era alintată de familie și de cunoscuți – a beneficiat de prietenia dintre familia sa și celebra familie a Brătienilor, cu a cărei copii obișnuia să petreacă mult timp. Fire voluntară și curioasă, activă până la disperarea părinților și cu o curiozitate înnăscută. După absolvirea Colegiului „Sfântul Sava” din capitală o carieră umanistă la Facultatea de Litere din Paris părea un drum firesc pentru adolescenta băiețoasă. Dar niciodată tinerii nu au fost foarte previzibili, așa că odată ajunsă în Franța s-a hotărât să se înscrie la Facultatea de Drept de la Sorbona. Atunci, ca și acum, aceasta reprezenta una din cele mai exigente și prestigioase universități din lume. Nu trebuie să ignorăm perioada la care s-a raportat această aventură. Profesorii cu greu puteau accepta imixtiunea unei fete într-un domeniu ce aparținea exclusiv bărbaților. A fost dată afară de la cursuri, i-a fost interzis accesul în facultate. Dar acestea nu reprezentau obstacole suficient de mari pentru adolescenta rebelă. Beneficiind de suportul necondiționat al familiei, hotărâtă să dărâme tabuurile epocii, cu un apetit pentru studiu ieșit din comun, a reușit ca după primul an de studiu să capete recunoașterea profesorilor cei mai puțin favorabili cu prezența unei femei la cursurile lor. Iată cum în 1887 obține licența în Științe Juridice la Universitatea din Sorbona, fiind prima femeie din România care accede la educație juridică la cel mai înalt nivel.  Dar Sarmiza Bilcescu mai avea lucruri de spus. La 12 Iunie 1890 devine prima femeie din lume ce își susține teza de doctorat și obține titlul academic de Doctor în Drept al Universității din Sorbona.

Revenită în țară reușește cu greutate să se înscrie în Baroul Ilfov, însă realizează curând că nu va avea foarte multe șanse de reprezentare la bară, fiind în permanență ocolită de clienți. Astfel decide să se dedice activităților de sprijin al vieții de familie și drepturilor femeilor. Se căsătorește cu distinsul inginer de mine Constantin Alimănișteanu, cu care va avea un fiu. Ajunge în anturajul reginei Maria a României, căreia îi predă lecții de limba română. Nu se oprește aici, alături de regină susține concerte de pian. Susținută de soțul său militează pentru înființarea centrelor pentru lucrul costumelor populare naționale numite „Ateliere de Cusătorie” în mediul rural. Apoi se ocupă personal de trimiterea costumelor naționale doamnelor din înalta societate Franceză sau Britanică. Un adevărat ambasador ce a lucrat pro-bono, din dragoste pentru țara sa. Înființează Consiliul Superior al Industriei Casnice, se implică în crearea de cămine studențești, cu precădere pentru studenții la Drept, prezidează Federația Femeilor Universitare și intră în politică din partea Partidului Național Liberal. În anul 1935 se retrage din viața publică la moșia sa din Muscel, unde se și stinge în vara acelui an. Conform dorinței sale a fost înmormântată în costum popular, ultima sa acțiune fiind lăsarea prin testament a sumei de 25 milioane de lei, destinați construirii Palatului Industriei Casnice.

Povestea Sarmizei Bilcescu poate reprezenta un subiect de roman sau chiar un scenariu de film. Pentru cabinetul nostru iasiavocatura.ro este mai degrabă o provocare, un model de urmat și poate mai presus de toate o dovadă a faptului că limitele nu există decât în mintea noastră.

Un pic mai aproape de sufletul nostru, probabil datorită unei doze subiective de patriotism local, este o altă femeie remarcabilă nu numai a acestei țări, dar chiar a Iașiului. Ați ghicit, ne-am gândit la Ella Negruzzi. Născută la Iași în 1876 într-o familie ce a jucat un rol deosebit de important în viața politică și culturală a Moldovei și apoi a României. După decesul tatălui, atât Ella cât și fratele său sunt educați de unchiul lor, academicianul Iacob Negruzzi, membru fondator al Societății Junimea și Președinte al Academiei Române în două rânduri. După absolvirea Externatului Secundar de Fete se înscrie și apoi în 1913 absolvă cursurile Facultății de Drept din Iași. În 1914, la un an după absolvire face cerere pentru admiterea în barou și este refuzată.  Odată, încă odată, și încă odată. După șase ani și mai multe procese Ella a devenit prima femeia avocat din România care a urmat cursurile unei universități românești. Spre deosebire de predecesoarea sa Sarmiza Bilcescu, Ella Negruzzi practică avocatura. Prima oară la Covurlui – Galați iar din 1919 în Baroul București. Dar deosebirile se opresc, în linii mari, aici. Pentru că și Ella, ca și Miza, s-au implicat puternic în emanciparea societății românești. În 1917 semnează „Petiția femeilor române către Senatul României” prin care se solicită drepturi politice pentru femei. Putem spune astăzi că acordarea drepturilor și libertăților conform Constituției României din 1923 se datorează într-o oarecare măsură și mișcărilor feministe în care au fost implicate aceste generoase militante.

Membră a Partidului Național Țărănesc pe listele căruia câștigă un post de consilier local în București, Ella Negruzzi își oferă cu generozitate fiecare clipă idealurilor în care crede cu tărie. După ascensiunea fascismului în Germania se înrolează în Grupul Avocaților Democrați ce militează împotriva războiului. În 1936 înființează organizația „Frontul Feminin” al cărui scop era educarea femeilor și instruirea lor pentru a-și putea apăra drepturile economice, politice, sociale și culturale.

De altfel, structura umanistă și generozitatea Ellei Negruzzi a făcut ca aceasta să militeze toată viața împotriva războiului, pentru promovarea culturii și emanciparea femeilor. Pe 19 decembrie 1948 s-a stins din viață cea care a contribuit atât de mult la evoluția societății românești și care prin efortul său a făcut ca drepturile civile să coboare din litera legii în mijlocul poporului.

Comentarii

comments

Powered by Facebook Comments

Reclame
Advertisement
Click to comment

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.




MOTOR CAUTARE GOOGLE

ADVERTORIALE

www.creditrapid.ro

motocultor

pentru sufletul tau

Advertisement

Facebook

Advertisement

IN Trending