Connect with us

Industria de Comunicare

Tereza Tranakas: Top 5 tendinte in PR in 2016

Avatar

Published

on

Foto Credit: Oxygen

 

Început de an, definit tendințe. Pentru relațiile publice, o provocare. Cum să definești tendințele într-un domeniu în care mâine s-ar putea să nu mai funcționeze aceleași „rețete” ca astăzi? Dar tocmai am răspuns la întrebare: poate cea mai clară tendință este că relațiile publice trec prin cea mai dinamică și provocatoare perioadă, în care granițele marketing-PR-digital-social media se estompează și cross-channel communication este sintagma cea mai folosită în definirea strategiilor companiilor.

Îmi amintesc anii (nu foarte mulți în urmă, 2012 să spunem) când la Webstock mergeau cu înscrieri agenții de digital, în timp ce agențiile de PR nici măcar nu se gândeau că acolo ar avea și ele un cuvânt de spus. Trei ani mai târziu, la ediția de anul trecut, regăsim nu mai puțin de cinci agenții pe care în mod tradițional le-am încadra în categoria „PR” și care au câștigat premii la cele mai diverse categorii (inclusiv Oxygen).

Mai observăm în ultimii trei ani și apariția unor agenții noi sau departamente în agențiile consacrate, care încă de la început integrează în activitatea lor ceea ce am numi activități de creație, digital și social media, cu scopul de a furniza soluții cât mai eficiente de comunicare. Specializarea nu se mai poartă. Așa cum Randall vorbea, în urmă cu 20 de ani, de jurnalistul universal, așa și noi putem vorbi acum de omul de comunicare universal.

Toate transformările vin pe fondul evoluției tehnologice si a competitivității crescute din piață, la care trebuie să ne adaptăm cu cea mai mare viteză. Iar oamenii de PR din România au înțeles pe deplin miza – survival of the fittest sau mai bine zis, of the leanest, pare că se aplică mai bine ca niciodată. În acest context, ne așteptăm la următoarele tendințe:

 

  1. Omul de comunicare multi-disciplinar

 

Aud din ce în ce mai rar colegi de breaslă care recrutează oameni în echipă pe baza unicului criteriu că aceștia au experiență în PR. Acesta este un lucru bun, întrucât omul (bun) de comunicare al zilelor noastre ar trebui: să înțeleagă social media, unde și cum se poartă discuțiile în spațiul public, ce înseamnă digital, cum ar trebui deci să scrie materialele pentru a fi relevante pentru publicurile țintă și pentru a folosi la potențial maxim cele mai potrivite canale de comunicare, să aibă un spirit analitic. Nu în ultimul rând, să înțeleagă acum nu doar resorturile din spatele mass-media, ci și din spatele diverselor tipologii de consumatori. Așa ajungem la crearea de conținut multi-platform, nu doar text, ci mai ales video și foto.

Specialist media? Sociolog? Psiholog? Expert în social media sau digital? Bun la cifre? – Răspunsul este: câte puțin din toate.

 

  1. Real-time PR / marketing

 

În 2012, când românii abia descopereau Jocurile Paralimpice, datorită unor rezultate remarcabile ale sportivilor noștri, ne-am dat seama că este nevoie să menținem trează această atenție printr-o comunicare susținută care a devenit rapid real-time PR. Așa s-a transformat, pentru prima dată în România, o pagină de FB de brand (Olympus Dairy) într-un jurnal de Paralimpiadă, un canal de comunicare care a devenit sursă de informații pentru jurnaliști.

Un exemplu mai recent este campania Ciuc Radler România Activă din vara acestui an, când o echipă extinsă compusă din specialisti PR, social media, producție foto-video, a creat conținut în timp real de pe parcursul celui mai mare traseu parcurs cu bicicleta, pe GPS. Timp de o lună de zile, peste 2.500 de km au fost ”documentați” în timp real prin informații, fotografii și video, materiale care au alimentat instant canalele sociale, web, TV. O campanie cu rezultate extraordinare, premiată, de altfel, la ediția de anul acesta a Webstock.

 

  1. Cuantificarea rezultatelor

 

Acesta a fost și va continua să fie un punct sensibil pe agenda oricărei agenții de PR, indiferent de declarațiile diverse din piață. Cum măsurăm rezultatele? Dar, mai ales, cum cădem de acord noi, toți specialiștii în comunicare, asupra modului de măsurare? Întrebări la care, odată cu creșterea online-ului și, implicit, cu apariția diverselor unelte de măsurare a acestuia, va trebui să răspundem.

Vor fi de ajuns însă doar cifrele? Experiența ne arată că aspectele calitative sunt cel puțin la fel de importante precum cele cantitative. Concluzia: avem în față un drum lung de străbătut. Pe parcursul lui, va trebui să ne însușim și capabilități de cercetare, data mining și analiză pentru raportare sau identificarea unor tendințe.

DETALII PE URMATOAREA PAGINA!

 

[nextpage]

 

  1. Modelul „tradițional” va dispărea și, odată cu el, și agențiile care nu se detașează de el

 

Este suficient să ne uităm la agențiile românești și evoluția lor în ultimii trei ani pentru a înțelege cine deține share of voice și cine va mai avea cu adevărat voce peste alți trei ani.

Un om (bun) din presă a pus în urmă cu doi ani întrebarea: ce faceți voi acolo, în afară de a scrie comunicate de presă și de a ne suna pe noi, jurnaliștii? Mă bucur că răspunsul a fost atunci că media relations reprezintă aproximativ 30% din activitatea noastră. Înseamnă că restul de 70% reprezintă acel „netradițional” care ne împinge înainte. Rămâne însă să îl explicăm mai bine, iar această sarcină revine întregii industrii de comunicare.

 

  1. Video is the king – sau nu?

 

Pe termen lung, nu știm răspunsul, dar, pentru moment, cu siguranță conținutul video este vedeta în comunicare. Online, mobil – două cuvinte cheie care definesc canalele cu o dezvoltare explozivă și în care accentul este pus pe impactul vizual. Evenimentele recente (criza refugiaților sirieni, atacurile din Paris, tragedia din clubul Colectiv, etc.) o demonstrează.

Tereza Tranakas, Managing Partner Oxygen

 

Comentarii

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Industria de Comunicare

Ai absolvit o şcoală! Acum, încotro ? Începe cu brandingul de carieră

Avatar

Published

on

            De regulă, absolvirea unei şcoli este prima condiţie pentru a obţine un loc pe piaţa muncii, alături de mult ceruta experienţă. Însă dacă îţi doreşti mai mult decât un job şi vrei să ai o carieră, nu strică să-ţi construieşti o imagine. Astăzi, competiţia este una serioasă, indiferent de domeniul de activitate. Munca, seriozitatea, inteligenţa sau creativitatea sunt calităţi importante, însă pentru a avea succes trebuie să te promovezi, să devii un brand. Orele de consiliere sau orientare profesională din şcoală, au acum o altă formă. În continuare sunt doar câteva sfaturi despre cum să-ţi construieşti un plan de carieră, din perspectiva brandingului profesional.

 

Eşti gata să-ţi schimbi viitorul ? Fiecare dintre noi avem câte o părere despre carieră, succes sau cum să ne găsim „calea în viaţă”. Uneori alegerea este influenţată destul de mult de familie sau şcoală, dar contează în primul rând ce ne place nouă, ce abilităţi avem şi dacă suntem capabili să facem o anumită meserie pe mai departe. Trebuie să ştim de la început ce vrem, să fim motivaţi şi să gândim pozitiv.

Te-ai întrebat vreodată cine eşti ? Fără a deveni filosofi, este bine să ştim ce anume vrem să transmitem profesional despre noi. Psihologii spun că tindem să cumpărăm un produs, să votăm o persoană sau să facem afaceri cu cineva familiar, în locul unei persoane anonime. A fi cunoscut într-o manieră pozitivă reprezintă un aport pentru imaginea noastră. Crearea brandului personal se bazează pe adevăruri şi realităţi. Cel mai bun exemplu este CV-ul care trebuie să reflecte abilităţile noastre reale.

Despre „self-marketing” în construcţia brandului personal. În cartea lui despre Self Marketing, Jeff Beals crede că The key to self marketing is to promote yourself while making it look as if you’re not trying.” În limba de origine, sfatul îşi păstrează esenţa. Cu alte cuvinte, este bine să fim cât mai naturali, atunci când ne promovăm. Brandul personal are nevoie şi de etichetă, dar nu în adevăratul sens al cuvântului, ci de maniere şi educaţie. În plus, este importantă implicarea în diverse activităţi (voluntariat, practică, internship, etc.) care să ne sporească vizibilitatea pe piaţă ca şi brand.

Care este visul tău ? Într-o piaţă în care trebuie să fim realişti, „a visa este cea mai importantă şi înaltă poziţie în cadrul procesului de planificare strategică”. Totul începe cu un vis şi de ce nu, cu simpla întrebare din copilărie Ce vrei să te faci când o să devii mare ? Imediat după ce ţi-ai conturat visul, este necesar să te gândeşti cum vei ajunge acolo. Uneori, o simplă dorinţă poate fi o motivaţie destul de puternică pentru a reuşi.

Specialiştii în comunicare ne oferă o serie de sfaturi, scurte şi la obiect, despre cum să ne planificăm mai bine cariera şi timpul. Încearcă mereu să adaptezi sfaturile primite la propria situaţie şi adaugă un strop de creativitate în toate proiectele pe care le desfăşori.

  • Nu-ţi planifica doar cariera, organizează-ţi şi viaţa: un stil de viaţă dezordonat se va răsfrânge şi asupra vieţii profesionale.
  • Stabilirea priorităţilor determină creşterea nivelului de eficienţă în muncă.
  • Chiar dacă dai tot ce este mai bun, uneori se poate ca diversele proiectele să nu-ţi iasă perfecte din prima. Perfecţionismul este o capcană şi consumă multe resurse.
  • Continuă să-ţi planifici timpul, începe chiar cu ziua de mâine.
  • Atunci când lucrezi, lasă-i pe toţi să ştie: „Do not disturb!” Dar şi pauzele sunt la fel de importante pentru succes.
  • Reuşita în afaceri se măsoară în rezultate, nu după numărul de şedinţe la care participi.
  • Nu încerca să cari mai mult decât poţi duce. Fii realist cu timpul şi capacitatea ta de a soluţiona un număr rezonabil de sarcini pe zi.
  • Uneori este mai bine să spui „nu!

  • Când faci ceva, concentrează-te doar asupra acelui lucru.
  • Fă-ţi timp şi pentru tine! Timpul liber nu este timp pierdut, atâta vreme cât îl petreci frumos.
  • Nu te suprasolicita cu prea multe responsabilităţi, distribuie-le!
  • Preia controlul atunci când vine vorba de timpul tău.
  • Astăzi nu mai este suficient să ne impresionăm doar superiorii, respectul din partea colegilor este necesar pentru cariera noastră.
  • Brandul personal poate atrage un număr important de investitori, parteneri de afaceri, dar şi clienţi.
  • Pune-ţi amprenta asupra a tot ceea ce faci. Cu cât eşti mai original şi creativ, cu atât vei ieşi mai mult în evidenţă. Gândeşte-te când ai făcut ceva asemănător ultima dată.

Comentarii

Continue Reading

Industria de Comunicare

Provocarea brandurilor sau despre crearea experienţei de brand

Avatar

Published

on

            Astăzi se vorbeşte tot mai mult despre marketingul experienţial sau de crearea unei experienţe de brand pe care publicul să o ţină minte. Campaniile care s-au lansat în această direcţie sunt din ce în ce mai multe şi mai originale, paşi importanţi pentru identitatea şi imaginea produselor. Şi aici sunt reţete ce garantează succesul mărcilor.

 

În urma cercetărilor de piaţă, Jack Morton crede că brandurile trebuie să invite consumatorii la participare, să se „construiască”  în jurul celor care le utilizează, adaptabile noilor medii de comunicare, în special celor online, să creeze comunităţi sau altfel spus, să-şi conecteze proprii utilizatori şi în final, să fie cu adevărat folositoare. Dar cel mai interesant este să urmăreşti cum funcţionează experienţa de brand şi de aceea am pregătit câteva idei.

Probabil una dintre cele mai virale campanii este cea organizată de Coca-Cola, odată cu lansarea filmului Sky Fall. În locul unui concurs obişnuit, cea mai populară companie de sucuri din lume, a venit cu o idee cel puţin ingenioasă, prin care să le ofere unor norocoşi, bilete gratuite la premieră. Acţiunea se desfăşoară în spaţii foarte mari, cum ar fi gări, aeroporturi sau mall-uri, iar actori bine instruiţi aşteptau ca cineva să se aproprie de tonomat, să-şi ia un suc.

Atunci începea o misiune de 70 de secunde, o întreagă alergătură cu obstacole neaşteptate, totul pentru o doză răcoritoare şi un bilet la film. În loc să verifice capacul sau să trimită un SMS cu un cod şi să aştepte rezultatul, cei aflaţi în cursă pentru premiu, experimentează cum este să fii în pielea celebrului James Bond, motiv pentru care avem în faţă un exemplu excelent de marketing experienţial.

Milka, un brand cu şi despre dragoste, care poate fi încadrat cu uşurinţă într-un lovemark. Campania #TheLastSquare se înscrie în rândul celor mai creative moduri prin care clienţii sunt puşi în relaţie cu brandul. În loc ca mesajul „Îndrăzneşte să fii tandru !” să fie comunicat într-o manieră clasică, consumatorul este invitat să-l experimenteze. Concret, din noile ambalaje ediţie limitată, lipsea ultima bucată care, conform insight-ului, este cea mai bună din orice tabletă. Cumpărătorii puteau să aleagă între a-şi recupera bucăţica lipsă pentru ei sau să o dea mai departe cuiva drag, alături de un mesaj special. Iniţiativa a fost un real succes, cu milioane de vânzări, tablete şi mesaje trimise, dar mai ales, emoţii nepreţuite.

Comentarii

Continue Reading

Industria de Comunicare

Necesitatea construirii unui brand pentru orice business

Avatar

Published

on

            Astăzi piața a evoluat atât de mult încât vechile tehnici de marketing nu mai sunt suficiente pentru a promova un produs. A devenit un trend ca firmele să apeleze la procese precum brandingul. Dar ce este un brand până la urmă ? Specialiştii în domeniu sunt de părere că înseamnă mai mult decât un logo sau un nume bine ales. Un brand reprezintă personalitatea companiei și interfața dintre respectiva organizație și public. Prin procesul de branding, o marcă nu se mai rezumă doar la partea tangibilă, ci încorporează aspecte care trec dincolo de latura fizică a produsului.

 

Concurența și ideile creativilor s-au dezvoltat atât de mult, încât nici brandingul clasic nu mai pare a fi suficient în trasmiterea unor emoții autentice. În acest context, au apărut diverse ramuri care urmăresc să ducă brandurile la un alt nivel. Una dintre aceste practici este și brandingul conectiv sau connective branding „care își propune să ghideze strategiile de marketing prin apele tulburi ale mediului actual în care se realizează brandingul.”  Un alt concept lansat încă din 2004, care îi aparține CEO-ului agenției de publicitate Saatchi & Saatchi, Kevin Roberts, este cea de lovemark. Prin această idee, brandul oferă consumatorilor dragoste și respect în aceeași măsură. Dintre multitudinea de practici nu poate lipsi marketingul experiențial (experience marketing). Tehnica are ramuri și în turism, iar după cum reiese din denumire, vrea să le ofere clienților mai mult decât un produs, se urmăreşte crearea unei experienţe memorabile.

 

Necesitatea de a avea o strategie de branding

Conștientizarea necesității de a avea un brand este primul pas important către sporirea viziblității în piață a oricărei companii. Totuși, foarte multe firme fac greșeala de „a arde” din etape, uneori laborioase, în definirea strategiei de branding. Alegerea unui nume inspirat, a unui logo cu o grafică bună sau a unui slogan cu rezonanță în timp, sunt într-adevăr elemente necesare, însă reprezintă doar o partea a procesului. Înțelegerea pieței pe care brandul se va lansa, cunoașterea publicului țintă sunt vitale pentru dezvoltarea acelei personalități a brandului. Chiar dacă se concretizează în rapoarte lungi pe care puțini vor să le citească, cercetarea este un factor cheie care poate stabili o posibilă direcție pentru brand.

Strategia de brand încorporează toate aceste elemente și poate fi elaborată fie în interiorul companiei, fie cu ajutorul unor specialişti în consultanță din afară. De asemenea, toate acestea trebuie realizate cu o privire atentă asupra ultimelor tendințe în domeniu, dar și asupra competiției. Astfel, în spatele unei idei creative, stă de fapt multă documentare. Iar pentru a fi cât mai bine percepută de către publicul țintă, ideea are nevoie de o campanie care să comunice cât mai clar, prietenos și eficient mesajul lansat de respectiva organizație.

 

Rolul și beneficiile brandului

Până acum am observat cât de importante sunt brandurile într-o piață supraaglomerată, unde competiția acerbă este un lucru obișnuit. Sunt categorii de produse pentru care producătorii nu sunt preocupați de aceste practici, pentru că marfa este una de bază, comună, pe care oricum toată lumea o folosește (pâine, sare, zahăr, hârtie, etc.). Totuși, existența unui brand are un rol important și aduce beneficii atât consumatorului, cât și companiei producătoare.

Un  aspect deloc de neglijat, atunci când un produs se adresează clienților este încrederea. Spre deosebire de mărcile obișnuite, un brand reușește să înlăture ideea de risc, suspiciune, pentru că un brand puternic transmite încredere și siguranță. Dar nu se oprește aici, deoarece comunică și despre emoție, bucurie și ne determină astfel să le cumpărăm. Un proces asemănător se întâmplă când vine vorba despre imaginea companiilor producătoare. Brandurile bune au grijă să elimine riscul, aspect care se regăsește și în prețuri. La fel cum achiziționăm un produs pentru că ne-a inspirat încredere, așa și investitorii preferă să facă afaceri cu un brand puternic. Dacă am fi să dăm rapid un exemplu, acela ar fi gigantul Coca-Cola, un brand legendar, care anunţă în fiecare an venirea sărbătorilor de iarnă, iar acum, în sezonul cald, ne răcoreşte vara. Cel mai mult nu pare să coste utilajele, birourile sau fabricile în sine, ci brandul, ideea, povestea Coca-Cola, care rămâne memorabilă.

Comentarii

Continue Reading
Advertisement

Facebook

PREMIILE RADAR DE MEDIA

Trending

google.com, pub-4886972132153269, DIRECT, f08c47fec0942fa0