STUDIU. Starea de spirit a consumatorilor s-a îmbunătățit din nou spre sfârșitul anului

Starea de spirit a consumatorilor din întreaga Europă s-a îmbunătățit din nou pe parcursul ultimului trimestru al anului. Indicatorii pentru așteptările privind starea economiei și veniturile, precum și pentru dorința de cumpărare, au crescut spre sfârșitul anului în majoritatea țărilor Uniunii Europene (UE). Climatul de consum pentru UE 28 a crescut și el cu 1,3 puncte în ultimul trimestru, încheind anul la 5,5 puncte. Acestea sunt rezultatele sondajului GfK Climatul de consum Europa în 14 țări europene.

Concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa pentru al patrulea trimestru al lui 2014

Din punctul de vedere a dezvoltării economice a țărilor UE și a stării de spirit a consumatorilor în 2014, anul poate fi împărțit în două părți distincte. În prima jumătate a anului, economiile tuturor țărilor europene au evaluat practic în mod pozitiv. Consumatorii deveneau în mod clar tot mai încrezători că criza financiară și economică va deveni în sfârșit, în următoarele luni, ceva de domeniul trecutului. Între aprilie și iunie, indicatorii pentru așteptările privind starea economiei și veniturile, precum și pentru dorința de cumpărare au atins valori record aproape peste tot. Indicele climatului de consum pentru UE 28 se situa la 9,1 puncte în iunie, cea mai ridicată valoare înregistrată din aprilie 2008.

Însă în perioada verii și a toamnei, nesiguranța a început să crească, nu numai în rândul consumatorilor, ci și la nivel de economie. Acest lucru se datorează unui număr de motive diferite. Conflictul din Ucraina a atins apogeul. Declarațiile făcute de președintele rus, Vladimir Putin, au cauzat nesiguranță în majoritatea țărilor est-europene. În Orientul Mijlociu, conflictul continuu dintre Israel și Palestina, și avansul grupului militant Statul Islamic au captat atenția lumii. În plus, epidemia de Ebola a atras atenția globală în Africa de vest.

Pe măsură ce primii pacienți erau transportați cu avionul în Europa și SUA pentru tratament, au crescut temerile că virusul se va răspândi. În ceea ce privește situația economică, condițiile-cadru s-au deteriorat și ele. În multe țări, creșterea produsului intern brut (PIB) a fost mult mai lentă decât se anticipase. Unele țări au înregistrat chiar o scădere. Situația a fost afectată și de o rată a inflației extrem de scăzută.

Țările sud-europene, cum ar fi Spania, în special, au luptat împotriva deflației. A existat de asemenea riscul unei evoluții negative a prețurilor la nivel de UE. Rata inflației pentru UE 28 a fost de -0,1 procente în decembrie, în timp ce rata din zona euro a fost și mai mică, respectiv de -0,2 procente. Acest lucru s-a datorat în primul rând prăbușirii prețurilor la energie.

[sam id=”12″ codes=”true”]

Toate aceste evenimente contribuie la o creștere clară a anxietății în rândul consumatorilor europeni. Valorile indicatorului au scăzut peste tot spre sfârșitul verii și în toamnă, în unele cazuri destul de accentuat. Cu toate acestea, în trimestrul al patrulea, un nou sentiment de optimism s-a făcut simțit din nou în majoritatea țărilor. Deși mulți indicatori rămân sub zero, aceștia înregistrează o tendință ascendentă practic în toate țările.

Continuă însă să existe riscuri care ar putea limita dezvoltarea economică pozitivă în lunile care urmează. După alegerile din Grecia, rămâne de văzut ce curs economic va adopta următorul guvern, și dacă acesta va respecta acordurile cu alte țări europene și cu Comisia Europeană.

Această situație este reflectată și în indicele climatului de consum GfK pentru UE 28. În contextul stării de spirit optimiste din toate țările UE, indicele a urcat la 9,1 puncte în iunie, atingând cea mai ridicată valoare din aprilie 2008. În septembrie, acesta a scăzut la 4,2 puncte. Până la sfârșitul anului, indicatorul își revenise ușor, ajungând la 5,5 puncte în decembrie.

România: consumatorii sunt în sfârșit convinși de persistența datelor economice bune

În ultimul an economia românească a înregistrat o creștere puternică. A durat însă destul de mult timp ca consumatorii să aibă încredere în acest salt. În consecință, în prima jumătate a anului 2014, așteptările economice au fluctuat între -17 puncte și -10 puncte. În a doua jumătate a anului, încrederea într-o creștere susținută s-a consolidat treptat. În decembrie, suspiciunile au părut să dispară și indicatorul a sărit de la 9,3 puncte la 17,7 puncte.

Consumatorii români au început să creadă mult mai repede că propriile lor perspective privind veniturile se vor îmbunătăți. Așteptările privind veniturile au crescut de la -8.9 puncte în decembrie 2013, la -0,7 puncte în iunie. Pe parcursul celei de a doua jumătăți a anului, indicatorul și-a consolidat poziția în mod semnificativ, situându-se cu mult peste zero. În decembrie, indicatorul se situa la 15,7 puncte, urcând deci la cea mai ridicată valoare înregistrată din octombrie 2008.

Aceasta nu a influențat încă în mod semnificativ dorința de cumpărare. Indicatorul a rămas sub zero pe tot parcursul anului. Cea mai coborâtă valoare, -14 puncte, a fost înregistrată în iunie, indicatorul atingând valoarea maximă, -3,8 puncte, în decembrie. Cu toate că dezvoltarea economică este extrem de pozitivă și șomajul rămâne la un nivel foarte coborât, de 6,5 procente, consumatorii români au nevoie de tot venitul disponibil pentru cheltuielile de zi cu zi. Deocamdată, aceștia au foarte puțini bani rămași pentru cumpărături majore.

Sura studiu si grafice: GFK

CITESTE SI:

• Lora, Carmen Tănase și Vasile Muraru, invitaţii lui Dan Negru la „Te pui cu blondele?”

• RCS&RDS a preluat posturile de radio de la CME. Pro FM rămâne neschimbat, iar Info Pro se va transforma în Digi FM

• Ce s-a întâmplat cu Malaysian 370?, un documentar de excepţie, în premieră pe National Geogrphic Channel