Connect with us

BAZAR

Rusia ramane dușmanul nostru geopolitic?

Mitt Romney, fostul adversar din alegerile prezidentiale al lui Barack Obama, a avut parte de numeroase critici injuste toamna trecută când a numit Rusia “dușmanul nostru geopolitic.” Rusia rămâne o țară cu vaste resurse naturale, cu o uriasa capacitate militară – dispunand de aproape de doua ori mai multe ogive nucleare decat SUA – și cu un capital uman de cea mai înaltă calitate. Pe langa acești indicatori clasici geopolitici de putere, Romney a remarcat ca liderii Rusiei au afirmat clar că interesele lor de multe ori nu coincid cu preferințele politice americane.

Redactia Radar de Media

Published

on

Inca din  secolul al 18-lea, atunci când Adam Smith a scris că “exista multa ruina in cadrul unei natiuni,” el se referea, în general, la rezistenta țărilor în condiții de mare adversitate. Astăzi, cuvintele lui par a fi deosebit de bine adaptate la Rusia.

Istoria sa din secolul al 20-lea a fost marcata  de revoluții sociale problematice (prima a distrus Imperiul Rus, a doua a dizolvat Uniunea Sovietică) și a suferit si  infrangeri militare usturatoare (în Japonia în 1905, în primul război mondial un deceniu mai târziu, și apoi din nou în Afganistan în anii 1980).

 

Colectivizarea forțata a exploatațiilor agricole a cauzat foametea a milioane de oameni în anii 1930, și chiar victoria asupra naziștilor a costat zeci de milioane de vieti omenesti. Este o minune că Rusia a supraviețuit și chiar mai uimitor că prosperă, atât punct de vedere economic și ca un actor-cheie în politica  afacerilor mondiale.

Mitt Romney, fostul adversar din alegerile prezidentiale al lui Barack Obama, a avut parte de numeroase critici injuste toamna trecută când a numit Rusia “dușmanul nostru geopolitic.” Rusia rămâne o țară cu vaste resurse naturale, cu o uriasa capacitate militară – dispunand de aproape de doua ori mai multe ogive nucleare decat SUA – și cu un  capital uman de cea mai înaltă calitate. Pe langa acești indicatori clasici geopolitici de putere, Romney a remarcat ca  liderii Rusiei au afirmat clar că interesele lor de multe ori nu coincid cu preferințele politice americane.

 

Un efort hotărât de a înțelege gândirea strategică a Federatiei Ruse raportata la situația din Siria, ar putea plăti dividende reale în ceea ce privește sublinierea puterii geopolitice adevărate a Moscovei  pe scena mondială. Raționamentul Rusiei în ceea ce privește Siria este inradacinat  într-un mod oarecum de tipul “matrioska”. Primul strat de motivație trebuie să fie cu siguranță definit de determinare politica  pentru a acorda  permisiunea tacită – așa cum s-a întâmplat în cazul Libiei –  pentru o acțiune militară internațională împotriva regimului Assad. Cu toate acestea, o altă preocupare trebuie să fie  menținerea unei flote navale ruse  în Marea Mediterană cu acces direct  către portul sirian Tartous.

Dar într-un sens strategic mai larg, Moscova se poate uita la Siria ca la ancora  unui arc anti-sunnit de țări prietene care formeaza  pivotul american din zona Orientului Mijlociu. Acest punct explica de altfel importanta pe care Moscova  o acorda unei potentiale victorii categorice a guvernului sirian impotriva insurgentilor și sprijinul ferm al Rusiei pentru Iran in criza actuala privind proliferarea armelor nucleare. Și, așa cum rușii au o perspectivă exactă privind fisurile etnice din lumea musulmană, nu este deloc surprinzător faptul că Moscova este, de asemenea, sensibila la nevoile și preocupările considerabilei populații creștine din Siria – aproximativ două milioane de persoane, in mare parte ortodoxe.

 

A doua țară de  importanță geostrategică în regiune este Irakul, și orice inițiativă fructuoasa aici ar putea necesita o gândire cu adevărat perversa. Practic, implicația este de a sprijini sunnitii care sunt în prezent acerbi opozanti ai șiiților, minoritatea apropiata de Teheran si care actualmente detine puterea la Bagdad.  Dar, sfârșitul lui Assad în Siria, ceva ce administrația Obama a cerut în mod repetat, de asemenea, ii aliniază cu obiectivele Al Qaeda.

În ceea ce privește Iranul, a treilea punct fierbinte din arcul anti-sunit al Orientului Mijlociu, soluția este mult mai simpla: aceea de a oferi liderilor de la Teheran o garanție că Statele Unite nu vor vota pentru o schimbare de regim daca Iranul abandoneaza total programul său nuclear de dezvoltare de arme nucleare. Această soluție este similara cu  intelegerea  pe care președintele John F. Kennedy a intreprins-o cu Fidel Castro și Nikita Hrușciov pentru a pune capăt crizei rachetelor din Cuba din urmă cu 50 de ani.

 

Pe atunci, în anii 1960, și cel puțin până la sfârșitul anilor 1980, era clar că cele mai multe probleme regionale au fost ancorate într-o rivalitate de nivel mondial între Washington și Moscova. Astăzi, cu toate acestea, există un efort hotărât de a vedea evenimentele regionale ca o separare in politica mondiala de putere – o formulare ciudata, având în vedere că aproape toate fenomenele sociale și economice tind să fie considerate ca fiind legate de tendințele de globalizare.

În toamna anului trecut, Mitt Romney tragea un  semnal amintindu-ne că, desi au trecut teoretic zeci de ani de la Războiul Rece, marile puteri geopolitice contează inca de o maniera absoluta. Ignoranța  acestui  adevăr simplu nu poate duce decat la ruina.

 

Foto Credit: webTV Brasov

Comentarii

Str. Delea Veche, nr. 24, corp D, et. 4, sector 2, Bucuresti. Pentru comunicate de presă, informări și alte materiale, vă rugăm să ne contactați pe email.

1 Comment

1 Comment

  1. Avatar

    ady

    27 iunie 2013 at 11:26

    ,,Protocoalele Inteleptilor sionului,,. jefuirea bogatiilor din Lumea a Treia ,indatorarea, somajul ,saracirea (si prin scumpirea alimentelor), propaganda pentru libertatea drogurilor ,excese sexuale, abrutizarea tineretului natiunilor, ideologia “respectului de libertati individuale ” difuzata in sanul Bisericilor iudeo-crestine si in interiorul natiunilor -state , obscurantismul considerat ca baza a mandriei , conflictele interetnice si ultima noastra realizare , “restrictiile bugetare “, pierderea suveranitatii statelor toate acestea ne permit in sfarsit sa asistam la implinirea ancestrala a “visului” nostru , instaurarea ” Noii Ordini Mondiale”
    evident vor aparea unii agenti orbi de seviciu (cozile lor de topor) care vor spune ca sunt false dar ce exemplu mai bun vreti decit realitatea Preşedintele Israelului, Shimon Peres, a declarat la Davos că guvernele nu mai răspund nevoii oamenilor şi vor fi înlocuite de către marile companii.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Film

„Tudor”, un film istoric iubit de public şi după aproape 60 de ani de la premieră

Avatar

Published

on

            Drama istorică Tudor” din anul 1963, este difuzată de TVR 2, duminică, 5 iulie, în două părţi, de la ora 13:10, respectiv de la ora 20:10.  Prezentat sub sloganul primul film istoric românesc pe ecran lat”, Tudor” îşi are acțiunea la începutul secolului al XIX-lea și este povestea tragică şi eroică a lui Tudor Vladimirescu. Filmul are la bază elemente din poemul și piesa de teatru dedicate conducătorului revoluției de la 1821, scrise de Mihnea Gheorghiu. Regia este semnată de Lucian Bratu.

 

Acțiunea este plasată la începutul secolului al XIX-lea. La premiera filmului, „Tudor” inaugura ceea ce s-a numit „epopeea cinematografică națională” şi se axează pe evenimentele istorice de la ascensiunea politică a lui Tudor Vladimirescu în fruntea armatei de panduri, până la asasinarea lui ca urmare a trădării boierilor. Iubitorii filmelor istorice sunt martori la momentele anului revoluționar 1821, Tudor fiind înfățișat în ipostaze diverse, în relație cu pandurii săi și cu boierii de vază ai țării, în iureșul luptelor, dar şi în clipe de tandreţe alături de femeia iubită. Principalele teze ale intrigii, emblematice deopotrivă sunt: „patria este norodul, nu tagma jefuitorilor” și, după înăbușirea răscoalei „ne vom întoarce ca frunza și ca iarba primăverii”.

La începutul secolului al XIX-lea, lupta pentru tron şi intrigile alimentate de dominaţia otomană produc frământari sociale. În acest context, personalitatea lui Tudor Vladimirescu se face remarcată prin lupta împotriva lăcomiei marilor boieri, dornici de îmbogăţire cu orice preţ. Pe cei asupriţi, Tudor îi cheamă la luptă rostind memorabilele cuvinte: „A trecut destulă vreme de când lacrimile noastre s-au uscat!” Evenimentele care urmează nu-i vor da însa posibilitatea să consolideze mişcarea populară. Este trădat şi apoi ucis într-un mod josnic tocmai în momentul în care armata otomana intra în Bucureşti.

 

Cu filmări moderne, o coloană sonoră minunată, din care nu lipsesc emoţionantele cântece olteneşti, scene desprinse din viaţa satului şi jocul actoricesc inegalabil al unor actori celebrii, „Tudor” se numără printre filmele de colecţie ale cinematografiei româneşti. Pentru realizarea unei producţii de asemenea anvergură s-au făcut mari eforturi. Numai pentru filmarea scenei în care Tudor citeşte Proclamaţia de la Padeş, au fost aduşi 25.000 de figuranţi, ţărani din regiune, îmbrăcaţi cu toţii în costume naţionale.

În rolul lui Tudor Vladimirescu a fost distribuit Emanoil Petruţ, alături de George Vraca (Banul Brâncoveanu), Alexandru Giugaru (Boier Glogoveanu), Geo Barton (Benescu), Olga Tudorache (Doamna Şuţu), Fory Etterle (Raşid Paşa), Ion Besoiu (Zoican), Ernest Maftei (Pârvu), Amza Pellea (Gârbea), Valentin Plătăreanu (Episcopul Ilarion) şi George Măruţă (Ipsilanti). Distribuită iniţial în rolul Aristiţa, Tanti Cocea a fost înlocuită ulterior cu Lica Gheorghiu, fiica lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Premiera a avut loc la Sala Palatului, pe 18 noiembrie 1963, filmul având o durată de trei ore şi fiind împărţit în două serii: „Pământ fără lege” şi „Primăvara timpurie”. Pelicula a circulat şi în străinătate: în Italia (cu titlul „Săbiile lui Raşid Paşa”), Cehoslovacia, Republica Democrată Germană şi Argentina.

 

Amintiri din culise

Actorul Ion Dichiseanu, care debutase în „Darclée”, jucase în „Post restant” şi „Porto-Franco”, a intrat de această dată în hainele căpitanului Oarcă. „Ţin minte o scenă, în care mă aflam în fruntea răsculaţilor şi venea Tudor peste noi. El era cu capul limpede, în timp ce noi eram cam ameţiţi. Ţin minte de parcă a fost ieri. A intrat Tudor pe poartă, după care am avut un schimb de replici şi mi-a dat o palmă. Şi ce palmă, cât zece de-ale mele! Mi s-a fisurat maxilarul. Şi Lucian Bratu a fost surprins: „Bine, măi Mimi, ţi-am cerut o palmă veridică, dar nici chiar aşa! De ce nu dai şi tu ca-n filmele americane ?!” Sigur că Petruţ şi-a cerut scuze, dar eu m-am resimţit serios, aşa că n-a mai fost chip să se mai tragă vreo dublă” , a povestit îndrăgitul actor într-un interviu.

 

Comentarii

Continue Reading

Evenimente

Diana Bianca si-a aniversat ziua de nastere. A fost petrecere mare, la care s-a adunat crema showbiz-ului romanesc.

Avatar

Published

on

Diana Bianca Lucan e nascuta pe 1 iulie, chiar in plina vara, iar frumoasa afacerista si prezentatoare tv a ales locatia ideala pentru un astfel de anotimp, pentru sarbatorirea zilei ei de nastere locația prietenei ei, Brigitte Pastramă, Magic Castle Events. Diana nu s-a abatut de la a avea un eveniment memorabil si invitatii au fost tratati cu aperitive si bauturi savuroase si racoroase din partea partenerilor: Vitamin Aqua, Vinurile Samburesti si Aqua Carpatica, un candy bar delicious, iar cornerul foto a fost unul special creat de Masaya Decoration & Cutia Zambetelor.

Desigur, cel mai asteptat moment a fost momentul tortului, un tort superb pe 5 etaje, iar cei prezenti au avut parte de un spectacol de artificii si o masina in miniatură plina de sampanii. Pentru petrecerea aniversară pe care a organizat-o zilele trecute,

Diana Bianca a ales o rochie oglinda de culoare argintie, în care a arătat foarte bine, fiind semnata de Andreea Simona, designerul talentat al brandului Mitiliane Couture.

De la petrecerea Dianei nu au lipsit prietenii vechi: Brigitte Nastase, Florin Pastrama, Vika Blochina, Oana Roman, Denisa Nechifor, Madalina Balan, Emily Burghelea, Adriana Bahmuteanu, Cerasela Rogen, Kamara, avocatul Cristi Sirbu si multi, multi alti prieteni dragi.

Diana a postat pe contul ei de socializare si un mesaj deosebit pentru cei prezenti: “Fericirea adevarata este atunci cand simti toata atentia, dragostea si grija celorlalti in jurul tau.
Multumesc pentru o seara minunata!🙏💗”.

Comentarii

Continue Reading

Evenimente

GOPO şi-a anunţat câştigătorii în cadrul celei de-a 14-a Gale. „La Gomera” a fost desemnat cel mai bun film

Avatar

Published

on

           Luni, 29 iunie, la Verde Stop Arena, a avut loc cea de-a 14-a ediție a Galei Premiilor Gopo, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România. „La Gomera” este marele câștigător al trofeului Gopo pentru Cel mai bun film. Evenimentul, transmis live pe PRO TV PLUS și premiilegopo.ro, poate fi revăzut miercuri, 1 iulie, de la ora 22:15, pe PRO CINEMA. 

 

Amânată cu trei luni din cauza pandemiei, prima ediție a Galei Premiilor Gopo desfășurată în aer liber, a reunit aproximativ 500 de invitați, actori și cineaști, profesioniști ai industriei cinematografice și jurnaliști, precum și vedete de televiziune. Actorul Alex Bogdan a fost pentru al cincilea an consecutiv amfitrionul ceremoniei decernării premiilor, în timp ce vedeta PRO TV, Amalia Enache a prezentat momentele speciale de pe covorul roșu.

 

Corneliu Porumboiu, Cătălin Mitulescu, Adina Pintilie, Dan Chişu, Dorina Lazăr, Adela Mărculescu, Daniela Nane, Magda Catone, Dorotheea Petre, George Ivașcu, Andreea Esca, Dan Bordeianu, Ana Ciontea, Mihai Călin, Diana Cavallioti, Adrian Păduraru, Alex Potocean, Andrei Crăciun, George Piștereanu, Aida Economu, Marius Manole, Cosmina Stratan, Șerban Pavlu, Ana Ularu, Ilona Brezoianu, István Téglás, Dana Rogoz și Pavel Bartoș sunt doar câțiva dintre invitații care au participat la Gala Premiilor Gopo.

 

Filmul „La Gomera”, scris și regizat de Corneliu Porumboiu și produs de Marcela Ursu și Patricia Poienaru (42 Km Film) și-a adjudecat 9 trofee din cele 13 nominalizări, pentru Cel mai bun film, Cea mai bună regie (premiu oferit de Banca Transilvania), Cel mai bun scenariu (premiu oferit de Dacin Sara), Cel mai bun montaj (Roxana Szel), Cea mai bună imagine (Tudor Mircea RSC), Cel mai bun actor într-un rol secundar (István Téglás), Cea mai bună actriță într-un rol secundar (Rodica Lazăr), Cel mai bun sunet (Andre Rigaut, Sophie Chiabaut, Niklas Skarp și Christian Holm), Cele mai bune decoruri (Simona Pădurețu).

Premiul pentru Cea mai bună actriță într-un rol principal, oferit de Aqua Carpatica, i-a revenit actriței Judith State pentru rolul Dana din filmul „Monștri.”. Pentru rolul Vali din filmul „Arest”, Iulian Postelnicu a câștigat premiul Gopo pentru Cel mai bun actor într-un rol principal, oferit de Mercedes-Benz. Premiul pentru Cele mai bune costume, oferit de Cellini, a fost adjudecat de Ana Ioneci și Claudia Bunea pentru filmul „Maria, Regina României”.

            „Distanța dintre mine și mine” (regia Dana Bunescu, Mona Nicoară, produs de: Hi Film Productions, producători: Ada Solomon, Mona Nicoară, Diana Paroiu, Alexandru Solomon) a câștigat premiul pentru Cel mai bun film documentar, oferit de Enel România. „El iubește ochii mei” (regia Enxhi Rista, producător: Viktoria Janssen, Lisa Wischer, Enxhi Rista) a fost desemnat drept Cel mai bun scurtmetraj de documentar, iar premiul pentru Cel mai bun scurtmetraj de ficțiune a fost câștigat de „Havana Cuba” (regia Andrei Huțuleac).

Actrița Cătălina Mihai, protagonista filmului „Heidi” (regia Cătălin Mitulescu), a primit trofeul Tânără Speranță. La categoria Cel mai bun film european, voturile profesioniștilor din cinematografie și ale criticilor de film au mers către „Dolor y gloria (Durere și glorie”), regia: Pedro Almodóvar, distribuit de Independența Film. Premiul Publicului acordat producțiilor autohtone cu cel mai mare succes la box-office în 2019, a fost anul acesta adjudecat de „Oh, Ramona!” și „5Gang: Un altfel de Crăciun”.

 

Momentele memorabile de pe covorul roșu, dar și în cadrul Galei, au fost prilejuite de prezența actorilor Adela Mărculescu, omagiată cu Premiul Gopo pentru Întreaga Activitate, oferit de Apa Nova, și Virgil Andriescu, omagiat cu Premiul Gopo pentru Întreaga Carieră, oferit de Primăria Capitalei prin ARCUB. Două premii speciale pentru carierele lor deopotrivă excepționale și îndelungate au fost acordate scriitorului Radu Cosașu și monteuzei Cristina Ionescu.

 

Momentele muzicale ale serii au fost susținute de Tomma Alistar și The Mono Jacks (Doru Trăscău și Andrei Zamfir). Gala Premiilor Gopo a fost transmisă LIVE pe PRO TV PLUS și pe site-ul premiilegopo.ro, iar înregistrarea va fi difuzată pe PRO CINEMA, în data de 1 iulie, de la 22:15.

 

Gala Premiilor Gopo 2020 este organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc împreună cu Asociația Film și Cultură Urbană. Evenimentul este finanțat de Ministerul Culturii, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, Dacin Sara și Babel Communications, în parteneriat cu Primăria Capitalei prin ARCUB.

 

Urmăriţi mai multe pe:

Website: https://premiilegopo.ro/

Facebook: https://www.facebook.com/PremiileGopo/

Instagram: https://www.instagram.com/premiilegopo/

YouTube: https://bit.ly/PremiileGopo

Comentarii

Continue Reading
Advertisement

Facebook

PREMIILE RADAR DE MEDIA

Trending

google.com, pub-4886972132153269, DIRECT, f08c47fec0942fa0