Doar trei zile au mai rămas până la cea mai importantă sărbătoare a lunii: joi, 22 octombrie, emisiunea La Măruță va împlini 13 ani de activitate live, zi de zi! Și-n prag de sărbătoare, vă propunem 13 motive pentru care fiecare dintre noi este mai norocos cu Măruță!

1.În cei 13 ani, poate că numele sau ora de difuzare s-au schimbat, dar prezentatorul niciodată! Gazda, Cătălin Măruță, are aceeași energie cu care ne-a obișnuit din prima zi în care emisiunea s-a lansat la PRO TV.

2. În fiecare zi, de luni până vineri, de la ora 15:00, avem câte 2 ore de emisiune live, în care descoperim cele mai tari secrete ale vedetelor și aflăm cele mai noi informații despre ceea ce se întâmplă în jurul nostru.

3. Cea mai picantă rubrică din emisiunile de divertisment descoperă răspunsurile la cele mai incomode întrebări care le sunt adresate vedetelor! Nimeni nu are secrete… dacă nu vrea să mănânce picant!

4. Pentru cei care vor să fie conectați la cele mai importante știri din domeniul medical, Dr. Mihail, prietenul emisiunii este mereu alături de telespectatori cu informații noi și sincere despre cum să ne menținem starea de sănătate!

5. Ciucă și Nicolaină sunt pregătiți în fiecare zi pentru cele mai tari provocări! Ei nu spun niciodată nu distracției adevărate și materialelor care îi testează! În plus, Ciucă e mereu pe fază la mesajele celor de acasă și le aduce în atenția colegilor lui.

6. Chiar dacă marțea e neagră când Iulia Albu vine în platou și analizează ținutele purtate de vedete, comentariile oferite de ea colorează tot restul zilei!

7. Teste între prieteni, soți și soție sau frați / surori ? Le avem pe toate la Măruță! Cei mai curajoși închid ochii, răspund la întrebări și descoperă cât se cunosc de bine… sau de puțin!

8. Greta, regizorul de platou al emisiunii, e mereu pe fază la invitați și echipă și se asigură că toate momentele se întâmplă chiar la fix! E imposibil să nu fi cunoscut-o până acum și să nu fi văzut că nimic nu-i scapă.

9. Dacă cineva credea că elementele de decor nu pot fi remarcate… cu siguranță s-a înșelat! Happylica este cea mai cunoscută canapea din România. Și chiar dacă invitații au parte de o canapea nouă în studio, Ciucă și Nicolaină au păstrat-o în echipă pe cea care a reușit ani de-a rândul să primească cei mai tari invitați din țară.

10. Copiii iau la întrebări adulții! Și ce întrebări! Maria, fetița Danielei Gyorfi, este pregătită să lase vedetele fără răsuflare și să afle mai multe despre viața celor mari!

11. Din prima zi de emisiune este în casca lui Cătălin, coordonează echipa și se asigură că găsește mereu cele mai interesante subiecte pentru cei de acasă. Este Alina Tolontan, producătoarea emisiunii, care consideră că fiecare zi este o nouă provocare!

12. Când credeau că interviurile lui Măruță îi lasă fără niciun secret, invitații au mai avut o surpriză! Au fost provocați să scoată de la naftalină pozele lor din copilărie… și cu prietenii alături, o serie de elemente de recuzită și echipa emisiunii aproape, s-au apucat de recreat acele imagini!

13. Exclusivitățile și distracția nu se opresc niciodată! Iar joi, 22 octombrie, toți ochii sunt pe Măruță în cea mai tare petrecere a toameni, în serbarea care nu poate fi ratată!

Dacă încă nu v-ați convins că aveți toate motivele să fiți mai norocoși cu Măruță, nu ratați de luni până vineri, de la ora 15:00 noi ediții live ale emisiunii!

Comentarii

            „Memorialul Durerii” a pregătit noi episoade pentru această toamnă, într-o serie în premieră, „Istoria bravilor”. În fiecare zi de luni, de la ora 22:00, realizatoarea Lucia Hossu-Longin, alături de echipa sa, îi invită pe telespectatorii TVR 2 să urmărească istorii tulburătoare despre rezistența armată anticomunistă din munți.

După instaurarea regimului comunist în România, mulți români au respins stalinizarea forţată a ţării. Fenomenul rezistenței s-a accentuat odată cu impunerea măsurilor de tip sovietic, dar şi cu epurările cu caracter politic şi social. Așa au apărut focare de rezistenţă anticomunistă în munţi. Foşti ofiţeri, studenţi, elevi, intelectuali au început lupta deschisă cu noul regim.

Grupul Apostol, din zona Argeșului, Grupul Dobrogenilor și Grupul Arnota, care, în nordul Olteniei, au reprezentat mișcări de masă și în urma lor au rămas gropi comune, în care au fost aruncați eroii. Sute de țărani arestați și condamnați și doar troițe singuratice amintind de sacrificiul lor.

Documentele vremii menționează pentru primii zece ani de ocupație sovietică (1944-1954), un număr de 1196 de organizații și grupări de acest gen. Ceea ce nu se știe însă, este că încă există martori care să povestească ororile pe care le-au văzut. Printre aceștia și un martor care avea 15 ani în 1949, când a fost decimat „cuibul de vulturi” de la Arnota. Cu lacrimi în ochi, el a mărturisit că „ne așteaptă de mulți ani”. De aproape 30 de ani, de când a văzut primele episoade din Memorialul Durerii și a realizat câți partizani eroi au fost pe teritoriul României.

Astăzi, 19 octombrie, de la ora 22:00, prima filă a ciclului de figuri legendare ale rezistenţei îl prezintă pe Generalul Nicolae Rădescu. Erou al Primului Război Mondial, implicat în viața politică a țării, adept al ieșirii din război, generalul Rădescu este desemnat de Regele Mihai prim-ministru la data de 6 decembrie 1944. Avea să fie ultimul guvern democratic al României.

Atitudinea anti-sovietică a generalului a făcut ca Vâșinski să forțeze îndepărtarea sa. Obligat să demisioneze după numai trei luni de mandat, generalul a reușit să fugă în exil un an mai târziu. Până la moartea sa, survenită în 1953, a fost una dintre cele mai active voci în condamnarea regimului comunist instalat la București.

Comentarii

            Irina Păcurariu continuă seria interviurilor de elită la TVR 2. Luni, 19 octombrie, de la ora 21:00 (în reluare duminica, de la ora 18:00), la „Reţeaua de idoli” e invitat Helmut Duckadam, sportivul considerat cel mai talentat portar din România, după ce în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986 a făcut istorie și a apărat toate cele patru lovituri de la 11 metri pentru a aduce trofeul echipei sale, Steaua București.

Au trecut 34 de ani de atunci, dar încă este suficient să spui „Eroul de la Sevilla” pentru ca iubitorii fotbalului din lumea întreagă să știe că este vorba despre portarul din România. Despre performanța lui Helmut Duckadam a vorbit chiar și preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, într-un discurs:

„Episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei Campionilor Europeni la fotbal, de la Sevilla, din 1986, când Steaua Bucureşti a învins Barcelona. Şi aş vrea să fac un apel la toţi românii, să apere în România şi în Europa, fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a declarat preşedintele Consiliului European la Ateneul Român, în ceremonia de deschidere a preşedinţiei Consiliului UE.

Dincolo de performanță, Helmuth Duckadam este un om modest şi discret, cu o poveste de viață tulburătoare. În 1986, la două săptămâni de la finala Cupei Campionilor Europeni, „Eroul de la Sevilla” era amenințat cu tribunalul militar:

„Erați un băiat talentat, dar din momentul acelei zile de mai, ați devenit altcineva, nu mai erați un oarecare. S-a schimbat ceva? / Nu, nu s-a schimbat nimic. Din contră. După două săptămâni de la finala de la Sevilla eram amenințat cu tribunalul militar. Aveam un meci la Craiova și se mai făceau aranjamente, n-am vrut să particip și am fost interzis în Ghencea la antrenamente. Nu s-a schimbat nimic, iar în 1987, când am fost operat la braț și cei din armată au văzut că nu o să mai pot să apăr, au zis mulțumim de serviciu, liber! / Cu o compensație finaciară ? / Nu. Un șut în fund, un pas înainte! Doar că atunci n-a fost înainte pentru că am fost dat afară din armată. Și unde ați plecat ? /  La Arad. Așa au fost vremurile atunci, așa sunt și acum, cât te pot folosi, te folosesc, cât nu, la revedere!”, a povestit Helmuth Duckadam la „Rețeaua de idoli”.

Din interviul realizat de Irina Păcurariu vom mai afla de ce „Eroul de la Sevilla” a mâncat pentru prima dată în viață o ciocolată abia la 13 ani și cum a muncit o vară întreagă pentru cei 11 lei cât a dat pe ea, cine îi plătea autobuzul de la Semlac la Arad, unde mergea să joace fotbal, dar și cum a devenit crescător de câini când a plecat din fotbal.

Comentarii