Ziua Mediului la TIFF – Filmul documentar GasLand, despre exploatarea gazelor de sist

La cea de-a 11-a editie a Festivalului International de Film Transilvania, Ziua Mediului a fost marcata prin aducerea in discutie a unui subiect ecologic de actualitate: exploatarea gazelor de sist.

La cinema Florin Piersic din Cluj a rulat de la ora 18 filmul documentar „GasLand”, realizat de Josh Fox in anul 2010. Filmul a fost nominalizat in 2011 la Premiile Oscar la Categoria „Cel mai bun film documentar”, iar in anul 2010 – anul aparitiei sale, a primit Premiul Special al Juriului” la Festivalul de Film de la Sundance.

Filmul aduce in discutie o problema destul de delicata – cea a exploatarii gazelor de sist. Prezinta pericolele pe care le poate avea aceasta asupra sanatatii publice. Socheaza sau iti da de gandit prin prezentarea unor imagini in care se da foc apei care curge la robinet. Ceea ce inseamna ca s-a infiltrat gaz metan in panza freatica.  Oamenii care beau aceasta apa se imbolnavesc, iar animalelor le cade parul.

Josh Fox prezinta si analizeaza ina manunt tehnica de extractie a gazelor de sist – fractionarea hidraulica. Casa lui Josh este situata in Pensylvania in apropiere de un afluent al fluviului Delaware si intr-o zi primeste o scrisoare din partea unuei companii de prospectiuni prin care i se ofera familiei sale o caruta de bani pentru a da in chirie terenul, pentru ca sub terenul respectiv este posibil sa existe zacaminte de gaze naturale.  Aceeasi oferta au primit-o majoritatea locuitorilor din acea regiune. Li s-a spus ca procedeu de exploatare va fi fractionarea hidraulica, dar ca nu este invaziv deloc.

Josh a inceput sa caute informatii despre acest procedu si a descoperit ca acest tip de exploatare se mai petrece in 34 de state americane, care poarta numele generic de „Arabia Saudita a resureslor energetice”. Asa ca aluat camera de filmat in mana . A ajuns in estul Pennsilvaniei, intr-un oras numit Dimock, unde oamenii spuneau ca pot sa dea foc la apa.

Metoda de exploatargazelor de sist este ultima metoda la care se poate recurge si foloseste o mare cantitate de apa.  Aceasta metoda consta in injectarea fluidului de fractionare hidraulica in roci compacte aflate la o adancime foarte mare. Acest fluid produce un mic cutremur in care rodile se rup in bucati si astfel se elibereaza gazele de sist. Acest fluid contine apa si inca 596 de substante chimice. Apa care se intoarce la suprafata este imbibata cu substantele preluate din subteran, constituind un deseu toxic, fluid industrial, care este depozitat intr-un iaz de decantare.

Acest film a ajutat la constientizarea acestei probleme controversate, cu care si Romania se confrunta in prezent.

Proiectia filmului a fost urmata de o dezbatere pe tema exploatarii gazelor de sist, care s-a desfasurat la Cafeneaua „La Margelatu” aflata in incinta Cinematografului Florin Piersic.  Dezbaterea a fost prezentata de Compania de Apa si Somes si moderata de jurnalistul clujean Mihai Gotiu.

Exploatarea gazelor de sist reprezinta o problema de actualitate pentru Romania deoarerece pe teritoriul tarii noastre exista zacaminte de gaze de sist, cele care au fost aduse cel mai mult in discutie fiind cele de la Barlad. Prefigurand ceea ce va urma daca exploatarea lor prin fractionare hidraulica demareaza, societatea civila din Romania a luat atitudine.

Un aspect important il reprezinta ajungerea la suprafata a gazului metan (transportat de fluidul injectat in roca) – CH4.

„CH4 are un efect de sera de 60 de ori mai mare decat CO2, dar in timp ce acesta din urma isi pastreaza efectele aproximativ 100 de ani in atmosfera, CH4 le pierde dupa aproximativ 10 ani. Hidrati de metan exista in cantitati uriase pe fundul oceanelor si se estimeaza ca el reprezinta cel mai mare rezervor de carbon organic de pe Pamant. Hornbach, Saffer si Holbrook au prezentat in studiile lor faptul ca o crestere a temperaturii oceanelor poate descompune hidratii in CH4. Dupa afirmatiile lui  Hornbach, cea mai mare parte a emanatiilor de CH4 din atmosfera provine din depozitele de hidrati, contribuind la incalzirea globala” (Cristian Muresanu – Schimbari climatice abrupte si factorii generatori, Editura AcademicPress 2005, pag 114-115).