Trei tineri care au trăit pe viu coșmarul Colectiv 2015 au acum o nouă viață, datorită chirurgului care a reușit imposibilul, Felix Popescu. Povestea lor o aflăm dintr-un documentar emoționant, vineri, 30 octombrie, de la ora 23.10, pe TVR 1.

A fost o seară ce a cutremurat o țară întreagă. O seară care a schimbat destine în câteva minute. Pentru unii a fost sfârșitul. Pentru alții, un nou început. Vineri, pe 30 octombrie, de la 23.10, TVR 1 difuzează documentarul „Omul care dăruiește oglinzi”, un film original ce spune poveștile a trei tineri răniți în clubul Colectiv, a căror viață s-a transformat total după întâlnirea cu medicul Felix Popescu.

Oana, Adina și Alex au ieșit din coșmarul Colectiv cu sechele grave și lipsa parțială a părului. Participarea la concertul rock „Goodbye to Gravity” a năruit în doar câteva minute viața celor două tinere frumoase, care aveau totul, iubeau, se bucurau de joburi pentru care munciseră ani întregi. Alex pendula, la rândul lui, între cariera de avocat și cea de muzician. Incendiul, însă, le-a transformat tuturor viața într-un coșmar.

Chinuiți de obsesia lipsei părului, ei au apelat la o serie de clinici din străinătate, dar nimeni nu a putut să le ofere o soluție.  Din acest motiv, Oana a început să își cumpere peruci, Adina a apelat la turbane și eșarfe pe care le-a împletit în cel mai modern mod cu putință, iar Alex a ales să rămână cu capul acoperit în fața tuturor celor cu care intra în contact.

Felix Popescu a fost cel care a încercat imposibilul și a reușit, pentru prima dată în lume, un implant de păr pe grefă de piele. El a tratat peste 30 de tineri răniți în Colectiv și a realizat 100 de sesiuni chirurgicale pro bono, pentru ca aceștia să redevină ce au fost.

„Documentarea și realizarea filmului au durat un an și două luni, iar poveștile Oanei, Adinei și cea a lui Alex m-au încărcat peste măsură. În primul rând, ei nu mai aveau încredere în jurnaliști, pentru că, timp de cinci ani, le-au fost adresate o serie de întrebări incomode din dorința de a impresiona publicul cu orice preț. Am avut nevoie de mult timp până am construit o relație cu cei trei tineri; pe Alex l-am așteptat șase luni pentru a se convinge că poate discuta deschis cu mine și pentru a mă cunoaște dincolo de profesie”, povestește Alina Amza, realizatoarea documentarului.

„Omul care dăruiește oglinzi” este un documentar care îi înfățișează pe cei trei eroi așa cum sunt astăzi, la cinci ani de la incendiu. Iar poveștile lor au și un „prinț pe cal alb”… sau în halat alb: medicul estetician Felix Popescu, cel care le-a redat atât încrederea în ei, cât și speranța că se mai pot regăsi în imaginea lor din trecut.

„Adina, Oana și Alex privesc cu încredere înainte și continuă să inspire alți oameni pentru ca aceștia să-și păstreze întotdeauna calea pe care au pornit”, mai spune Alina Amza, invitându-ne să le cunoaștem povestea vineri seară, de la 23.10, la TVR 1. Filmul poate fi văzut și sâmbătă, 31 octombrie, la ora 12.00, tot la TVR 1.

Documentarul „Omul care dăruiește oglinzi” nu este unul ușor de vizionat. Dar este o producție pe care merită să o urmărim. Un subiect despre învingători, despre cei care nu au renunțat, cu intense trăiri datorate emoției interlocutorilor. O poveste reală, sinceră și emoțională, relatată de trei oameni puternici, care demonstrează în continuare că nimic nu îi poate opri din drum.

            A şaptea ediţie a emisiunii „Adevăruri despre trecut”, pe care telespectatorii TVR 1 o vor putea urmări miercuri, de la ora 22.00, ne aduce noi mărturii despre destinul omului de rând din comunism. Pe 28 octombrie aflăm povestea CEC-ului.

În cel de-al zecelea sezon Adevăruri despre trecut, în fiecare miercuri, de la 22.00, echipa coordonată de Raluca Rogojină ne prezintă, timp de o oră, poveşti adevărate despre ce a însemnat viaţa românilor înainte de 1990.  Continuăm, în ediţia din 28 octombrie, cu povestea CEC-ului, celebra Casă de Economii şi Consemnaţiuni. Iată câteva dintre lucrurile uitate sau mai puţin cunoscute despre instituţia care se ocupa de economiile românilor:

1. Ideea înfiinţării unei instituţii unde oamenii să-şi depună economiile a apărut pe meleagurile noastre în timpul Revoluţiei paşoptiste. Dar de-abia în 1864 a fost fondată Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni de către Alexandru Ioan Cuza, în cadrul reformelor care doreau o modernizare a României. Casa de Economii, o instituţie care avea ca domeniu de activitate administrarea banilor populaţiei, apare 16 ani mai târziu.
2. În anii regimului comunist, Casa de Economii şi Consemnaţiuni – cum a început să se numească din 1948 – a fost singura instituţie financiară la care cetăţenii obişnuiţi aveau acces. Încă de la început, instituţia s-a ocupat de educaţia financiară a românilor, încercând să-i înveţe să economisească. Cum de banii atraşi de la populaţie se folosea statul, activitatea de atragere a clienţilor a continuat şi în vremea comuniştilor.
3. Cartonaşe în genul celor care astăzi se oferă ca premiu la cumpărături în supermarket-uri erau, în anii regimului comunist, metode de economisire la CEC.

În perioada comunistă, prima idee a fost de a-i convinge pe cât mai mulţi elevi să economisească la CEC. În acest scop, li se ofereau carnete CEC cu depuneri de 100 de lei tuturor nou-născuţilor din data de 31 octombrie, Ziua Mondială a Economiei. Apoi, se făcea educaţie financiară în şcoli; erau organizate concursuri pe teme de economisire, ba chiar se învăţau poezii despre avantajul depunerilor la CEC. Şi tot o metodă de economisire la CEC o reprezentau cartonaşele în genul celor care astăzi se oferă ca premiu la cumpărături în supermarket-uri.

4. Spre sfârşitul anilor ‘70, în şcoli s-a înfiinţat Casa de Economii Şcolare, cu scopul de a atrage şi mai mult elevii spre economisire.
5. Cel mai cunoscut libret lansat de CEC în perioada comunistă era cel care îţi permitea să îţi achiziţionezi o maşină! Nici adulţii nu au fost uitaţi… Începând din 1953, CEC a dezvoltat numeroase librete: cu dobândă; cu câştiguri şi dobândă; la termen sau la vedere, nominale sau nenominale. Cel mai cunoscut era cel care îţi permitea să îţi achiziţionezi o maşină – după cum bine ştim, visul multor români în comunism. Printre primele autoturisme puse la bătaie erau Wartburg şi Skoda. Abia apoi, după dezvoltarea uzinei de la Piteşti, au fost date drept premiu maşinile Dacia.

Multe alte lucruri despre economiile românilor în perioada comunistă vom afla din ediţia de miercuri, 28 octombrie 2020 a emisiunii Adevăruri despre trecut, la TVR 1. De la ora 22.00, ne vor vorbi atât arhiva, cât şi câţiva interlocutori: Lavinia Betea, Margareta Stroie şi Victoria Matei – angajate ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni; Mioara Popa, fostă învăţătoare, responsabilă a unei Case de Economii Şcolare şi norocosul Călin Petrescu – depunător şi câştigător.

Obsesia de a fi econom, de a aduna bani albi pentru zile negre, răzbătea din toate îndrumările fostului regim. Stilul de viaţă impus de conducători, prin codul eticii şi echităţii socialiste, definea modestia ca fiind cea mai de preţ calitate a cetăţeanului comunist. Noul episod, al şaptelea al seriei Adevăruri despre trecut, dedicat poveştii CEC-ului, va putea fi urmărit la TVR 1. Realizator – Roxana Tarhon, Producător – Raluca Rogojină.

             Dimineţile încep să aibă iz maramureşean la Neatza cu Răzvan şi Dani. Matinalii le-au făcut ieri o surpriză telespectatorilor şi au anunţat cea mai nouă colaborare a emisiunii cu unul dintre cei mai îndrăgiţi chefi din România, chef Nicolai Tand. În fiecare marţi şi miercuri, chef Nicolai va găti în platoul Neatza reţete savuroase, în vreme ce luni, joi şi vineri, telespectatorii se vor putea inspira din propunerile delicioase ale lui Vlăduţ.

„Am pregătit o surpriză pentru cei de acasă, care gătesc alături de emisiunea noastră. De astăzi începem o colaborare, în paralel cu colaborarea cu Vlăduţ, cu chef Nicolai Tand. Două zile pe săptămână, chef Nicolai va veni cu idei noi în platoul Neatza!”, a anunţat Dani ieri dimineaţă la Antena 1.

Carismaticul chef a ales pentru prima zi o reţetă de sezon, un capuccino cu hribi, pe care i-a adus personal din Maramureş. „Am ales două feluri de hribi cu care voi pregăti un brunoaise, o mămăligă pe bază de ceapă, cu unt şi spumă de hribi deasupra. Voi porni de la o mâncare clasică, pe care să o tocmesc un pic altfel!”, a povestit Nicolai Tand, iar Dani a simţit nevoia să intervină imediat: „Ne cerem scuze, translatorul nu reuşeşte să ţină pasul!”, făcând referire la accentul maramureşean al lui Nicolai. Florin Ristei a fost cel care i s-a alăturat rapid lui chef Nicolai, pentru a degusta încă din timpul preparării din delicioasele bucate: „Abia aştept ziua în care se va transmite mirosul la televizor!”, a fost concluzia acestuia.

Chef Nicolai i-a cucerit pe matinali cu savurosul preparat, despre care a mai spus: „Eu vreau doar să vă arăt că din lucruri simple putem face mâncare mai sofisticată şi mai bine prezentată. Pentru că, până la urmă, prima dată mănânci cu ochii!”, spre bucuria lui Răzvan, care a completat imediat: „Mulţumim tare mult, Nicolai, că ai sosit în viaţa noastră, chiar dacă doar câteva zile pe săptămână. Bucătăria este într-adevăr spectaculoasă şi îmi pare bine că ai zis-o şi tu, ca să nu mă mai cert cu Dănuţ, că întâi mâncăm cu ochii şi abia apoi cu gura!”. Pe chef Nicolai telespectatorii îl vor putea urmări în calitate de invitat special, două zile pe săptămână, la Neatza cu Răzvan şi Dani, matinal difuzat în fiecare zi, de luni până vineri, de la 08:00, la Antena 1.