Ediția a 13-a a longevivului turneu național ”Vioara lui Enescu” aduce, în premieră absolută, toate cele patru viori care i-au aparținut compozitorului George Enescu împreună, în mai multe recitaluri în oraşe din România.
Cele patru instrumente se află în patrimoniul Muzeului Național ”George Enescu” din București şi sunt clasate în categoria Tezaur.
”Valoarea unei viori crește de-a lungul timpului prin cântat”, spune violonistul Gabriel Croitoru, inițiatorul, acum 13 ani, alături de pianistul Horia Mihail şi muzicologul Oltea Şerban-Pârâu, al Turneului Național Vioara lui Enescu: ”Viorile trebuie cântate. Nici o vioară nouă nu poate să sune precum una de câteva sute de ani, pentru că cea veche a fost cântată de nenumărate ori și așa și-a îmbunătățit sunetul. Instrumentele sunt făcute ca să trăiască, iar ele pot trăi doar dacă sunt folosite.” (Gabriel Croitoru)
După deschiderea de la Palatul Culturii din Iași și un al doilea concert la Galați (pe 14 noiembrie, la Teatrul Național de Operetă ”Nae Leonard”), cele patru viori se vor reuni pe scena Ateneului Român din București luni, 18 noiembrie, de la ora 19:00.
Ultimele bilete rămase se pot achiziționa online de aici: Turneul Naţional Vioara lui Enescu XIII – OVE.ro
Cei patru violoniști care vor cânta la cele patru instrumente sunt Gabriel Croitoru, pe vioara Guarneri del Gesù „Catedrala” din 1731 – instrument la care cântă din 2008, realizând până acum nu mai puţin de 12 turnee naţionale pentru promovarea acesteia din anul 2012 până în prezent, cel din 2024 fiind al 13-lea, Simina Croitoru, pe vioara Paul Kaul din 1931, Paul Răducanu, pe vioara Paul Kaul din 1930 și Mircea Dumitrescu pe vioara Frères Pierre şi Hippolyte Silvestre din 1835. Alături de cei patru violoniști, pe scenă va fi pianistul Horia Mihail, împreună cu care violonistul Gabriel Croitoru a început în anul 2012 Turneul Național Vioara lui Enescu.
După concertul de la Iași, violonistul Gabriel Croitoru rememorează momentele de început ale acestui turneu: ”Aproape nu-mi vine să cred că este a 13-a ediție a acestui turneu care inițial s-a manifestat în cele mai puțin propice locuri pentru muzica clasică, respectiv, în cămine culturale, parcuri, săli de sport.. .în tot felul de locuri în care muzica clasică nu reușește să ajungă. Turneul s-a îmbogăţit anul acesta cu celelalte trei viori de patrimoniu, care vor fi împreună pe scenă și mă bucur să o am lângă mine pe fata mea, pe Simina și pe doi dintre masteranzii mei. Vă invităm să veniți să ascultați sunetul a patru viori celebre.” (Gabriel Croitoru)
După Bucureşti, urmează alte trei concerte în România: la Braşov (27 noiembrie), Deva (28 noiembrie) și Bistriţa (29 noiembrie).
Turneul Vioara lui Enescu urmează a-i încânta şi pe românii din diaspora în luna decembrie, la Bologna.
Istoria călătoriilor viorii lui Enescu, din 2012 până în prezent, toate realizate împreună cu pianistul Horia Mihail, este deosebit de diversă: vioara lui Enescu a ajuns în cămine culturale din sate aflate în cele mai îndepărtate colţuri ale României, unde sunetul Marii Muzici nu ajunsese niciodată, în săli de sport din licee în care veneau copii curioşi să vadă și să audă cum sună o vioară celebră acolo unde ei aleargă la ora de educaţie fizică, în orașe mari și mici ale ţării dar şi la Sala Radio din București sau în marile săli de concerte din Beijing, Londra, Spania, Portugalia. În turneul din acest an, toate cele patru viori ale lui George Enescu vor călători prin țară.
Viorile Guarneri del Gesù – „Catedrala”, Paul Kaul model Enescu, Paul Kaul și Frères Silvestre au aparţinut lui George Enescu și se află în administrarea Muzeului Național ”George Enescu”.
Cele patru instrumente au fost donate statului român de către soţia muzicianului, Maria Cantacuzino Enescu, odată cu înfiinţarea muzeului, în 1956.
SPOT VIDEO TURNEU NATIONAL 2024
https://www.youtube.com/watch?v=dPWQEpNwoP0
Detalii pe www.vioaraluienescu.ro
PROGRAM MUZICAL „VIOARA LUI ENESCU” 2024
Pugnani-Kreisler – Preludiu și Allegro
Poldini-Kreisler – Poupée valsante
Solist: Gabriel Croitoru
Fr. Kreisler – Liebesleid
Gr. Dinicu – Hora staccato
Solist: Paul Răducanu
Fr. Kreisler – Liebesfreud
Gr. Dinicu – Hora mărțișorului
Solist: Mircea Dumitrescu
Dinicu – Reverie
Gr. Dinicu – Ciocârlia
Solist: Simina Croitoru
Ch. Dancla – Ah! vous dirai-je, maman!
- Enescu (arr. G. Croitoru) – Balada
- Sarasate (arr. Croitoru) – Navarra
Solisti: Gabriel Croitoru, Simina Croitoru, Paul Răducanu, Mircea Dumitrescu
La pian: Horia Mihail
ITINERAR „VIOARA LUI ENESCU” 2024
12 noiembrie – Iaşi, Palatul Culturii
14 noiembrie – Galaţi, Teatrul Naţional de Operă şi Operetă “Nae Leonard”, în Festivalul International Leonard – ediţia a 20-a
18 noiembrie – Bucureşti, Ateneul Român
27 noiembrie – Braşov, Sala Patria
28 noiembrie – Deva, Sala Pro Arte
29 noiembrie – Bistriţa, Sinagoga
4 decembrie – Bologna, Hotel I Portici
Producător: Pro Contemporania
Partener de tradiţie: JTI
Partener: Muzeul Naţional „George Enescu”
Coproducător: Radio România
Partener cultural: The Culture Club
Coproducători: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional
Parteneri culturali naţionali: Institutul Cultural Român, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Centrul Naţional de Artă Tinerimea Română
Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional, Mediatrust, România TV, Liternet, Agenția de carte, Ziarul Metropolis, RFI România, Cronicari digitali, www.demilioane.ro, Ordinea Zilei.
Parteneri culturali şi organizatori locali: Filarmonica George Enescu din Bucureşti, Filarmonica din Braşov, Consiliul judeţean Vrancea, Teatrul Naţional de Operă şi Operetă “Nae Leonard”, Centrul Cultural Drăgan Muntean Deva, Primăria Municipiului Deva, Colegiul Național Decebal din Deva, Asociaţia Dobondi Art, Primăria Municipiului Bistriţa, Centrul cultural George Coşbuc din Bistriţa, Palatul Culturii din Bistriţa, Ateneul Naţional din Iaşi, Palatul Culturii din Iaşi, Asociaţia pentru comunicare, transparenţă şi artă ACTA, Asociaţia culturală Culture Joy, Asociația pentru comunicare, transparență și artă
POVESTEA CELOR PATRU VIORI
Vioara Joseph Guarnieri – „Catedrala” din 1731, două viori Paul Kaul din anii 1930 și 1931 și o vioară Frères Silvestre, Pierre și Hippolyte din 1835 care i-au aparținut marelui artist român sunt clasate la categoria ”Tezaur”. Instrumentele, atinse de magia unuia dintre cei mai însemnaţi interpreți ai secolului XX, suscită în continuare un interes special.
George Enescu a fost posesorul unei viori Stradivari (cel mai strălucit și mai scump constructor de viori din lume) dar a preferat un instrument Guarneri del Gesù din 1731, despre care afirma: „n-are poate o putere covârşitoare, în schimb are o mlădiere extraordinară care are darul să mă încălzească. Scoate vioara mea vibraţiuni cari corespund de minune stărilor mele sufleteşti.(…) Stradivarius l-aş putea compara cu o soprană lejeră, iar Guarnerius cu o mezzosoprană dramatică” (Rampa, 26 oct. 1931). Denumită „Catedrala”, vioara Guarnerius este cea mai valoroasă. Fabricată în anul 1731 de Giuseppe Guarneri (1698-1744), cunoscut şi sub numele del Gesù, unul dintre cei mai însemnaţi lutieri cremonezi, vioara poartă inscripţia celebrului ei făuritor: Guarnerius fecit / Cremonae anno 1731(?) – IHS.
După 1930, la Paris, Enescu îl cunoaşte pe Paul Kaul (1875-1951), celebru lutier francez care îi confecţionează o vioară, admirabilă din punct de vedere al sunetului, dar şi al construcţiei. Maestrul este foarte mulţumit, afirmând: „e ceva mai mare şi mai uşoară pentru forţa mea”. În colecţia muzeului există două asemenea instrumente, dintre care unul a fost creat special pentru George Enescu, purtând inscripţia Paul Kaul, Paris, AN 1931. Georges Enesco. Modèle que j’ai créé spécialement pour Georges Enesco grand artiste.
Muzeul deține încă o vioară Paul Kaul, datată 1930. Datorită prestigiului lui Enescu, Paul Kaul a obţinut comenzi importante pe piaţa americană, fapt care i-a asigurat celebritatea şi o situaţie financiară confortabilă. Între muzicianul român şi lutierul francez s-a consolidat o relaţie de prietenie, dar şi de colaborare artistică. George Enescu la pian şi Paul Kaul la vioară au susţinut câteva recitaluri pe scene pariziene.
Un alt instrument care a aparţinut lui George Enescu este o vioară confecţionată de fraţii lyonezi Pierre şi Hippolyte Silvestre, un instrument remarcabil datând din prima jumătate a secolului al XIX-lea, inscripţionat în latină cu următorul text: Petrus et Hipolitus fratres Silvestre fecerunt lugduni anno 1835
