Connect with us

Film

Vă era dor de „Păcală” ? Sâmbătă, 25 iulie, aveţi întâlnire cu îndrăgitul personaj, la TVR 1

Avatar

Published

on

            „Cred cu tărie ca Papaiani trebuia să fie Păcală, fără el nu aş fi făcut filmul!” Este afirmaţia regizorului Geo Saizescu, cel care a conturat poate cel mai credibil şi îndrăgit Păcală din cinematografia română. „Păcală” se vede la TVR 1, sâmbătă, 25 iulie, de la 21.10.

 

După celebrele serii B.D. şi Trilogia ardelenilor, din 25 iulie, la TVR 1, câteva seri de sâmbătă vor fi dedicate unor comedii româneşti la fel de îndrăgite, purtând semnătura regizorului Geo Saizescu. Păcală, Astă seară dansăm în familie şi Grăbeşte-te încet! sunt filme de succes ale anilor ’70-’80, regizate de Geo Saizescu şi pe care telespectatorii le pot vedea la TVR 1, de la ora 21.10, în zilele de 25 iulie, 1 şi 8 august.

 

Realizarea unui film cu Păcală i-a atras pe cineaşti, acesta fiind şi un „vis vechi” al regizorului Geo Saizescu. Lansarea unor filme de succes precum Un surâs în plină vară (1964) şi Balul de sâmbătă seară (1968), în care actorul Sebastian Papaiani a deţinut rolurile principale, a adus aprecieri numeroase la adresa sa, actorul fiind considerat „un Păcală al acelor vremuri” sau fiind comparat cu Păcală (conform menţiunilor cronicarului Dinu Săraru în presa vremii).

Geo Saizescu a decis astfel să scrie un scenariu pentru filmul Păcală, împreună cu romancierul Dumitru Radu Popescu, cu care colaborase la cele două filme mai sus amintite. Referindu-se la momentul scrierii scenariului, regizorul a afirmat mai târziu următoarele: „Temperamentul special, inteligenţa si umorul lui Papaiani m-au făcut atunci să mă gândesc la o idee de scenariu pentru un film cu Păcală. […] Era un timp al personajului, dacă nu îl făceam atunci, nu îl făceam niciodată! Cred cu tărie că Papaiani trebuia să fie Păcală, fără el nu aş fi făcut filmul”.

 

Geo Saizescu a studiat poveşti şi povestiri scrise de Iosif Nădejde, Ioan Slavici, Ion Creangă sau publicate în vechea revistă interbelică Albina, imaginând un personaj asemănător cu alte prototipuri ale umorului universal: Till Buhoglindă, Ivan Turbincă, Nastratin Hogea sau Bertoldo. Mai târziu, animaţiile regizorului şi operatorului de film Aurel Petrescu i-au servit drept sursă de inspiraţie lui Geo Saizescu. Împreună cu Dumitru Radu Popescu, regizorul realizează în 1974 comedia Păcală, prin care reimaginează personajul principal şi îl adaptează perioadei contemporane.

             „Am conceput un personaj care trebuia să atragă mulţimea, să fie iubit, purtător de gânduri şi sentimente româneşti. Cert este că fiecare dintre noi este Păcală”, afirma Geo Saizescu despre ideile avute în vedere la crearea personajului.

 

Rolul principal a fost distribuit celui pentru care a fost creat acest film – Sebastian Papaiani. Dorel VişanDorina Lazăr şi Horaţiu Mălăele au debutat în cinematografie cu roluri în filmul Păcală. De altfel, în film au jucat peste 200 de actori, numai în secvenţa în care ceata lui Păcală căuta fundul Oltului, fiind folosiţi vreo 50-60 dintre aceştia. Alături de actori, în film apare şi regizorul Geo Saizescu, nelipsit de altfel în filmele sale, începând cu 1972. La filmări erau prezenţi şi mulţi figuranţi de prin părţile locului (Vâlcea).

 

Aflat pe locul al doilea în topul celor mai vizionate filme româneşti din toate timpurile, conform Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (2006), Păcală reuneşte pe ecran, pe lângă actorii deja menţionaţi, şi alte nume importante ale cinematografiei româneşti: Mariella Petrescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Vasilica Tastaman, Octavian Cotescu, Mariana Mihuţ, Aurel Cioranu, Cosma Braşoveanu, Tanţi Cocea, Ion Besoiu, Ovid Teodorescu, Ştefan Bănică, Nucu Păunescu, Ileana Stana Ionescu.

Filmări în judeţul Vâlcea, dar şi la Kiev

Filmul Păcală a intrat în faza de producţie la 24 martie 1972. Deşi iniţial proiectat ca „un serial cu 5 – 6 episoade”, regizorul afirmând că avea mult material de valorificat –„încercam să acopăr filosofia, umorul, inteligenţa, spiritul justiţiar al personajului”, din motive de costuri, serialul a fost transformat apoi într-un „film în două serii”. Păcală a fost realizat în studiourile Centrului de Producţie Cinematografică Bucureşti. Muzica a fost compusă de Radu Şerban şi interpretată de Orchestra Operei Române dirijată de Paul Popescu, iar coloana sonoră cuprinde balade interpretate de Tudor Gheorghe.

 

Realizate în mai multe etape, filmările au avut loc, în cea mai mare parte, în diferite zone pitoreşti din judeţul Vâlcea – Râmnicu Vâlcea, Păuşeşti, Govora, Ioneşti şi Bălceşti. Această primă serie de filmări s-a întrerupt după numai 20 de zile din cauza timpului nefavorabil. Potrivit regizorului, „Prin toamna lui ’72, nici nu începusem bine filmările că s-au pornit nişte ploi încât numai 42 de zile numărate a plouat continuu…” Producţia filmului a fost sistată temporar la 15 noiembrie 1972.

Din cauza faptului că în România nu exista tehnica necesară pentru realizarea acelui gen de trucaje imaginat de regizor, a trebuit ca filmările combinate să fie realizate în străinătate. S-au purtat discuţii pentru realizarea trucajelor cinematografice la Moscova și Leningrad, dar echipa de producţie s-a lovit de refuz. În cele din urmă, prima repriză de filmări combinate a fost realizată în studioul A.P. Dovjenko din Kiev.

 

Considerat de critici drept un film emblematic pentru umorul românesc, Păcală s-a bucurat de un mare succes la public, fiind vizionat de aproape 15 milioane de spectatori în cinematografele din toată ţara. Motiv pentru care, regizorul a dorit să facă o continuare a filmului, Păcală se întoarce, care, de altfel, a apărut în 2006.

Păcală, eroul mitic al snoavelor româneşti, este adus de barză şi se dovedeşte a fi un copil năzdrăvan şi precoce. Mai târziu, crescând, se loveşte de prostia şi abuzurile bogătanilor şi ale mai marilor satului: perceptorul, judecătorul, cârciumarul, preotul. Cu mintea lui isteaţă, cu vorbele lui în doi peri, făcând pe prostul, Păcală găseşte ac de cojocul fiecăruia şi colindă lumea ca să alunge urâţenia, prostia şi nedreptatea.

 

Comentarii

Film

Detectivul Gourmet investighează un Bucătar cu ghinion, pe 17 august la DIVA

Avatar

Published

on

            Un nou restaurant cu tradiție și un nou caz misterios vin luni la DIVA ! Detectivul Gourmet: Bucătar cu ghinion (The Gourmet Detective – Death Al Dente, 2016) aduce acțiune, mister și romantism, în premieră, pe 17 august, de la ora 21:00 !

 

După ce Henry Ross (Dylan Neal) și Maggie Price (Brooke Burns) iau cina la restaurantul Carmella’s, unul dintre proprietari este împușcat și se află în comă. Când începe investigația, condusă de Maggie, rănitul este declarat mort, fapt care trezește suspiciunea de crimă. Lista de suspecți crește când o moștenire de familie, foarte valoroasă, este ascunsă undeva în restaurant.

În același timp, fostul iubit a lui Maggie, Steve (Chris William Martin), un detectiv foarte chipeș, revine în San Francisco și se alătură echipei sperând să reia și relația cu ea. Pe măsură ce investigația continuă, este clar că Henry are și alte motive pentru a ajuta. El are sentimente pentru Maggie și le mărturisește când sunt legați și amenințați cu o armă de către făptaş.

Detectivul Gourmet diversifică meniul și adaugă noi ingrediente. Rețeta unui film echilibrat este prezentată luni, 17 august, de la ora 21:00, doar la DIVA !

 

Urmărește DIVA în social media:

Facebook: www.facebook.com/divaromania/

Instagram: @diva_romania

 

Comentarii

Continue Reading

Film

Trădări, ambiții, averi și povești de iubire, în seria Haiducilor – sâmbăta, la TVR 1

Avatar

Published

on

            TVR 1 difuzează sâmbăta seara seria Haiducilor, șase dintre cele mai vizionate producții românești ale tuturor timpurilor. Primul film al seriei „Haiducii”, se vede pe 15 august, de la ora 21.10. Dacă e sâmbătă, e blockbuster românesc la TVR 1 !

 

„Haiducul nu e prieten cu lumina zilei”, spune Amza, căpitanul unei temute cete de apărători ai poporului umilit și apăsat de avariția boierilor și domnilor fanarioți. Tocmai de aceea, filmul „Haiducii” începe la TVR 1 sâmbătă, după lăsarea serii. Din 15 august, timp de șase săptămâni, la TVR 1 trăim cu sufletul la gură aventurile cetelor de haiduci în lupta pentru justiție socială, trădările, dar și poveștile de dragoste pline de pasiune. Seria Haiducilor debutează cu filmul „Haiducii” (România, 1966), în regia lui Dinu Cocea și după un scenariu de Eugen Barbu, Nicolae Paul Mihail și Mihai Opriş, ce poate fi văzut sâmbătă, de la ora 21.10.

În Muntenia secolului XVIII, în plină epocă fanariotă, Amza (Ion Besoiu), căpitanul unei cete de haiduci, este trădat de fratele său de cruce, Sârbu (Amza Pellea) şi ajunge la ocnă. Ros de ambiții și însetat de avere, Sârbu intră în slujba domnitorului fanariot și devine căpitan de arnăuți. El se însoară cu fiica vel-vistiernicului Dudescu, pe care îl acuză apoi de trădare pentru a-i lua averea. Acesta e surghiunit. Dar Amza, evadat de la ocnă, a jurat să se răzbune pe cel care l-a trădat. Îi ia urma lui Sârbu, care primise de la domnitor misiunea să strângă birul. Aurul adunat trebuia trimis turcilor, pentru plata domniei. Deghizat în pictor de biserici, Amza va reuşi să-l păcălească pe Sârbu şi să înlocuiască aurul cu pietre. Domnitorul este mazilit. În lupta finală dintre cei doi „fraţi”, Sârbu este ucis, iar Amza, împreună cu Aniţa (Marga Barbu), cea care i-a fost aproape în toate aceste aventuri, ia din nou calea codrului.

Marga Barbu își amintea despre rolul Aniței, într-un interviu acordat revistei „Cinema” la premierea filmului: „Mă aflam în pivniţele muzeului din Goleşti, interpretând-o pe Aniţa. Era o scenă „tare”, Aniţa era schingiuită de Sârbu. Totul mergea bine, până când mi-a luat foc peruca de la făclia cu care mă tortura. Am ţipat îngrijorată, nu ştiam ce să fac. Uitasem de Aniţa şi voiam să-mi smulg peruca de pe cap. Sârbu (Amza Pellea) s-a preschimbat din călău în pompier voluntar. S-a aruncat şi c-o izbitură zdravănă a stins pălălaia din capul meu. Tristă că filmarea a fost ratată l-am privit pe regizor, dar Dinu Cocea era încântat. „Strigătul de groază a fost foarte bun, mi-a declarat el. Probabil va intra în film.”

Alături de Ion Besoiu, Amza Pellea și Marga Barbu, filmul a adunat în distribuția sa unii dintre cei mai mari actori ai cinematografiei românești ai vremii, precum Toma Caragiu, Jean Constantin, Fory Etterle, Ion Finteșteanu, Colea Răutu, Ștefan Bănică, Elisabeta Jar, Marin Moraru, Draga Olteanu Matei, Aimée Iacobescu, Ernest Maftei, etc. Mircea Sântimbreanu, cunoscut mai ales ca scriitor de literatură pentru copii, apare și el în film, în rolul haiducului Zdrelea.

Filmările au fost realizate în perioada 1 iulie – 31 octombrie 1965, cadrele exterioare fiind filmate la Slănic Prahova și Sinaia, iar cele interioare la Mogoșoaia, Golești și Buftea. O parte din secvențe au fost filmate la Palatul domnesc de la Mogoșoaia și la Mănăstirea Suzana (unde călugărițele au cazat gratis echipa de filmare și le-au gătit actorilor și personalului tehnic, cu aprobarea Patriarhiei Române). Cheltuielile de producție au însumat 4.700.000 lei.

 

În perioada 15 august – 19 septembrie, telespectatorii pot urmări la TVR 1, sâmbăta seara, cele șase filme din seria Haiducilor: „Haiducii”, „Răpirea fecioarelor”, „Răzbunarea haiducilor”, „Haiducii lui Șaptecai”, „Zestrea Domniței Ralu” și „Săptămâna nebunilor”. Primul film al seriei, „Haiducii”, se vede pe 15 august, de la ora 21.10.

 

Comentarii

Continue Reading

Film

Actorii Bogdan Dumitrache și Ofelia Popii se întorc pe platourile de filmare

Avatar

Published

on

Acțiune! Motor! pentru debutul în lungmetraj al regizorului Ștefan Constantinescu

 

            Lungmetrajul de debut „OM – CÂINE”, semnat de regizorul Ștefan Constantinescu, cu Bogdan Dumitrache și Ofelia Popii în rolurile principale, a intrat în producție săptămâna aceasta.

 

„OM – CÂINE” este o poveste despre dragoste și exil, scrisă de Andrei Epure, Ștefan Constantinescu și Jörgen Andersson, structurată sub forma unui film noir, în care se întrepătrund senzațiile de paranoia, alienare, umorul absurd, dar și sentimentul unei iminente catastrofe.

 

Acțiunea filmului are loc în apogeul crizei sanitare provocată de coronavirus când personajul principal, Doru, decide să revină în România, abandonându-și locul de muncă din Suedia. Susține că trebuie să asiste la botezul fiului celui mai bun prieten, dar în realitate are un alt plan. Alături de câinele mamei lui, Doru urmărește să își confirme bănuielile legate de infidelitatea soției. Timpul este scurt, Europa se pregătește să își închidă granițele, iar superiorii îi cer să se întoarcă de urgență în Suedia.

Din distribuție mai fac parte printre alții, actorii Ana Ciontea, Voica Oltean, Liviu Pintileasa și Cosmina Stratan, iar filmările se vor desfășura până la mijlocul lunii septembrie în locații din România și Suedia.

 

Filmul are imaginea semnată de Alexandru Solomon, montajul Cătălin Cristuțiu, Alexandra Alma Ungureanu se ocupă de scenografie și costume, machiajul Petya Simeonova, inginer de sunet este Boris Trayanov. Producătorii sunt Ada Solomon și Diana Păroiu, iar co-producători: Rossitsa Valkanova, Jörgen Andersson, Nina Frese şi Peter Possne.

„OM – CÂINE” este o producție microFILM (România), KLAS Film (Bulgaria), Doppelganger (Suedia), Pandora Film (Germania), în asociere cu nomada.solo și Visual Walkabout și în co-producție cu: HiFilm Productions, Film i Väst, Shoot&Post, Auditory.

 

Realizată cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, Programului Europa Creativă MEDIA al Uniunii Europene, Swedish Arts Grants Committee și finanțată de Cinema City Romania, Dr. Oetker, Garanti BBVA, MediaCom, producția a fost dezvoltată în cadrul programelor First Films First și Les Arcs Coproduction Village.

Ştefan Constantinescu este un regizor și artist român, stabilit la Stockholm. Acesta lucrează cu o multitudine de medii, printre care film, fotografie, cărți și pictură. A regizat mai multe scurtmetraje, printre care „Troleibuzul 92” (2009), prezentat la Bienala de la Veneția,  „Family Dinner / Cină în familie” (2012), selectat în Semaine de la Critique de la Cannes și „6 Big Fish /6 pești mari” (2013), a cărui premieră a avut loc în cadrul competiției Pardi di Domani – Festivalul Internațional de Film de la Locarno.

Documentarul său, „Dacia, dragostea mea” (2009), a participat la numeroase festivaluri internaționale (IDFA, Jihlava, Montreal) și a primit Premiul Juriului în cadrul Documenta Madrid. În prezent, lucrează împreună cu Corina Ilea la cartea de artist „Noah’s Ark – An Improbable Space Survival Kit”.

 

Comentarii

Continue Reading
Advertisement

Facebook

PREMIILE RADAR DE MEDIA

Trending

google.com, pub-4886972132153269, DIRECT, f08c47fec0942fa0