Pentru Mihaela Tatu, Craciunul este cea mai frumoasa sarbatoare

Mihaela Tatu s-a intors cam de o luna acasa. Se bucura de fiecare colt al Bucurestiului. Oricat de frumos e prin Europa, ea zice ca tot mai bine e acasa. Si daca tot e acasa, evident si sarbatorile vin altfel.

Cata insemnatate mai are sarbatoarea pentru tine? Ce valoare ii dai zilei de Craciun?

Exista doua momente in an in care mintea si sufletul nostru se intorc catre cei de langa noi, in care nevoia de a face ceva bun pentru semenii aflati in suferinta, si nu numai, reinvie. Si aceste zile sunt sarbatorile Pastelui si ale Craciunului. Bineinteles ca aceasta atitudine ar trebui sa o avem tot timpul, dar poate ca grijile fiecarei zi ne fac sa uitam ca nu suntem singuri pe pamant si ca sunt multi oameni mai putin norocosi decat noi.

Asa ca imediat ce incepe postul iata ca si auzim (chiar si la tv), ca un fel de slogan „haideti sa fim mai buni”, „haideti sa daruim din preaplinul nostru”! Poate am fost putin rautacioasa, dar e bine ca se intampla si asa. Pentru mine Craciunul este cea mai frumoasa sarbatoare religioasa.

Pastele are o incarcatura speciala, iar cand trec prin postul Pastelui simt o tristete si un soi de jena si regret fata de toate gandurile, cuvintele si faptele mele mai putin placute. De Paste parca te intorci altfel catre Dumnezeu. Dar Craciunul… Ah, Craciunul iti umple sufletul. Sarbatoarea nasterii Domnului.

Pentru copii e vacanta, e iarna, vine Mosul, multe daruri. Pentru adulti, cateva zile libere, mese in familie, prilej de intalnire cu prietenii. Pentru  toata lumea, magazine pline, strazile luminate ca ziua (nu toate ca-i criza), impodobite ca pentru sarbatoarea pe care o asteptam, bucuria pe care o simti cand faci si primesti daruri. Tot romanul de Craciun, indiferent cat de sarac ar fi, tot are ceva special de pus pe masa.

Mama mea spunea: Pastele fudulu’ si Craciunu’ satulu’. Si asa este. De Paste toata lumea se straduia sa-si cumpere ceva nou. Primavara chiar si natura se inoieste. Adica se „fuduleste”. Iar de Craciun, in  ziua lui Ignat, erau putine gospodariile in care nu se taia un porc. Acum se cumpara la kg… Ca sa fii satul si sa treci cu bine prin iarna. Simt aproape acelasi lucru de Craciun.

Este sarbatoarea pe care o petrec in familie. Pana nu de mult am avut un brad in curte pe care il impodobeam in fiecare an. Acum imi cumpar un brad in ghiveci, iar dupa Craciun il daruiesc prietenilor mei care au curte mare. Cand eram mica nu ma deranja ca mergea tata si cumpara din piata un bradut, dar oamenii aveau un respect fata de tot ce inseamna natura.

Dar acum cand vad ce jaf la drumul mare se intampla cu padurile din Romania simt o revolta pe care mi-o infranez cu greu. Chiar si la Brasov, un oras care nu a dus niciodata lipsa padurilor, am vazut zone intregi „defrisate”. Iar in tara unde se taie nu se mai planteaza nimic in loc. Dramatic si dureros. Asadar, Craciunul va fi tot timpul sarbatoarea draga sufletului meu si ma voi stradui sa-i dau valoarea pe care o cere sufletul meu, de cate ori voi putea.

Cata spiritualitate si cat loisir mai au aceste zile pentru tine?

Exceptand anii in care am lucrat in ajunul sau a 2-a zi de Craciun, pe vremea cand eram in radio, Craciunul l-am sarbatorit mereu asa cum se cuvine. Repet, dandu-I valoarea spirituala pe care o si are. Imi place ce se intampla de Craciun. Eu ma simt altfel. Si inca o data repet, indiferent care e locatia aleasa pentru Craciun, prefer sa il fac in familie. E foarte important pentru mine.

Ai cumpat daruri? “Te-ai pierdut” pe la shopping?

De regula, ma pregatesc mai din timp, iar cand imi vizitez prietenii ii iscodesc despre ce si-ar dori sau despre ce nevoi au. Si ma straduiesc sa fac cadouri de suflet, dar si utile. Alteori, cand nu stiu ce sa iau, daruiesc bilete la spectacole, carti sau obiecte care sa le aminteasca de mine sau de Craciunul din anul acela. O parte dintre cadouri le-am cumparat de multa vreme pentru ca nu ma simt bine in aglomeratia din magazine, din aceasta perioada.

Lume agitata, cozi interminabile, timp mult pierdut intre doua destinatii pentru ca in Bucuresti se circula cum se circula. Iar acum, pentru ce mai am de cumparat, voi merge dis de dimineata cand se deschid magazinele si cand voi gasi vanzatoarele inca amortite si cascand. Imi place sa glumesc cu ele si sa le fac ziua faina. Au si ele nervii lor. Pe unele le inteleg.

Ai trecut printr-o operatie in acest an. Cum te-ai recuperat? Ai inceput deja sa faci sport?

Da, am inceput sa fac sport, pentru ca altfel nu se mai poate. Ruginesc. Dar eu nu mai am voie sa mai schiez sau sa patinez de vreo 5 ani, de cand am avut operatia de ligament incrucisat si menisc. De aceea am trecut atat de greu peste acea experienta trista din viata mea. Nu am  mai avut voie sa fac multe dintre activitatile care imi faceau o placere maxima. Acum am gasit alte lucruri de facut. Dar fac mult cardio pentru  inceput, iar de la anul multa, multa sala. Acum am voieeee!

Incepi un an nou. Ce planuri ai? Ce te-a invatat 2011 si cat de folositoare sunt lectiile astea? 

Da, chiar ca mai avem putin si incepe un an nou. Hm… Mai intai imi doresc sa-mi rezolv problemele legate de „ambalaj” ca sa pot sa ma misc in voie. Deci sanatate. Apoi mai am cateva destinatii de calatorie care mi-au ramas programate si nefacute in acest an, deci le reportez in anul urmator. Si daca Cel de sus imi ajuta si totul merge asa cum trebuie, le voi face. Apoi ar trebui sa termin ceea ce am inceput la casuta de la tara. Imi doresc sa am la fel de mult timp pentru lectura cat am avut anul acesta.

Simt ca am inceput sa mai recuperez din ce si cat am risipit in anii trecuti. Si bineinteles pe plan profesional… vad eu. Fiecare an vine cu ceva nou. Zicem noi bun sau mai putin bun. Eu invat. Din fiecare intamplare cu care ma provoaca viata, am invatat ca trebuie sa… invat cate ceva. Si ca nimic nu e intamplator.

Si ca atunci cand o iei razna si uiti de tine si de sufletul tau, „cineva” te atentioneaza ca nu e bine si te cam aduce cu picioarele pe pamant. Si am mai invatat ca una e sa fii bun si atent cu cei din jur si sa daruiesti fara sa ceri nimic in schimb si alta e sa te risipesti in stanga si in dreapta, fara rost.

Vorba aceea „nu aruncati margaritare la porci”. Si fara a fi egoist, fiinta ta e cel mai important lucru din viata ta. Da, toate intamplarile pe care le traiesti sunt lectii de viata, daca le vezi asa. Daca treci prin viata ca gasca prin apa, daca esti victima propriei tale existente si ii faci vinovati de nerealizarile tale pe toti cei care te inconjoara, daca te trezesti de dimineata neplacut si deranjat, atunci traiesti degeaba.

Viata e frumoasa si merita traita frumos si in armonie cu tine, cu tot si cu toti. Si am mai invatat, inca o data si inca o data, anul acesta ca nimeni, dar nimeni nu traieste pentru tine. Asa ca ce zic altii chiar nu conteaza cand esti impacat cu tine si cu viata ta. Sarbatori fericite si va doresc sa fiti sanatosi, adevarati, curajosi si fericiti!