Un amendament din legea antifumat arde comerțul legal

Miercuri urmează să fie votat în plenul Parlamentului proiectul de lege care interzice fumatul în spațiile publice închise. Propunerea legislativă mai pregătește însă ceva, un amendament introdus fără nici o consultare publică, și anume interzicerea „afișării” țigărilor „în locurile obligatorii de trecere”.

Comercianții de produse din tutun își văd, practic, activitatea scoasă în afara legii, drept urmare, cer retrimiterea Raportului la Comisia de Sănătate pentru a fi rediscutat amendamentul. In supermarketuri, activitatea va fi paralizată, dat fiind că va crește timpul de servire a clientelei. Magazinele de proximitate si chioșcurile vor fi, de asemenea, serios afectate, trebuind, probabil, sa ascundă țigările de ochii trecătorilor.

Între timp, țigările de contrabandă, mai mult la vedere decat ascunse, vor fi în continuare disponibile oriunde: la colțul blocului, în piață, la metrou.

Ce altceva pregătește legea antifumat, fără nici o legătură cu fumatul? Un amendament la proiectul de lege, introdus cu doar o seară înaintea ședinței din 10 noiembrie, a Comisiei de Sănătate, prevedea: „În unităţile în care se comercializează produse din tutun, este interzisă afişarea acestora la loc vizibil.” La finalul dezbaterilor din ședința Comisiei, textul devenise: „In unitățile in care se comercializeaza produse din tutun, afisarea acestora în locurile obligatorii de trecere este interzisă.”

Este clar că amendamentul a fost scris pe genunchi și introdus în textul proiectului în ultimul moment. A lipsit o consultare, așa cum era democratic și firesc, cu industria, comercianții, cu autoritățile din domeniu (Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Concurentei sau Agenția Națională de Administrare Fiscală). Împotriva industriei, activiștii antitutun invocă articolul 5.3 din Convenția Cadru de Control al Tutunului (CCCT), care recomandă excluderea acesteia de la consultări, insa nici măcar aceasta recomandare nu vizează comercianții. Articolul CCCT este, oricum, doar o recomandare, care în Europa nu e aplicată nicăieri, pentru că înaintea acesteia primează regulile constituționale și dispozițiile legale privind democrația participativă, consultările și transparența decizională.

Iar faptul că nu a existat o consultare, se vede în modul în care a fost formulat textul, parcă special ca să semene confuzie…Ce pot însemna de fapt „locuri obligatorii de trecere”? Casa de marcat, raftul, vitrina, intrarea în magazin sau la toaletă? Dar „afișare”, cand pare a fi vorba de produse, nu de reclama?

Potrivit scrisorilor trimise la Camera Deputatilor de Asociatia marilor retaileri, de diverși comercianți mai mari sau mai mici, precum si de companiile de tigarete, in supermarketuri și hipermarketuri, activitatea va fi blocată, dat fiind că va crește timpul de servire a clientelei. In plus, nu s-a ținut cont de „imposibilitatea de aplicare a unor astfel de măsuri în magazinele de dimensiuni mici – unde punctul de vânzare coincide cu casa de marcat – având drept consecință eliminarea comerțului cu țigarete din aceste magazine”. În prezent există circa 75.000 de puncte de vânzare cu amănuntul în care se comercializează țigări, iar peste 50% dintre acestea vând en-detail. Luând în considerare că produsele din tutun nu aduc profituri semnificative directe, dar impulsionează vânzările altor produse cu peste 40%, aplicarea amendamentului ar avea ca efect imediat scăderea abruptă a cifrei de afaceri in numeroase unități comerciale. Pe termen mediu și lung, multe afaceri de familie ar putea dispărea și implicit zeci de mii de locuri de muncă.

În timp ce comercianții se vor da cu capul de pereți să aplice legea, țigările de contrabandă vor fi în continuare disponibile oriunde: la colțul blocului, în piață, la metrou. Piața neagră în România e de aproape 15% (conform ultimului studiu al companiei de cercetare Novel), unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa, ceea ce înseamnă pierderi la buget de peste 500 de milioane de euro anual.

Presupunând că jumătate din produsele din tutun sunt vândute la nivel național prin magazine mici, înseamnă că nivelul comerțului ilegal ar putea crește cu 50%, mai precis cu peste 7 p.p.. Cum, un punct procentual de contrabandă înseamnă pierderi de 35 milioane de euro la buget, se poate spune că inca 250 milioane de euro se vor adăuga celor 500 de milioane neîncasate din cauza contrabandei. Doar în primă instanță.

Pe termen lung, consumatorul se va afla într-o confuzie din ce în ce mai mare. Porivit semnatarilor scrisorilor, la anul, designul pachetelor va fi schimbat, ca rezultat al transpunerii noii Directive a tutunului. Avertismentele de sănătate vor crește, forma pachetului va fi modificata, ingredientele la fel. Iar faptul că pachetele nu vor fi expuse, va face și mai dificilă distingerea între produsele legale și cele ilegale. Noua Directivă a tutunului prevede mărirea avertismentelor de sănătate până la 65%. Avertismentul nu va mai putea fi văzut la raft sau la casă, ci doar după alegerea mărcii, când consumatorul va fi cumpărat deja pachetul. Ca urmare, decât să dea banii pe un pachet nefamiliar, din al cărui preț, oricum, 80% înseamnă taxe plătite la stat, oamenii vor prefera să cumpere pachetele cunoscute, provenite din contrabandă, care sunt mai ieftine.

Obiectivul sănătății publice, și mai greu de atins

Există o vorbă, „mai binele e întotdeauna dușmanul binelui”. Cei care ne vor binele, cu orice preț, nu iau în calcul că în momentul de față, companiile de tutun au în vedere produse inovative, cu risc redus. Conform scrisorii producătorilor legali, prin eliminarea prezentării produselor, consumatorul nu va putea opta pentru țigaretele de acest tip. Mediul concurential din industria tutunului va fi afectat „prin excluderea posibilității de prezentare a produselor noi și a inovațiilor, inclusiv a celor cu risc redus pentru sănătatea consumatorului”, se arată în documentul semnat de aceștia.

Ce se ascunde în spatele perdelei de fum?

Parlamentul European a respins în proporție covârșitoare (80%) o măsură similară, după o analiză riguroasă a impactului economic și a celui de sănătate publică.

În plus, România a luat poziție, opunându-se ferm aplicarii asa numitului „display ban” (interzicerea expunerii produselor) în Norvegia. După cum se vede, doctorii din comisia de sănătate, la presiunea ONG-urilor, au votat cu stânga fără să știe că dreapta are o poziție total opusă.

Nu vorbim doar despre o industrie care anul trecut a virat la buget peste 2,75 miliarde de euro, sumă care reprezintă aproape 2% din PIB și circa 13% pondere în totalul veniturilor bugetare. Vorbim despre restricționarea comerțului legal, pierderea de bani la buget, de locuri de muncă și, nu în ultimul rând, creșterea pieței negre și a crimei organizate. Orice polițist de frontieră sau lucrător vamal poate spune că o rețea de comerț ilegal cu țigări se reprofilează ușor într-una de trafic cu arme, persoane sau droguri.

Ministerul Sănătății, coordonatorul Comitetului interministerial pentru politicile legate de tutun, are în atribuții și combaterea comerțului ilegal. Cum face acest lucru? Până una alta, permite unor ONG-uri, care folosesc în mod manipulator tragedia Colectiv, să forțeze adoptarea unui proiect de lege care conține prevederi de un extremism fără precedent nu doar pentru România, dar și pentru țările europene. Aceste ONG-uri foarte active din Coaliția România respiră sunt coordonate informal chiar de un expert al Ministerului Sănătății, dr Magdalena Ciobanu, care este în același timp și coordonatorul programelor antifumat finanțate chiar de minister. Desigur, beneficiari mai sunt și companii farmaceutice, cabinete de consiliere psihologică, ONG-uri.

Amendamentul interzicerii „afișării” țigărilor va bifa un succes pentru câteva persoane interesate să dea bine în fața OMS, organizație generoasă, beneficiară a fonduri consistente antitutun și va finanța crima organizată în România. O țară care are cea mai extinsă graniță externă a UE, fiind înconjurată la nord și nord-est de conflicte deschise, iar la vest de un regim politic cvasi dictatorial.

Toate studiile prezentate, chiar de activiștii antifumat, inclusiv experta amintita, arată că măsurile luate până acum, de tipul avertismentelor, pictogramelor, samd, nu au avut efectul scontat. Campaniile publice și educarea populației reprezintă soluții echilibrate, cu efecte reale asupra reducerii consumului de tutun. Măsurile extreme, în schimb, au întotdeauna efecte extreme, și nu în sensul urmărit.